Astăzi, Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat în privința protocoalelor cândva secrete dintre SRI și Parchetul General, admițând sesizarea Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict de natura constituțională între Parlament și Ministerul Public.
CCR nu arată în niciun fel în minuta publicată că aceste protocoale ar fi sau nu neconstituționale și lăsă la aprecierea instanțelor să stabilească dacă probele obținute în baza protocoalelor semnate cu SRI au fost obținute conform dispozițiilor legale (referitoare la competența materială și calitatea organului de urmărire penală). Totuși, această apreciere este posibilă numai pentru cauzele aflate în curs (ori în faza de urmărire penală, ori în judecată), arată CCR, deci decizia de astăzi nu va afecta sentințele definitive.
În schimb, CCR subliniază că și Parlamentul României are partea lui de vină în funcționarea justiției pe bază de protocoale, constatând exercitarea în mod necorespunzător a controlului civil asupra Serviciului Român de Informații atât în februarie 2009, cât și decembrie 2016.
În prima jumătate a anului 2009, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI era condusă de Cezar Preda (PDL) și avea în componența sa 9 membri dintre care 4 (50%) erau de la PSD, 2 de la PDL, 2 de la PNL și unul de la UDMR. În mandatul 2012-2016, comisia a fost condusă tot de PSD, prin Georgian Pop, secretar fiind la un moment dat chiar Sebastian Ghiță.
La finalul anului 2016 și începutul lui 2017, aceeași comisie de control parlamentar asupra SRI era formată din 9 membri: 4 de la PSD, 2 de la PNL, și câte unul de la ALDE, UDMR și USR. Șefia i-a aparținut lui Adrian Țuțuianu (PSD) până în septembrie 2017, când a fost înlocuit cu Claudiu Manda.
Redăm în integralitate minuta CCR:
1. Admite sesizarea si constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public – PICCJ si Serviciul Roman de Informatii a protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum si de exercitarea, in mod necorespunzator a controlului parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii.
2. Admite sesizarea si constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – PICCJ si Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public – PICCJ si Serviciul Roman de Informatii a protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016 doar cu privire la dispozitiile art. 6 alin. 1, art. 7 alin 1 si art. 9, precum si precum si de exercitarea, in mod necorespunzator a controlului parlamentar asupra Serviciului Roman de Informatii.
3. Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si Ministerul Public – PICCJ si unitatile subordonate – vor verifica in cauzele pendinte in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare.
Așteptăm cu mare interes motivarea Curții Constituționale.
Până atunci, ce credeți ar trebui să se întâmple cu dosarele aflate în curs de cercetare sau de judecare și care cuprind probe obținute/primite de procurori în baza protocoalelor cu SRI?
Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
C. SA SE INTRODUCA OBLIGATORIU IN SISTEMUL JUDICIAR INSTITUTIA JUDECATORULUI DE INSTRUCTIE.
Organizațiile cu caracter secret sunt neconstituționale. Magistrații mai “de dreapta” vor aprecia că în acest mod și parchetele au acționat (neconstituțional) ca organizație secretă, aderând la protocoale secrete. Problema desigur este că, în realitate, aceste protocoale nu sunt secrete, și inducerea ideii c-ar fi fost secrete a avut consecință avantaje neloiale pentru unii justițiabili. Cel puțin abuz de încredere, pentru răspândaci. Iar zvonerii posibil să se confrunte cel puțin cu acuzația de gio.
(Off-topic) Organizațiile cu caracter secret fiind neconstituționale, cum poate un interesat (persoană fizică ori juridică “generică”) să afle anumite lucruri în vederea stabilirii unei conduite (de afaceri, de pildă: cumpără / vinde de la X ori ba?) ? Normal, se adresează SRI sau altui seviciu specializat care e al tuturor, nu doar al anumitor instituții ale statului. Încercați să adresați o astfel de cerere, sunt curios ce vi se va răspunde; cu un caz cât se poate de simplu, de pildă pot cumpăra tel. mobil marca..?
De-aia-i Curte, să judece și să tranșeze! De-aia-i democrație, ca SRI să fie controlat prin mecanisme democratice! Și de-aia-i democrație, ca puterile să nu se-ncalece, ca porcii-n călduri!
Sau nu?
(De ce le-au mai trebuit protocoale, dacă oricum aveau (au) oameni în justiție? Dacă-ți mai trebuie hârtii ca să-ți acoperi acoperiții, ce serviciul ***ii mai ești? Și toți șobolanii, “factorii de decizie” și “formatorii de opinie” care-au avut cunoștință de hărtiile de vasalitate ale justiției ce zic acum? C-a fost în interes național?)
Acum aveți de ales: fie montați o diversiune din aia cu mobilizare generală a unităților și sacrificare de pioni (ca să faceți uitată mega-măgăria), fie lăsați dracului afacerile și vă apucați de lucru. Eu zic s-alegeți varianta b), ca să nu vă fie rușine și de copiii voștri.
Ce pot face civilii acum si atunci cand au fost votate de Parlamentul din care facea parte si domnul Dorneanu.
Protocoalele nu au fost votate în Parlament. Poate… doar trecute cu vederea de anumiți “controlori” trași astăzi de urechi de CCR.
se trag de urechii ca porcii