Alina Mungiu-Pippidi

Ce facem cu invazia urșilor

Un canal de televiziune public german a arătat în vara 2019 urșii care invadau parcul regal Peleș – povestea a început pe terasa casei Iorga unde telefonul meu a bîzîit de la Roalert și eu am spus – Mare avertizare, mare, iarăși ne zice că urcă ursul aleea de la mănăstire la Peleș. Numai că ursul urcă pe acolo în fiecare zi. După care urcă scările de la baza casei mele, traversează grădina noastră pe o cărare de el creată- localnicii îi spun Poteca ursului și o ia în sus, fie tăind poiana Cantacuzino – azi locul unui șantier oribil și bine încercuit cu tablă, fie pe la populara Casă Teo, făcînd curba la Taverna sîrbului și pierzîndu-se pe drumul spre fîntîna lui Gătej – dacă e sătul. Dacă nu e, poate să o ia din nou la vale, pe la restaurantul Brace/Regalis, unde răstoarnă regulat tomberoanele dacă nu e hrănit, și spre Tirul cu porumbei, unde nu cred că e noapte fără să nu dea atacul la găini, porci sau chiar mai modestele nuci puse la păstrare. E greu să faci grătare afară în partea asta de Sinaia – le consider vulgare, deci nici o lipsă – fără să primești vizite. Din dormitorul meu cu ferestrele deschise am văzut adesea ursul, după ce l-am auzit mai întîi – un sunet neomenesc, mormăitul caracteristic – și a trebuit să ies pe terasă să bat într-o tingire ca să ajut cîinii încolțiți. Ultima oară acum vreo patru ani am adus veterinarul că îl panseze pe Netto, viteazul de pripas care apăra vila peste vară din propria lui decizie și care căpătase niște răni de la gheara ursului  pe tot spatele. Netto nu a vrut el să urce în mașina mea să îl duc la veterinar, dar îi eram datoare, că ținuse podul de pe pîrîu cu spatele la casă, flancat de doi cîini mai mici, în fața a ditamai ursul. Extraordinar act de vitejie din partea unor cîini care campau la noi în grădină doar pe durata șederii noastre de vară. Așa că m-am dus eu după veterinar.

Văd urși la Sinaia de 30 de ani, de cînd veneam aici ca medic al taberei studențești și auzeam povești despre vînătorul Ceaușescu. Au fost ani mai buni după Revoluție, cînd ne puteam plimba cu setterul nostru fără teamă, pe cărări, și ani de-a dreptul periculoși, cînd a trebuit să iau în mașină copiii de la Furnica la ora ursului, sau să duc acasă invitații la cină că era sigur că vor da piept cu ursul. Am dat piept de multe ori, fără ca ursul să fie agresiv – se întîmplă să se interpună între tine și mașina ta. Dar, să nu ne păcălim, ceea ce face avantajul Sinaiei a dispărut. Nu te mai poți plimba decît în grupuri mari la Poiana Stînei sau Sfînta Ana, patroni iresponsabili de restaurante hrănesc urșii regulat ca să îi arate turiștilor. În anul pandemiei urșii s-au apropiat prea mult de pîrtiile de schi, au smuls coșurile închise de gunoi și au speriat lumea.  Cînd au fost evacuați au venit înapoi după șase luni. Autoritățile au pus peste tot anunțuri la cale mai populare destinații turistice – de exemplu cascada Urlătoarea – că sunt zone frecventate de urși. Pe scurt, ursul vine unde sunt oameni.  La Peleș sunt mii de oameni pe zi cu mulți copii – o tragedie stă să se întîmple, ursul vine zilnic acolo, caută mulțimea ca să fie hrănit. Nu avem cum înconjura cu sîrmă ghimpată orașul- cărările lui sunt ce dau farmecul lui, lumea nu trebuie să stea pe terase sau doar în telecabine, trebuie să urce un pic. Ne trebuie o Sinaia fără urși, pe scurt, nu una unde o echipă de televiziune de pe terasa mea să poată găsi într-o oră o locație unde să filmeze urși.

Nu mănînc urs și îmi e milă de ei – odată am văzut unul cu capul în tomberon care aproape plîngea că nu găsea nimic bun. Au pui care se plimbă prin oraș și pe care trebuie să-i hrănească. Dar e clar că există suprapopulație, că nu au ce mînca singuri în zonele astea la cîți sunt, că simpla lor protecție nu e o soluție – ecologiștii iubitori de urși să adopte fiecare cîte unul dacă vor să facă ceva, că ne trebuie zone turistice de mare trafic complet fără urși. Nu cred că toată populația asta se poate hrăni singură, ori facem o rezervație undeva unde îi hrănim noi ori controlăm populația. Nu vreau să mai văd pe Euronews urși alergînd după schiori – bravo acelui schior, dar se putea termina prost.

Ziariștii germani erau la mine să discute despre slăbiciunea statului, atunci era un criminal care omorîse două fete și un idiot de la 112 care închisese apelul de ajutor. Azi apelul de ajutor e zilnic. Nu trebuie să ne blocăm unii pe alți, ecologiști și vînători. Problema e devenit prea mare pentru o singură soluție, ne trebuie o intervenție mare care să combine controlul populației și deplasarea într-o rezervație, dar avînd ca țel principal protecția oamenilor, nu doar pe cea a urșilor.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

20 thoughts on “Ce facem cu invazia urșilor

  1. G

    1) Nimeni nu știe câți urși există în România. Se dau milioane de euro pentru fantezii științifice fără absolut nicio finalitate practică, dar nu se găsesc 1-2 milioane pentru un inventar cu adevărat științific? (Lăsând deoparte gluma cu evaluările făcute de Romsilva.)
    2) Probabil că hrana urșilor din pădure s-a împuținat, dar nici asta nu putem ști sigur fără niște studii științifice. (Miniștrilor nici prin cap nu le trece că pot da azi o OUG de alocare a banilor pentru astfel de proiecte științifice.)
    3) Există și alte mijloace de a proteja așezările, oamenii și animalele lor? Poate niște garduri electrice? S-a gândit vreu europarlamentar să ceară subvenție anti-urs la PE? Poate s-o ceară și ministrul agriculturii sau întreg guvernul României.
    4) Urșii pot fi sterilizați? Probabil că presupune cheltuieli mari, dar …
    5) Unde sunt mult-citații și înalt-hirschizații noștri academici și cercetători? Ce spun ei?
    6) Probleme de acest fel se rezolvă doar cu pușca, cureaua lată și mintea îngustă?
    7) Tanczos Barna e cetățean neajutorat, ori e ministrul mediului? Mai are puțin și varsă lacrimi pe la televiziuni și-n conferințe de presă, de grija ursului. Mai mult, face parte din coaliția de guvernare, majoritară și-n parlament, adică acolo unde se fac legi.
    8) Dac-ați fi urs și n-ați mai găsi nici un pui de cerb, nici mortăciuni în pădure, iar pajiștea cu afine v-ar fi pieptănată de hoarde de culegători până la ultima tufă, ce-ați face?
    Încheierea articolului mi se pare mult mai profundă decât poate rezulta la o primă citire. Puteați scrie așa: beneficiază oamenii de oarece protecție? Din punct de vedere istoric, după sângeroasele războaie din sec XIV-XVI, europenii au inventat liberalismul. Una dintre caracteristicile lui majore este războiul contra naturii. Cu liberalismul sălbatic și modern s-a instituit live ceva ce se cheamă războiul tuturor împotriva tuturor (Hobes, sec. XVII). Pe scurt, cine nu se adaptează, crapă. Indiferent din ce specie face parte. Să inoveze și urșii, să nu stea ca proștii în foame, să facă start-up-uri etc.!!! Sau să aștepte să crăpăm noi și să se-nmulțească-n voie ca în zona Cernobâlului. Oricum, prin 2100, vor avea mai mult spațiu în România, dat fiind că noi românii ne vom împuțina (vreo 7 milioane) de trai bun, decarbonare, educare, combaterea corupției, liberalizarea piețelor, reziliență etc. Progres, cum ar veni.

    Reply
    • Dumitru

      Pai noi, romanii, ne vom imputina, dar credeti ca nu se va umple de altii? Sirieni, afgani, chinezi, vietnamezi… in fine, oricine are chef sa inmulteasca, suficient incat sa nu ia in serios propaganda ambianta.

      Reply
  2. Ciobanii Sașii

    Însemna că aveți o mașină pieptoasa – vreau sa spun… cu plămâni puternici.
    Dea acord cu dvs. Padurile seculare si rezervațiile naturale au nevoie si ele de paznici cu patru picioare…
    Problema este insa prea veche, iar legislatia europeana protejeaza ursu, nu oaia si berbecul! Nu ai voie să-i faci o mulțime de chestii – cel puțin, nu fara a obtine o derogarea de la UE asa cum au obtinut balticii, probabil si scandinavii, daca nu grecii si bulgarii.
    (șacalii sunt de asemenea o specie protejata – chiar așa invazivă, oportunista, migrantă si refugiata in Europa.

    Reply
    • 1984

      Canis aureus, șacalul, apare în ANEXA V (SPECIILE DE ANIMALE ȘI PLANTE DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ A CĂROR PRELEVARE ȘI EXPLOATARE POT FACE OBIECTUL UNOR MĂSURI ADMINISTRATIVE). Deci nu e specie intangibilă. Dar dacă cei care trebuie să ia măsuri administrative dorm în bocanci, asta-i altceva. Dacă nu-s muieți posmagii, nu se face nimic.

      Reply
    • 1984

      Te-ai gândit vreodată de ce n-ai voie să-i faci ursului „o mulțime de chestii”? Oaia și berbecul sunt subvenționate prin Politica Agricolă Comunitară. Oaia și berbecul se bucură de chestii pe care n-ai voie să le faci ursului, cum ar fi să-le tai beregata și să-ncepi să-i jupoi cât încă mai mișcă. Nu e revoltător, atunci când avem o bogată tradiție a unor astfel de chestii făcute de oameni conspecificilor lor?

      Reply
      • Sașii CioBaniii

        Nu înțeleg ce e rău in faptul că indienii din… trăiesc in Rezervații!?
        Și prietenii tai pot trai in tot felul de Rezervații, marog, hraniti corespunzator! in schimbul serviciilor prestate!!
        Adică, in niște pseudo Parcuri, ca cele din A frica, finantate de UE, pt ruși, lupi, rași, se cu US riști… si alte haite.

        Reply
  3. Ciobanul Bucur

    Stimata Doamna, am urmarit cu atentie maxima prezenta Dvs. azi la Aleph News TV. Va rog mult fiti de acord cu invitatia moderatorului de a mai reveni acolo. Uneori nu agreez opiniile Dvs., uneori chiar v-am enervat, dar de data asta nu pot spune altceva decat ca am asistat la un adevarat regal.

    Reply
  4. marius

    stati sa vedeti ursii pe strada in Bucuresti dupa primele facturi la intretinere din decembrie cu pret triplu adaugate la facturile duble de la curent si gaze :)))

    Reply
  5. ionas

    Problema faunei padurilor din Romania este putin mai complicata.
    Defrisarea in stil african a padurilor adica reducerea habitatului, construirea haotica/ prosteasca a fel si fel de cladiri- pensiuni , hoteluri, restaurante, gospodarii in marginea sau in adincul padurilor chelite deja duc la intilnirea cu ursii , lupii sau cervidele.
    In zonele intens ” turistice de lux” ca Valea Prahovei acestea sunt mult mai frecvente si vizibile.
    Solutia nu este impuscarea tembela a faunei . Sa nu facem greseli pe care le vom regreta mai tarziu.
    Poate crearea de rezervatii, impaduriri, limitarea numarului constructiilor si crestera animalelor domestice in paduri
    Daca citim presa parca s-a dat ordin de la stapinire ca ursul sa fie declarat inamicul nr 1 al patriei : omoara, raneste, fura si violeaza proprietatea

    Reply
    • frg

      Corect, însă T. Barna nu știe. Nici manifestanții de la București care cer ori urși, ori oameni. Stalinism aplicat naturii – cine nu e cu noi, … Probabil unor urși le-ar fi plăcea să fie deportați în Siberia. Mai rău e pentru oamenii normali să trăiască cu staliniștii.

      Reply
  6. Hans Hedrich

    Participand in 2020 la realizarea unui reportaj ARTE / SPIEGEL TV despre problema ursilor din Romania (https://www.zdf.de/gesellschaft/re/arte-re-braunbaeren-in-osteuropa-100.html), am inteles de la persoanele intervievate ca problema are la baza urmatoarele aspecte, prea putin discutate in public:

    1. falsificarea OFICIALA a realitatii privind numarul de ursi din RO (cica ar fi vreo 12.000 si nu doar 6000, cum se raporteaza la UE);

    2. repartizarea politico-lobbyista si NU pe criterii obiective a cotelor de „recoltare” pentru „ursi problema” – rezultand in practici de vanatoare (de trofee) corupte si daunatoare populatiei de ursi din pdv genetic;

    3. centralizarea si hiperbirocratizarea caragialesca a demersului privind impuscarea ursilor problema (am asistat la o situatie cu un urs ranit de o masina intr-un weekend si care ar fi putut pune in pericol oamenii pana sa vina la fata locului o „comisie” compusa din N plus 1 persoane si institutii care sa hotarasca ce e de facut).

    4. lipsa unei finantari eficace pentru asociatiile de vanatoare pentru a gestiona populatiile de ursi, fara a mai face recurs la vanatoarea de trofee pentru a obtine bani,

    5. lipsa unui sistem simplu si eficace pentru compesarea daunelor produse de ursi agricultorilor si altor categorii de persoane (crescatori de animale, proprietari de gradini).

    Simpla relocare a ursilor problema fara a rezolva problemele de fond va muta doar, la propriu, problema – adica plimbam ursul… Pronostic: Se va continua cu propuneri si masuri punctuale, uneori radicale, neintegrate si prost puse in practica – la fel ca in atatea alte domenii din RO – problema ramanand nerezolvata.

    Reply
    • Cristi C

      1. A falsifica ceva inseamna a modifica o informatie in scopul inducerii in eroare. Nu cred ca este adevarat ca statul roman are informatii ca sunt 12000 si a modificat numerele. Este mult mai plauzibil ca nu se stie numarul exact.
      3. Nu este o problema, ursul fiind un animal protejat. Vrei birocratie, nu abuz de genul „l-am impuscat ca se speriasera gainile”.
      4. Vanatorii sunt pasionati, ar impusca orice, de la iepure la urs sau mistret. Nu este nevoie de bani. Sunt multi care o fac doar pentru senzatie.
      5. Nu are nicio legatura cu populatia mare sau normala de ursi.

      Asa ca raman doar motivul 2 care merita discutat. Restul este irelevant.

      Reply
  7. laur22

    problema nu sunt shi nu au fost niciodata urshii.
    problema sunt ecologishtii.
    cata vreme ecologishtii shi tot restul de ONG isti s-au rezumat la blocarea solutziilor ieftine de autostrazi shi drumuri exprese oferite de companiile chinezesti au fost ok

    au fost ok shi aidoma urshilor au proliferat in mod exponentzial

    ei acuma dementza ecologista a ajuns la plata, iar plata va fi politica.
    iar de platit primii care au platit cu viitorul lor au fost cei de la Roshia Montana
    acuma au venit la rand cei din Sinaia ca de cei din Ojdula am vazut cat v-a pasat.

    asa ca dragi smecheri din Sinaia datzi-mi voie sa mi se brehane de voi cam exact atata cat vi s-a brehanit shi voua de cei din Ojdula

    iar solitzia incepe cu dreptul oamenilor normali de a le spune verde-n fatza descreiatzilor care se bashica in bula lor de feismuc “te dreaq de prost ca prostia ta a inceput sa puta a mort iar eu sincer nu vreau ca pentru ifosele tale de autist cu fumuri in cap eu shi ai mei sa platim cu averea, sanatatea ba poate chiar cu viatza”

    iar mare problema e ca respectivii autisti care au pus ursul pe voi au protectzie de BXL shi e “haram” sa-i stuchi intre ochi pe unii pile la inalta poarta de la BXL nu asha ?
    Asta ar crea un nu asha “precedent periculos” asha ca nu avetzi decat sa va spalatzi cu ei shi urshii lor pe cap.

    PS in 5 ani daca nu se face ceva delta dunarii nu va mai fi ceea ce a fost pana acuma ci ceva cu totul altceva.
    Cui credetzi ca ii pasa de acest dezastru in derulare cauzat de politicile inepte ale hahaha “ecologistilor” de pe la noi ?

    Reply
  8. Cristi C

    Sa recunoastem, stereotipul media cu care omenirea a crescut este ca ursul este simpatic. Teddy bear? Nu a avut aproape fiecare copil un ursulet de plus? Acesta este motivul pentru care aproape fiecare intalnire a unui urs real cu omul in colectivitate s-a transformat in socializare. Oameniii zambeau, faceau poze (chiar de la adapostul masinii sau a casei). Basca de multe ori arunca cu bucati de hrana. Ce sa intelegi din acest comportament? Ce sa inteleaga ursul din acest comportament? Hai sa nu mai ascundem realitatea. O fi suprapopulare, dar realitatea este si aceea ca omul priveste cu simpatie acest animal din motive de desene animate si jucarii de plus din copilarie. Asa ca omul a reactionat cu simpatie la intalnirea cu ursul. Omul este principalul vinovat pentru actuala situatie, mai ales pentru ca a incurajat prin socializare apropierea ursului de comunitatile omenesti.
    Nu ar fi exclusa nici corelatia dintre explozia social media si a curajului ursului fata de oameni. Vanatorii de imagini si filmulete pentru internet au devenit prietenosi cu ursii pentru a obtine mult ravnita celebritate online a unei intalniri cu ursul. Acum unii vor sa ii impuste.

    Reply
  9. AlinaMP

    @ Hans si ceilalti

    Pararea mea neavizata e ca e suprapopulare masiva pentru cum arata o padure intr-o tara europeana cu densitatea asta de locuitori. Ecologistii care cred ca ursul poate trai din zmeura si faguri de miere salbatica sunt cu capul in nori. Nu ai ce manca in muntii nostri daca nu furi din stani si curti, cu alte cuvinte daca nu vrem sa ne vina in curte trebuie sa ii hranim, daca asta mai e viata salbatica. Probabil o perioada de timp vanatorii trebuie sa capete dreptul de a reduce populatia asta, si daca exista undeva paduri mai bogate- in Prahova avem mai ales gunoaie si brusturi- sa se faca rezervatii imprejmuite unde sa fie hraniti, si sa imprejmuiasca rezervatia cu gard electric, nu fiecare stana sau sat sau statiune

    Reply
    • DW

      Ursul e omnivor, mai prinde pui de ciută, chiar câte-un mistreț, mai o mortăciune. Nu pricep de ce toți pleacă de la premisa că știu teorie despre urs și mai știu și situația concretă din munții României (mă rog, cât or mai fi ai României). Exact ca în cazul covidului: „Nu sunt specialist, dar cred că …”.
      Până la ora asta n-a văzut un specialist pronunțându-se în problemă. Numai Tanczos Barna excitându-ne glanda emoției.

      Reply
    • para

      Controlul populatiei e reteta de succes a Estoniei, asta zice ZDF si exact asta nu se sinchiseste sa faca statul de cand a semnat celebrul angajament pentru 7000 de bucati. Motive ar fi in primul rand economice – ca fiecare urs salbatic (nu furajat intentionat sau din indolenta administratiei locale) arata capacitatea unui habitat de a-i asigura hrana, linistea barlogului si posibilitatea de perpetuare cu minime riscuri de consangvinizare. Daca e vb de pana la 10 000 ha dupa studiile lui Chiriac de la Vrancea, atunci statul trebuie sa protejeze 60 de milioane de hectare de habitat pentru ursi plus coridoarele ecologice dintre ele. Cu atatea garduri electrice crestem nivelul oceanului planetar intr-un an cat in toata era industriala. Protectie inseamna schimbarea politicilor de mediu pentru toate unitatile administrativ-teritoriale din zona montana si conditionarea oricarui nou aviz de respectarea unui eventual program national integrat de conservare.
      Asta sta evident in coastele unora care vor sa marsaluiasca glorios peste munti cu tot soiul de infrastructuri facute pe doi lei. Evident, reconstructie pe doi lei presupune gandire tot de-atata, proportionala cu calitatea capitalului uman angrenat in renasterea nationala. Cine moare de mila ursului devine inamicul statului, aliatul rusilor sau tembelul de la ecologisti, iar cine se pune cu pusca-n drum e anti-european, lipsit de omenie si de onoare, principii care dupa cum stim cu totii stau la baza calitatii materialului genetic in salbaticie.
      Transferul proprietatii imobiliare in zonele sensibile, d-al de Sinaia sau Borsec, trebuie conditionate de asemenea de asumarea unei parti a responsabilitatii statului pentru mediu, ori loturile sa-i ramana scurt statului. Cultura ecologica e de obicei invers proportionala cu suprafata construita a viloacelor (si bisericioacelor inclusiv).

      Reply
  10. Petrus

    Hm!
    „Ce facem cu invazia urșilor?!”! vs ce facem cu invazia oamenilor?!
    Am perceput la un moment dat „defrișarea” României, precum un posibil mod de sterilizare a unei societăți post comuniste, de condițiile necesare curățării societății de faptele abominabile petrecute in comunism. M-am înșelat! Ursii n-au nici o vina ca s-au născut si trăiesc pe pământul romanesc ocupat de la o vreme de tot ce nu e omenesc.

    Reply
  11. florea

    INCERCAM SA VINDEM URSI IN ALTE STATE, ITERESATE? DECAT SA-I IMPUSCAM, MAI BINE II VINDEM..POATE GERMANIA, POATE AUSTRIA, POATE SUEDIA?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *