Nu ştiu cum dracu facem că de fiecare dată în an electoral, la noi se întâmplă câte un sfârşit al lumii. Nu, nu de ieri de azi, de fapt de la naşterea democraţiei în ţara noastră (iar numitul Caragiale putea fi foarte bine doar un jurnalist cu mai mult simţ al ridicolului decât cei de azi) când e vorba de alegeri, apar tot felul de bampiri care sug sângele poporului, tot felul de personaje apocaliptice care dacă vor ieşi preşedinte o să murim, o să ne predea ruşilor sau , eventual, nemților.
Vă mărturisesc că am o problemă la glanda umorului şi, de vreo câteva zile, chiar înainte să ajungă Voiculescu după gratii, mi s-a inflamat şi mă cam doare. Nu mai pot să râd, deşi raţiunea îmi spune clar că situaţia este, în esenţă comică. Am avut primele simptome când am citit în Adevărul că puştii care au dat anul ăsta admitere la jurnalism îl au de model în carieră pe Mircea Badea. E treaba lor, mi-am zis, dar poate e şi dreptul meu să nu mai iau studenţi în practică de la Jurnalism. Adică ce, politehniştii n-ar merita şi ei o şansă?
Acu vreo două zile, când s-au precipitat lucrurile în procesul lui Voiculescu, am dat şi eu pe Antena, curios să văd ce plan şi-a făcut dom Profesor după ce va fi devenit infractor cu acte în regulă. Spre surpriza mea, era un film pe care îl mai văzusem… De fiecare dată e la fel, am văzut aceeaşi acţiune chiar dacă scenariştii mai permută pentru dramatism unele momente de suspans, în final, o turmă de oameni ajunge în an electoral nu să-şi voteze relaxat și civilizat preferatul, ci să dea încrâncenat un vot împotriva altcuiva.
De exemplu în 1999 a fost o mineriadă. Condamnatul Miron Cozma a încercat să vină cu minerii la Bucureşti, vrăjindu-i că o cauză a lui (penală) ar fi fost şi a lor. Pe furia respectivă s-a căţărat un Vadim Tudor, ca să-i dau eu, ca prostul, un vot lui Iliescu, dar, de fapt, împotriva lui Vadim şi a lui Cozma. Eram atât de încrâncenat încât a fost gata-gata să emigrez.
Un alt sfârşit al lumii a fost în 2004, când m-am încrâncenat împotriva lui Năstase şi i-am dat un vot lui Băsescu, doar pentru ca, cinci ani mai târziu, să mă încrâncenez împotriva lui Băsescu şi să îi dau un vot lui Geoană. Asta în ciuda faptului că în 2004 îmi doream un final cu condamnare sau achitare pentru Băsescu în dosarul Flota, iar în 2009 îmi doream o condamnare pentru Vântu, personajul care, la fel ca şi Miron Cozma în 2000, sau ca Voiculescu în 2014, nu candidează, dar îmi cere cumva un vot pentru sau împotrivă.
Totul, de fiecare dată, construit pe o încrâncenare de sfârşit de lume. Ei bine, nu mai vreau! Vreau să votez calm, pentru cineva, iar nu împotriva cuiva. Îmi pare rău pentru oamenii care chiar cred că dacă Voiculescu a ajuns la pușcărie, dacă Miron Cozma a ajuns la pușcărie, li se poate întâmpla și lor așa ceva. Sunt bucuros că în țara mea Justiția funcționează, nu cred că Traian Băsescu are un merit în asta, sau, oricum, nu este mai important decât meritul unui Morar, sau al unei Kovesi, al unui Țuluș, Eva, Constantin, Bogdan, Mihalcea, al câtorva poate zeci, sute, de magistrați din această țară care trebuie să știe că se bucură de respectul și de susținerea mea. Poate și a altora ca mine, habar-n-am câți.
Pe de altă parte, solidarizarea unor oameni obișnuiți cu Voiculescu este atât de ridicolă ca idee încât nici nu merită alte comentarii. Cei care cu adevărat cred asta nu vor înțelege nimic din acest text și nici din umorul clipului pe care vă invit să-l vizionați. Nu, nu suntem toți varani. Agățarea de Băsescu în perspectiva alegerilor din această toamnă e stupidă, arată lipsă de idei concrete, un scenariu pe care l-am tot repetat indiferent cine a intrat sau n-a intrat la pușcărie, iar eu nu mai sunt atât de prost încât să dau și anul acesta un vot împotrivă. Să fim deci mai puțin încrâncenați, iar cei care înțeleg, sunt liberi să mai și râdă. Că doar pentru libertatea de expresie e tot deranjul, nu-i așa?
sursa: Biziday.ro
NU pot sa cred ca l-ai votat pe Geoana si nici macar acum nu regreti si nu iti dai seama ca daca Geoana cistiga nu ma aveai cui sa ii multumesti, Morar, Kovesi etc. Mi se pare absolut incredibil ca nu ai inteles ceea ce Liviu Avram exprima foarte bine in editorialul din Adevarul.
http://adevarul.ro/news/eveniment/bale-varan-celasa-dan-voiculescu-urma-lui-1_53e901ce0d133766a8339c3c/index.html
Mare dezamagire, si in acelasi timp mare tristete pt mine; daca oameni bine informati, inteligenti, de buna credinta ca tine l-au votat pe Geona si nu realizaeaza nici acum pe linga ce pericol am trecut, ne meritam soarta ca tara! Il vezi tu pe Geoana cu stomac de fier ca al lui Basescu sa reuseaca sa o impuna pe Kovesi la DNA? Sa-l mentina pe Morar la DNA? Exclus, si este atit de evident acest lucru incit ar trebui sa iti pui cenusa in cap.
nu a votat cu geoana,ce putea sa scrie sa dea bine in articol?
Aici era vorba despre lipsa alternativelor, in contextul in care vrei sa votezi.
Si eu imi exprim admiratia si sustinerea pentru toti judecatorii si procurorii onesti si profesionisti din Romania.
Poti fi confuz si fara a fi varan.La fel cum poti sa nu fii varan si te orientezi dupa…. simpatie.
Videoclipul merita aprecierea tuturor,fie ca se ghideaza dupa minte, sau inima.Mai greu e cu cei coplesiti de mila(nu milostenie!)
Dar ce frumos ca justitia merge taman “ca pe roate”….
Sunt intru totul de acord cu dvs,d-le Guran.Am vazut si eu clipul si e tare de tot.
Plimbarea de Duminica in jurul Palatului Cotroceni a avut ca scop salvarea colectivului de la antena 3 si nu voiculescu. Asa se explica ca, in buna parte, participantii erau rudele acestora.
D-le Moise Guran ati fost coleg cu angajatii Antenei 3 si ii cunoasteti. Este de mirare ca aveti o asemenea atitudine, pe care nu incerc sa o calific… Oamenii isi apara locul de munca si nu fac o cauza comuna cu “nevinovatia” d-lui Voiculescu, dar nu pot sa nu constate graba si manevrele care se fac in solutionarea acestui proces mult amanat, ei fiind victime colaterale (majoritatea) si chiar victime tinta (cativa mai vocali) .
AVEM NEVOIE DE JURNALISTI CA EI, incomozi este adevarat , dar ce s-ar face Romania daca toti jurnalistii ar fi doar comentatori care constata ca evem probleme economico-sociale serioase in fiecare guvernare si acuzatori de circumstanta ai colegilor jurnalisti care au curajul sa scormoneasca in cloaca elitei noastre politice ?
Videoclipul este reusit,interpretii talentati,textul explicativ – bravo !
Sigur ca avem nevoie de jurnalisti cu spirit de observatie, si cei care sunt cu adevarat profesionisti se comporta cu mai mult curaj decat procurorii atunci cand vine vorba sa demaste un abuz, o retea de traficanti s.a.m.d., adesea fiind primii care semnaleaza neregulile. Dar nu asta e problema aici. Meritele Antenei 3 sau ale oricarei alte televiziuni care a dat dovada de profesionalism sunt de netagaduit, dar, in cazul condamnarii lui Dan Voiculescu si al intregului circ care a urmat, tocmai acest profesionalism a lipsit. Si spun asta pentru ca de obicei urmaresc stirile pe programe TV straine, si cred ca mi-am format o idee despre ce inseamna calitate in televiziune. Plus ca alternanta dintre profesionalism si neprofesionalism s-a mai intalnit in presa. Este exemplul tabloidelor britanice care sunt pline de minciuni, de obicei, dar ai caror jurnalisti au facut si contributii remarcabile atunci cand au deschis anchete proprii si au demascat fel de fel de abuzuri ale autoritatilor britanice sau afaceri cu trafic de copii pe teritoriu britanic. Atunci au putut fi exemplari. Si sa nu ne amagim ca scandalul si victimizarea, de fapt, mania persecutiei, pe care le afiseaza zilele astea Antenele nu au in spate scopul de a face si audienta record. Cred ca in general ar trebui sa privim lucrurile mai cu detasare, sa observam atat lucrurile bune pe care le face o institutie/persoana, precum si pe cele negative. Nu e cazul sa fim indarjiti ca si cum suntem la fotbal.
Sunt de acord cu opiniile dlui Moise Guran in acest caz. Si multumesc si pentru clip, versuri foarte inspirate. Si eu care credeam ca cei de varsta mea si-au cam pierdut umorul… Uite c-am gresit!