Sectorul cultural protesteaza impotriva Ordonantei care va taia fondurile Loteriei pentru cultura. Fara finanţarea Loteriei Naţionale, care contribuie consistent la finanţarile disponibile, situaţia Administraţia Fondului Cultural Naţional devine incerta, iar soarta desfasurarii proiectelor culturale care se deruleaza in regim privat non-profit este pusa in pericol.
Printr-un proiect de Ordonanta de Guvern intrat in dezbatere publica in data de 8 august 2012, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a propus ca Loteria Romana sa nu mai vireze 2% din incasari catre Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Desi procentul de 2% pare mic, problema este destul de grava deoarece Bugetul AFCN pentru proiecte editoriale a fost in 2010 de 1.890.000 lei, iar pentru proiecte culturale de 1.900.000 lei. In 2011, pentru proiecte editoriale au fost alocaţi 3.407.000 lei, iar pentru proiecte culturale au fost investiţi 4.500.000 lei. Cu aproape 8 milioane de lei, in 2011, AFCN a finanţat sute de proiecte culturale şi editoriale şi a reprezentat singurul finanţator public roman profesionist al culturii private non-profit din Romania pentru proiectele desfaşurate in ţara. Conform AFCN, banii de la Loterie au asigurat pana in prezent peste 95% din totalul bugetului pentru finanţarea proiectelor culturale şi a celor editoriale. Practic, noua propunere va reduce banii pentru cultura de care dispune AFCN la sub 5% din bugetul actual.
Sectorul cultural a aflat prea tarziu despre aceasta propunere ascunsa sub denumirea unei ordonante care nici macar in titlu nu pomenea nimic despre cultura.
Proiectul de act normativ a fost publicat pe 8 august 2012 pe situl MFP la pachet cu alte masuri sub numele Ordonanţa privind reglementarea unor masuri fiscal – bugetare. Au fost alocate 10 zile, minimul legal pentru primirea propunerilor, sugestiilor si pentru a cere organizarea unei dezbateri publice, dar nimeni nu a facut-o. In ciuda impactului major pe care aceasta modificare il va avea asupra finanţarilor publice pentru cultura in Romania, in mod surprinzator, nici Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), nici AFCN nu au emis puncte de vedere publice. In acelaşi timp, sectorul cultural a aflat prea tarziu despre aceasta propunere, deşi Legea 52/2003 prevede informarea din oficiu a actorilor activi din mediul privat non-profit care opereaza in domeniul de activitate vizat. Nota de fundamentare ce insoţeşte Ordonanţa prevede doar o justificare formala a propunerii, care reflecta lipsa totala de consideraţie cu privire la impactul deciziei luate.
La nivel european, inca din 2002, o parte importanta a veniturilor Loteriilor Nationale este folosita pentru finantarea culturii, in tari precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Germania, Italia, Irlanda, Belgia, Bulgaria, Croatia, Polonia, Ungaria, si altele, cu contributii la finantarea culturii in procente cuprinse intre 10-60% din banii Loteriei. In acest context, decizia Guvernului Romaniei de a modifica printr-o ordonanta de urgenta finantarea oferita de catre Loteria Romana Fondului Cultural National este contrara practicilor europene din domeniu.
Avand in vedere afectarea profunda a sectorului cultural, o seama de personalitati si organizatii ale societatii civile au transmis si depus oficial protestul lor catre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Culturii si Patrimoniului National. Intregul continut al protestului initiat de Coalitia Sectorului Cultural Independent il puteti citi aici .
Reamintim faptul ca pe data de 15 iunie 2011, aproape 2000 de personalitati ale vietii culturale si artistice s-au alaturat unui demers impotriva luarii unor masuri impotriva ICR printr-o ordonanta de urgenta care nu isi justifica urgenta. Toate semnaturile au fost depuse oficial la Guvern, cerandu-se declansarea unei dezbateri publice pentru a discuta cat si cum putem cheltui in timpuri de austeritate pentru promovarea culturii romane in strainatate, ca si cele mai potrivite parghii institutionale pentru a numi si supraveghea conducerea Institutului Cultural Roman. Dezbatere care nu a avut loc nici pana astazi.
In schimb, semnatarii scrisorii, precum si intregului sector cultural, este pedepsit acum printr-o taiere masiva si nejustificata a fondurilor strict necesare derularii proiectelor.
Asistam la o rafuiala politica cu intreg sectorul cultural care a indraznit sa isi spuna clar punctul de vedere in privinta Institutului Cultural Roman sau care sa fie motivul pentru care fondurile destinate culturii sunt taiate fara nici o explicatie din partea autoritatilor?
Detalii despre protestul din iunie aici .
E regretabil ca oamenii de cultura reactioneaza vehement doar cand sunt atinse interesele lor directe si nu au o gandire principiala. Daca constiinta lor ar fi intr-adevar deasupra, după cum ar cere-o statutul si pretentiile, si nu ar trece prin stomac, ar fi protestat la fel de vehement cand in ultimii ani s-au redus bani masiv in alte sectoare intr-un mod arbitrar si nedrept, intr-un stil cu adevarat comunist, adica unul nivelator (de exemplu, invatamant, sanatate), in vreme ce numai intr-o anumita parte a culturii (ICR) sumele investite cresteau, fara niciun control al modului in care erau cheltuite. Controlul clamat pentru alte sectoare de activitate este perceput ca ingerinta cand vine vorba de oamenii de cultura. S-au bucurat de statutul de privilegiati ai crizei fara sa se intrebe daca aceste priveligii nu vor aduce niste costuri in ceea ce priveste constiinta lor. Si pe vremea lui Ceausescu tacerea intelectualilor a fost cumparata cu privilegii si de aceea nu am avut o adevarata societate civila. Si acum o parte din intelectuali s-au retras intr-un turn de fildes, amagindu-se cu iluzia ca atata vreme cat primesc bani pentru proiectele lor culturale e bine si pentru tara, cautionand astfel o putere politica abuziva cu alte categorii de cetateni, inchizand ochii la toate nedreptatile strigatoare la cer si sfidarii bunului simt ale puterii politice din ultimii ani. S-a ripostat cel mult cu o jumatate de gura. O alta parte a intelectualitatii a ramas pasiva din lipsa unor proiecte politice credibile pe care sa le sustina, iar o alta parte chibiteaza de pe margine cu un aer de superioritate a neutralitatii, fara sa se gandeasca ca nu doar actiunea poate sa murdaresca moral, ci si inactiunea, neparticiparea si neimplicarea cand e nevoie (ca in cazul preotului si levitului care au trecut pe langa cel lasat aproape mort de talhari in plida samarineanului milostiv), ca si ei au o vina pentru ca nu au conceput ei activ un proiect politic alternativ, ci doar se plang ca nu este unul care sa se ridice la nivelul pretentiilor lor. Impotenta nu e doar a clasei politice, ci si a intelectualilor acestei tari si a societatii civile, a celor care s-au lasat hipnotizati ca Mougli din cartile Junglei de sarpele Kaa, de cantecul unei false ideologii de dreapta si al unui pretins stat de drept, in care libertatea de opinie se reduce la a fi lasat liber sa strigi in desert, fara ca cei ale caror actiuni sunt puse in discutie sa se osteneasca sa dea un raspuns punctual si la obiect, in cel mai bun caz, sau dand un raspuns sfidator in cel mai rau caz in care hotul se da drept victima, iar victima este urmarita ca si cum ea ar fi hotul.
Erata
Cartile Junglei
… sau care dau un raspuns sfidator, in cel mai rau caz, in care hotul se da drept victima …
Protestul celor 2000 de personalitati si numerosi cetateni preocupati de soarta culturii romanesti a avut loc in iunie 2012 nu in iunie 2011, cum se spune in articol.