Dan Mihai

Ce mi-a confirmat WikiLeaks si nu vroiam sa-mi confirme

1) Că principiile sunt bune şi ele, da’ nici nu se compară cu interesele. Asta, oricum, nu mai trebuia confirmat.

2) Că structurile guvernamentale din democraţii, consolidate sau nu, sunt incurcate in mod vizibil de regulile democratice.

Justiţia e imparţială, statul e de drept, dar, la nivel guvernamental, democraţiile lucrează serios. Fără variabile incontrolabile, fără ezitări dubitative şi fără necunoscute. Ăştia nu se joacă, domne. Decizia s-o lua, ea, democratic, că aşa-i normal, ancheta o fi independentă, iar judecatorii inamovibili, dar cu rezultatele nu ne jucăm, alea trebuie stabilite dinainte, in mod responsabil, între oameni serioşi, de încredere.

Vin tot felul de plângăreţi băştinaşi, cum că n-ar fi democraţie. Majoritatea n-au talent, dar au şi ei dreptul la minutul lor de glorie, in faţa unui juriu condescendent, dar inflexibil când testează.

Testul democraţiei e simplu: se ia ca reper fermentul democratic esenţial, denumit pe scurt fermentul “F”, şi se examinează concentraţia sa in ţara respectivă, pe o scară de la 1 la 16. Dacă se atinge nivelul maxim de ferment democratic, respectiv F -16, e clar că ţara e democratică şi că ţarul trebuie protejat de atacul ruşilor.

Mai există şi un test pentru detectarea Oligarhilor Inadecvaţi Libertăţii, pe scurt OIL. Noi l-am dat mai demult, europenilor. Testul, desigur.

Bănuiam că şi structurile guvernamentale din “democraţiile consolidate” au încă probleme cu principiile democratice şi cu respecatarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Asta se deduce uşor din hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care condamnă şi in prezent, in mod curent, statele europene cu tradiţie democratică (si Franţa, si Germania, si Anglia, si Olanda) pentru incălcarea regulilor democratice.

Cum se face că ţările cu democraţii consolidate răman, totuşi, democratice in ciuda eforturilor contrarii ale structurilor lor guvernamentale, rămâne un mister, nedezvăluit de Wikileaks, dar explicat parţial de versul unui rapsod local, încă necontactat de Bregovici pentru duet: “Cine are noroc, are…”.

Citeste si despre: WikiLeaks, telegrame, Rusia, Drepturile Omului, libertati cetatenesti.


Articole cu aceeasi tema:
Romania, condamnata la CEDO pentru revolutie
CEDO ne da afara daca nu grabim restituira proprietatilor
Guvernul a aprobat Codurile penale. Implementarea, cel mai devreme din 1 ianuarie 2011


Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *