Amânarea validării rezultatului primului tur la prezidențiale de către CCR a avut rezultatul scontat de PSD și PNL: mobilizarea propriului electorat. Că decizia a enervat și mobilizat susținătorii suveraniști, care credeau că CCR pregătește eliminarea lui Călin Georgescu (după modelul Șoșoacă), e efectul advers (la fel cum intrarea în turul al 2-lea a domnului Georgescu ar fi fost destul de improbabilă dacă și-ar fi împărțit din voturi și cu doamna Șoșoacă).
Acum, lideri ai PSD și PNL transmit semnale că se gândesc dacă să o susțină sau nu pe Elena Lasconi în turul al 2-lea. Nu e cazul să ne așteptăm de maturitate sau responsabilitate din partea lor, nici în ceasul al 13-lea. Dar decizia privitoare la viitorul deschis, pro-european, euro-atlantic, al libertăților civile, versus un viitor izolaționist și/sau pro-marea lume rusă, aparține fiecăruia dintre noi, în parte, dincolo de indicațiile ”prețioase” ale unor lideri politici care nu sunt în stare să acționeze mai presus de interesele găștii proprii.
Care a fost miza amânării de către CCR a validării primului tur
Curtea Constituțională a decis, aseară, să valideze primul tur al alegerilor prezidențiale. Asta chiar fără să mai aștepte sosirea și numărarea celei mai mari părți a voturilor din Diaspora (îmi permit să speculez că dacă în secțiile din România numărătoarea a făcut să crească diferența de număr de voturi dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu, renumărarea celor din Diaspora ar fi putut aduce diferențe și mai mari – cei care au urmărit evoluția numărării voturilor, în noaptea de duminică spre luni, când majoritatea secțiilor de centralizat rămase erau din Diaspora și București, ar fi putut, cu cunoștințe de aritmetică de gimnaziu, să calculeze că Elena Lasconi era în trend să obțină un avans de 20-30.000 de voturi în fața lui Marcel Ciolacu).
Decizia CCR nu e deloc surprinzătoare, efectul politic al amânării ei fiind anticipat încă de la sfârșitul săptămânii trecute: menținerea unui dubiu legat de accederea în turul al II-lea a lui Marcel Ciolacu, respectiv a legitimității participării la turul al doilea a Elenei Lasconi (asta în ciuda absurdității unui asemenea dubiu – că USR ar fi furat alegerile organizate de PSD și PNL, cu toate instituțiile cu rol de organizare, MAI, MAE, AEP, BEC etc., controlate de ei).
Scopul: mobilizarea electoratului PSD și PNL dezamăgit, inhibarea susținătorilor USR și ai altor partide pro-europene mai mici. Și le-a ieșit. Chiar dacă au pierdut în jur de 15% din procentul obținut, împreună, la europarlamentare, PSD și PNL au obținut mult peste procentul, cumulat, Ciolacu – Ciucă, din primul tur la prezidențiale.
Valsul nehotărârii și al iresponsabilității
Așa că își permit acum să danseze valsul nehotărâților – ”să intrăm sau nu la guvernare?”, ”să o susținem sau nu pe Elena Lasconi în turul al 2-lea?”, ”să intrăm sau nu în Opoziție?”, transmit liderii celor două partide, prin comunicatorii lor publici din prima linie. În Opoziție față de cine? Că USR și UDMR n-au cum să facă singuri Guvern. Deci mai rămâne varianta suveraniștilor. Suveraniști care pot avea premier desemnat doar dacă domnul Georgescu câștigă turul al II-lea și se mută din Austria la Cotroceni. De ce ar face PSD și PNL un asemenea joc? Mizând, probabil, că într-un an, o cvasi-majoritate a românilor vor înțelege, cu adevărat, cine e domnul Georgescu, că va face suficiente tâmpenii și va emite destule aberații vizibile dincolo de super-bula lui de TikTok, astfel încât să fie suspendat de Parlament, iar referendumul să treacă. Apoi, să se prezinte cu un candidat ”salvator” la președenție și, dacă le iese, să forțeze alegeri anticipate și în Parlament.
Judecătorii CCR își merită pensiile speciale. Când au scos-o din joc, în mod stupid, pe Diana Ivanovici-Șoșoacă, au crezut că-i fac un tur al doilea mai simplu lui Marcel Ciolacu împotriva lui George Simion. N-au făcut decât să-i dea aripi lui Călin Georgescu, care, fără cele 5-6 procente care s-ar fi dus la Șoșoacă rămânea să mănânce semințe înaintea turului al doilea. Și cel puțin POT n-ar fi intrat în Parlament, chit că dintre voturile primite de ei s-ar fi redistribuit către AUR și SOS. Dar ar fi fost mai puține, oricum, pentru că decizia CCR de amânare a validării primului tur la prezidențiale a avut efect de mobilizare în rândul susținătorilor suveraniștilor, în bula cărora s-a transmis mesajul că domnul Georgescu ar urma să fie eliminat din cursă printr-o decizie asemănătoare celei prin care a fost scoasă din joc doamna Șoșoacă (nu căutați raționamentul unei asemenea interpretări: are, oricum, mult mai multe ”argumente” decât cele legate de faptul că Pământul e plat ori că vaccinurile conțin micro-cipuri de la Bill sau George, cum cred unii – desigur, nu toți – susținători ai domnului Georgescu).
Pe maturitatea și responsabilitatea unor asemenea lideri politici, precum cei de la PSD și PNL, nu mă bazez. Își permit să se joace cu viitorul pro-european al României, pentru că, la o adică, cine își permite zboruri cu jet-uri private la curse de Formula 1, la Monaco, împreună cu fiul, nu-l va durea capul că n-o să mai aibă ocupație în caz că pierde.
Decizia e la fiecare dintre noi
Mă bazez, însă, pe maturitatea și responsabilitatea cetățenilor români. Inclusiv a celor care au votat PSD și PNL la parlamentare, și/sau cu Ciolacu și Ciucă în primul tur. Și, mai ales, a celor care nu au votat deloc, nici în primul tur, nici la parlamentare. Duminică, 8 decembrie, alegerea nu e între două persoane, cu meritele ori problemele lor. E o alegere între un viitor pro-european, euro-antlantic, deschis, al libertăților civile pentru români și România, ori unul al izolării și/sau al apropierii de valorile marii lumi ruse. E o decizie care aparține fiecăruia dintre noi. Să nu o lăsăm să o ia alții în locul nostru. Și cu atât mai puțin să nu lăsăm să decidă TikTok-ul și minunile tehnicii pentr noi.
