Iulia ButtuValentina Dimulescu

Cât ne mai costă achizițiile publice de media și publicitate?

Și de ce e nevoie de monitorizare și transparență

După căutări îndelungi, ni se confirmă faptul că este foarte greu să obținem date actuale, transparente și măsurabile despre câți bani se cheltuiesc pe serviciile de comunicare, media și publicitate. Acest tip de servicii sunt omniprezente și sunt în special necesare pentru implementarea proiectelor finanțate prin fonduri europene unde există o linie de buget dedicată diseminării principalelor elemente ale proiectului. În plus, este deja rutină să ne revoltăm când aflăm cât se cheltuiește din bani publici pe imaginea și/sau evenimente de către entitățile publice.

Trebuie reținut că regulile suplimentare de publicitate a procedurii de achiziție publică, aplicabile contractelor de media și publicitate, sunt menținute și în noul pachet legislativ în materia achizițiilor publice.

În SEAP, codurile CPV din aceste domenii sunt foarte amestecate și e o provocare să faci calcule, fără să aduni mere cu pere. În paralel, una dintre sursele importante de informare și urmărire a achizițiilor publice în industria media și publicitate este publicitatepublica.ro, platformă care ar necesita intervenții drastice de actualizare a informației. O dificultate majoră în realizarea acestui demers de analiză și monitorizare a procedurilor de achiziție de servicii de media și publicitate o întâlnim și în cazul beneficiarilor privați de proiecte cu finanțare europeană, beneficiari care realizează în mod direct achizițiile a căror valoare estimată este sub pragul impus de Ordinul 1286/2016 al Ministrului Fondurilor Europene sau prin procedură competitivă pe site-ul www.fonduri-ue.ro. Platforma de achiziții este dificil de utilizat, iar identificarea contractelor de media și publicitate se face în principal după denumirea dată de beneficiar procedurii de achiziție.

Și uite așa, analizarea și monitorizarea achizițiilor publice de media și publicitate după atribuirea contractului și după recepția serviciilor sau produselor, de către actorii interesați din societatea civilă devin adevărate săpături arheologice. Pentru achizițiile derulate în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, verificarea ex-ante se face doar de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), nici o altă entitate nu are acces la documente în faza respectivă. 

„Scump, doamnă, scump, dincolo era mai ieftin!”

 În 2011, piața de publicitate publică din România era evaluată la peste 150 de milioane lei, conform raportului Piața de publicitate publică din România: Accelerați!, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Acest raport analiza procedurile de achiziții publice derulate între 2009 și 2011. Oare câte s-au schimbat față de principalele concluzii trase atunci?

Mai nimic:

  • “Prețul cel mai mic” rămâne cel mai des folosit criteriu de atribuire, în defavoarea criteriului “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”;
  • Autoritățile centrale contractează cele mai mari sume de bani, urmate de autoritățile locale (Agenții de Dezvoltare Regională-uri, județe, municipii etc.), în timp ce instituțiile publice, societățile comerciale şi ONG-urile contractează cele mai mici sume;
  • Accesarea fondurilor nerambursabile europene reprezintă principalul motiv de creștere a pieței de publicitate publică;
  • 75%-80% din piața evaluată la 150 milioane lei in 2011 “reprezintă sume din proiecte cu finanțare nerambursabilă”.

Până în 2014 inclusiv, informații despre monitorizarea cheltuielilor cu publicitatea din proiecte europene erau furnizate tot de un raport al CJI: “Pentru anii terminali de utilizare a fondurilor structurale și de coeziune europene, 2014-2015, piața de publicitate publică din România are potențialul de a depăși 100 milioane Euro.”

În ceea ce privește transparența cităm două concluzii ale raportului CJI, care pun probleme și în ziua de azi:

  • Informațiile referitoare la proiectele din fonduri europene și, respectiv, achizițiile aferente lor, nu sunt centralizate, ceea ce face aproape imposibilă monitorizarea lor de către actorii civici (ONG-uri, cetățeni). Actorii publici, cu mandat în urmărirea fondurilor europene (ANAP, DLAF), nu s-au arătat interesați, până în prezent, de o atare monitorizare. Vizibilitatea contribuției UE la derularea acestor proiecte are de suferit în urma lipsei de coerență în centralizarea informațiilor.
  • Majoritatea fondurilor de publicitate publică (circa 77%) au fost alocate prin proceduri cu transparență redusă. Aceste achiziții nu garantează eficiența utilizării și impactul publicității: informarea cetățeanului cu privire la existența, derularea sau rezultatele finanțărilor europene.

Timpul trece, problemele rămân…

Ajungem în 2015 și din cercetarea Starea sectorului mass-media din România în 2014 – 2015 – Vulnerabilități și posibile soluții, aflăm că: alocarea netransparentă și pe criterii neprofesioniste a acestor bugete poate duce la distorsionarea gravă a pieței de media.

Când vine vorba de publicitatea din bani publici, intervievații spun că, cel mai des, contractele sunt sparte în sume sub plafonul legal de 30.000 euro, sumă pentru care ar trebui să se realizeze proceduri de achiziție: „De multe ori, BRAT-ul (Biroul Român de Audit Transmedia) a devenit irelevant. Publicitatea se alocă pe criterii netransparente, care nu țin de performanță, ci de prieteniile politice”, spune unul dintre managerii din presa locală din Oradea.

Ce se schimbă este că apar surse noi de informare, monitorizare și analiză

Astăzi, o altă sursă de informare asupra achizițiilor realizate în domeniul comunicării și promovării – de la cumpărarea de spațiu media, până la servicii de campanii integrate de comunicare – pentru perioada 2009 – 2017 este platforma www.opentender.eu. Secțiunea despre România în limba română este disponibilă aici

În cadrul acestei platforme sunt centralizate și analizate doar acele proceduri de achiziții înregistrate în TED (Tenders Electronic Daily) – versiunea online a suplimentului la Jurnalul Oficial al UE, dedicat achizițiilor publice din Europa. Conform directivelor europene, pentru aceste servicii, plafonul peste care autoritățile sunt obligate să publice via TED este 221.000 EUR.

Platforma permite vizualizarea atât a unor date descriptive despre licitații individuale sau grupate în funcție de o multitudine de filtre, cât și o serie de indicatori de performanță și risc (riscurile de corupție) pentru fiecare licitație, entitate publică și ofertant în parte. Pentru această analiză, ne vom uita la ceea ce se numește „scor de achizițe bună”, i.e. media a 3 scoruri compozite:

  1. Transparență
  2. Integritate
  3. Capacitate Administrativă

Explicații detaliate vizavi de formulele folosite pentru calcularea acestora pot fi accesate aici

Sectorul serviciilor de media și publicitate

Pe această platformă puteți vedea ce sume rezultă din achizițiile publice din domeniul publicității și toate detaliile aferente fiecărei achiziții prezentate plus o serie de analize.

Pornind de la cele mai folosite coduri CPV pentru serviciile de publicitate (79341000-6 Servicii de publicitate; 79341400-0 Servicii de campanii de publicitate), Open Tender, secțiunea dedicată României ne arată următoarele:

Figura 1: Numărul de licitații

În TED exista informații cu privire la acest tip de contracte doar între 2011-2016, iar în anul 2011, pre-electoral, s-au atribuit cele mai multe contracte (vezi Figura 1).

Figura 2: Volumul total și mediu al licitațiilor

În timp ce cel mai mare volum total al contractelor s-a înregistrat în 2011 (10.1 milioane EUR), cel mai mare volum mediu (un pic peste 700 mii EUR) îl vedem în 2014 (vezi Figura 2).

Figura 3: Tipul de procedură

În ceea ce privește tipul de procedură de atribuire folosită, aceste tipuri de servicii nu fac notă discordantă în peisajul achizițiilor din România: majoritatea covârșitoare a contractelor trec printr-o procedură deschisă, transparentă. Cu toate acestea 5 au fost atribuite printr-o procedură specială și care se folosește de obicei în cazuri urgente (vezi Figura 3).

Figura 4: Contracte  atribuite prin negociere fără publicare și riscurile asociate acestora

 

Cel mai important contract atribuit prin această procedură este cel în valoare de un pic peste 900 mii EUR. Entitatea publică pe care o avem în vedere este Autoritatea Națională pentru Turism (ANT).

Dacă ne uităm la scorul de achiziție bună în general, dar și detaliat în funcție de fiecare scor compozit menționat mai sus, vedem că fiecare procedură înregistrează un bun scor în ceea ce privește transparența, în contrast cu cele care se referă la capacitate administrativă și integritate (vezi Figura 4).

Figura 5: Autoritatea Națională pentru Turism

Pe profilul fiecărei entități publice putem investiga și monitoriza diverse aspecte, precum numărul și volumul licitațiilor, câștigătorii și numărul de contracte atribuite acestora, până și localizarea ofertanților la nivel NUTS3. În ceea ce privește ANT, în perioada pentru care există date disponibile, aceasta a atribuit 4 contracte către SC AD Production Impex SRL (din cauza calității datelor, această firmă apare de 2 ori în tabelul de mai sus, e aceeași firma scris diferit). În funcție de volum, contractul cel mai scump (3.8 mil EUR) a fost atribuit către McCann Erikson SRL (vezi Figura 5).

Figura 6: Riscurile asociate licitațiilor ANT

Au fost identificate 58 de licitații asociate ANT în perioada 2009-2017. Scorul de achiziție bună variază în funcție de felul în care arată datele pentru fiecare indicator compozit (vezi Figura 6).

Figura 7: ANT comparat cu alte autorități asemănătoare

Dacă alegem să comparăm performanța ANT cu alte instituții asemănătoare, vedem că per total ANT este sub medie în ceea ce privește capacitatea de a organiza achiziții transparente și integre (vezi Figura 7).

Mini-analiza de mai sus se bazează pe doar o mică parte din informațiile disponibile pe platforma Open Tender. Ceea ce ne arată acest proiect este faptul că, pentru unele țări cu mult efort, se pot agrega și analiza date pertinente vizavi de activitatea atât a entităților publice, cât și a ofertanților în ceea ce privește atribuirea contractelor din bani publici astfel încât observatorii instituționali, dar și cetățenii să își formeze o viziune și să monitorizeze mai ușor aceste achiziții.

Urmăriți-ne pentru a vedea alte posibile întrebuințări ale acestor date.

Acest articol face parte din proiectul Contracte Curate.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Cât ne mai costă achizițiile publice de media și publicitate?

  1. Nelu Stiuca

    Baroniada este un fenomen feroce caracteristic fiintelor lipsite de ratiune, de logica fiind lacome si hulpave, lipsite de caracter, de omenie de smerenie si de mila. Baronii se imbogatesc fara limita prin politica salbatica, perversiuni si scheme mafiotice au devorat economia si avutia nationala au vandut pamantul tarii si i-au fortat pe romani sa emigreze ,dupa SIRIA ROMANIA ESTE PE LOCUL DOI PE PLAN MONDIAL. Baroniada s-a dezvoltat in Ro precum sclavagismul preistoric unde populatia predominanta este supusa dezorientat si spalata la creier, in localitatile si judetele sarace din toate p.d.v din zonele, in Moldova, Oltenia, Muntenia si Dobroge exceptand oarecum Banatul si Transilvania. DEBARONIZAREA, daca va mai apuca sa aiba loc pana la disparitia completa a statului, va fi un fenomen social-istoric deloc placut clasei dominante, asemanator tuturor revolutiilor petrecute pe mapamond pt a se face un salt social calitativ la nivel national si nimic mai complicat si asta se va intampla cat de curand in Ro. Doamne ajuta-i pe toti romanii de pretutindeni!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *