Daniel Befu

Cascada Beușnița din Cheile Nerei, lăsată ”să se usuce la soare” și să fie vandalizată de turiști iresponsabili. Ce păzește Romsilva?

Grupul Ecologic de Colaborare Nera s-a sesizat cu privire la deteriorarea cascadei Beușnița din cauza lipsei de apă și a intervențiilor turiștilor iresponsabili. ONG-ul pune ambele procese degradative pe seama unei reacții ineficiente a Romsilva, administratorul Parcului Național Cheile Nerei Beușnița.

Doina Mărginean, responsabilul de comunicare al GEC Nera, a declarat într-un comunicat de presă:

”În urma unor informaţii primite de la vizitatori ai Parcului Naţional  Cheile Nerei – Beuşniţa privind starea cascadei cu acelaşi nume, Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat în data de 10.09.2016 o monitorizare a zonei cascadei, ocazie cu care a constatat că peste deversorul şi peretele cascadei nu mai curge apă, iar unii turişti cu mentalitate de cocalari au scrijelit adânc muşchiul de pe peretele cascadei ca semn al trecerii lor prin zonă. Cascada a mai rămas şi în alţi ani secetoşi fără apă deoarece cantitatea mică de apă a pârâului Beuşniţa se scurge în asemenea situaţii prin spatele cascadei printr-o fisură din tuful calcaros, uşor de identificat la 11 m în amonte de deversorul cascadei, iar ulterior apa iese la suprafaţă la baza cascadei şi îşi urmează drumul în continuare pe pârâul Beuşniţa. Un fenomen natural, spun reprezentanţii parcului, asupra căruia nu se poate interveni deoarece cascada este într-o zonă cu grad sporit de protecţie, adică o zonă de protecţie strictă inclusă în proiectul de Plan Management al parcului, care zace de mult timp neaprobat în sertarele Ministerului Mediului din cauza “tălpilor” puse de RNP Romsilva, sau zonă specială de conservare prevăzută în Ordinul 552/2003 – o reglementare de vremea ministrului Ilie Sârbu, anacronică dar în vigoare până la aprobarea Planului de Management al parcului. Un fenomen natural dar al cărui efect asupra cascadei trebuie prevenit atunci când este posibil deoarece normal şi natural este ca să curgă apă peste o cascada cum este Beuşniţa, care este o adevărată emblemă a parcurilor din sudul Banatului iar pentru vizitarea ei se percepe o taxă de vizitare. Problema cu intervenitul în a bloca acea fisură de scurgere a apei pe sub cascadă, fară să mai fie nevoie de o aprobare din partea Ministerul Mediului şi Academiei Române prevăzută în Legea ariilor naturale protejate, se putea rezolva punctual în cadrul proiectului de Plan de Management al Parcului.

Dar pe cine mai interesează o chestiune atât de “minoră” când pentru aprobarea acestui document lupta se duce în jurul ideii ca RNP Romsilva să taie cât mai multă pădure în interiorul parcului ?

Între timp imaginea cascadei Beuşniţa, cu muşchiul uscat devenit brun pe deversor,  începe să semene din ce în ce mai mult cu o măsea stricată de pe care cocalarii continuă să scrijelescă smalţul”, scrie Doina Mărginean.

cascada-beusnita-vandalizata

”Răspunsul autorităților la astfel de abuzuri e un răspuns șablon (…) atunci când vrei să te scufunzi în birocrație”

Cornel Popovici Sturza, președintele ONG-ului local de protecția mediului Grupul Ecologic de Colaborare Nera, consideră, într-o declarație acordată în exclusivitate României Curate, că actul turistic la această cascadă trebuie să fie unul responsabil, atrăgând atenția asupra distrugerilor ”gratuite” provocate de mâna omului: ”Cascada Beuşniţa nu este doar imaginea tulburător de frumoasă  a unei căderi de apă, este locul unde nu ai ce căuta dacă nu eşti pătruns de farmecul locurilor, dacă nu ştii să priveşti această zonă cu ochii sufletului. Se pare că în ultimul timp  mulţi turişti vin la Beuşniţa pentru a bifa în palmeres un loc vizitat, pentru a-şi face un selfie şi de ce nu, la plecare să ia cu ei o bucată din muşchiul de pe deversorul cascadei, sau să-și scrijelească numele sau slogane vulgare în muşchiul pe deversor aşa cum se întîmplă acum, când peste cascadă nu curge apă. Răspunsul autorităţilor la astfel de abuzuri din partea acelei categorii de turiști iresponsabili e ceva de genul ” nu putem interveni pentru că nu ne permite legea, pentru ca pe timp de secetă puţina apă a pârâului Beuşniţa să se scurga peste cascadă, şi nu pe sub cascadă „.

E un răspuns şablon atunci când vrei să  te scufunzi în birocraţie şi să nu rezolvi nimic, iar în ce priveşte „turiştii” puşi pe distrugere, rangerii parcului, lucrătorii de la ocolul silvic şi poliţia locală  ar trebui să aibă o soluţie la aceste agresiuni împotriva emblemei lumii mirifice din sudul Banatului”.

Cascada Beuşniţa este, conform folclorului local, o imagine care adună la un loc toate legendele locale din sălbaticia a două parcuri naţionale vecine (Parcul Național Cheile Nerei Beușnița și Parcul Național Semenic- Cheile Carașului). Localnicii o percep ca întruchipând atât legenda tragicului sfârşit, de pe vremea stăpânirii turceşti, a dragostei dintre un fiu de bei şi o frumoasă ciobăniţă din Banat, cât şi puţin din legenda haiducului Adam Neamţu sau a ielelor pădurii care fac baie de fiecare dată în noapte de Sânzâiene în lacul Ochiul Beiului, până la cântatul cocoşilor.

beusnita-vandalizata-3

 

Cum s-a micșorat procentul de pădure cu interdicție la tăiere de la 55 la 40%

Referitor la Planul de Management menționat de Grupului Ecologic de Colaborare Nera, România Curată a semnalat războiul de culise (vezi aici) dus pentru aprobarea de către actualul ministru, Cristiana Pașca Palmer, a unei forme de Plan de Management ”pe placul” Romsilva, pentru Parcul Național Cheile Nerei Beușnița. Miza celor de la Romsilva a constituit-o nu apărarea biodiversității din parc, ci procentul de pădure din incinta parcului pe care cei de la Romsilva aveau voie să o ofere pe tavă tăietorilor de lemne. Varianta de Plan de Management aprobată de ministrul Mediului nu reprezintă varianta elaborată de echipa de cercetare, ci o variantă modificată ”din condei” de Romsilva. Nu a contat munca de câțiva ani de zile a echipelor de cercetători (unii de talie internațională), coordonați de USAMVB Timișoara, nici suma de 700.000 euro cheltuită pentru elaborarea Planului de Management, ci doar ce au cerut șefii de ocoale silvice din zonă.

Deși ministrului mediului Cristiana Pașca Palmer și secretarului său de stat, Traian Viorel Lascu, li s-a sesizat de către România Curată intenția Romsilva de a micșora după bunul plac de la 55% la 40% procentul de pădure cu interdicție la tăiere, aceștia au aprobat în final varianta ”dorită” de șefii din Romsilva. La momentul respectiv, România Curată a demonstrat că există indicii ale sprijinului oferit Romsilva din partea a cel puțin un demnitar din Ministerul Mediului (vezi aici).

Ca să-și pună planul în aplicare, Romsilva a băgat la înaintare un șef de parc fără merite științifice, membru al UNPR și declarat incompatibil de ANI, numit șef al Administrației Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița de către Adam Crăciunescu (șef al Romsilva până la începutul acestui an), personaj inculpat în dosarul retrocedărilor ilegale a 43.000 hectare de păduri pe Valea Trotușului, alături de Viorel Hrebenciuc, de deputatul Ion Adam și de prințul Paltin Sturdza. În acest dosar a fost citat ca martor și Ilie Sârbu, protectorul politic al lui Adam Crăciunescu (aici).

Culmea este că un fost șef din Romsilva, cel mai longeviv director al Administrației Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, a declarat că, pe baza experienței sale practice, ar include 60% din pădurile Parcului în zona de protecție strictă și integrală, adică cu 20% mai mult decât a aprobat Cristiana Pașca Palmer, ministru al Mediului în actualul Guvern PSD-PNL.

România Curată a cerut un punct de vedere din partea Romsilva referitor la acuzele care-i sunt aduse de GEC Nera în legătură cu lipsa de reacție față de degradarea Cascadei Beușnița. Până la momentul publicării nu ne-a parvenit nici un răspuns.

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Cascada Beușnița din Cheile Nerei, lăsată ”să se usuce la soare” și să fie vandalizată de turiști iresponsabili. Ce păzește Romsilva?

  1. Batman mehelyi

    Întrebați la Administrația Parcului când au patrulat ultima oară pe la Cascadă. Deși poate-au fost ocupați să împiedice tăierile de păduri: stau toată ziua cu ochii-n monitor pe GoogleEarth. Singurul lor neajuns e că n-au descoperit zoom-ul.
    În rest, jos pălăria (după fiecare piesă împușcată) !

    Reply
  2. commentator avizat

    Când știi că șefi de ocoale, „specialiști” din direcția silvică Reșița și din „centrala” de la București (cu comisarul poporului MIhai Dragoș în frunte), cu Adi, cu Lascu + alții din minister, cu trepădușii de la Administrația Parcului, toți au performat la maxim pe frontul șicanării celor care au făcut un plan de management de bun simț, că toți aceștia s-au agățat efectiv de fiecare expresie și virgulă susceptibile de a obliga la protecție efectivă, că au înșirat pe zeci de pagini și au susținut, în zeci de ore de „discuții și negocieri”, cu argumente de borfaș cu drujba pornită și foame de bani, ținerea cât mai jos a zonelor de protecție strictă și integrală, aproape că te miri: Cum, băieții ăștia cu mirosul atât de fin, au lăsat să se întâmple așa ceva ?
    Da, fiindcă majoritatea spinărilor îndoite la 90 grade de la parc erau în concediu în lunile de vară, iar cei rămași nici nu s-au obosit să strângă sistematic taxele (pardon, d-le Dragoș, TARIFELE !) de vizitare. Dacă s-ar strânge toți acești bani, s-ar constata că cei care susțin în bună măsură financiar parcul sunt turiștii, nu bla-bla-eforturile-financiare-deosebite-bla-bla-făcute-de-Romsilva-bla-bla-bla.

    Astfel, cea mai mare cheltuială aiurea făcută de Romsilva este plata Administrației Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița: să dai de peste 10 ani aproape 200.000 Eur/an pe-atâta hârtie igienică ar trebui să atragă atenția Curții de Conturi !!! Deși, poate că se merită: cascada de bani Cheile Nerei-Beușnița n-a secat încă …

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *