Președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, a prezentat, joi seară, în cadrul emisiunii ”Jocuri de Putere”, de la Realitatea TV, principalele măsuri propuse de experți, în Raportul de țară al SAR, care nu presupun “schimbări de Constituție”, ci doar modificări ‘administrative’ și ‘voință politică’. Potrivit președintelui SAR, tema principală a raportului este identificarea acelor măsuri care să împiedice riscul ca, în viitor, România să ajungă ‘o periferie europeană’. Pe de altă parte, Alina Mungiu-Pipiddi este neîncrezătoare că ‘vom reuși să trecem legi radical diferite de cele pe care le avem acum’, cu actuala majoritate parlamentară.
Citeşte: Cele 12 propuneri SAR pentru valorificarea potențialului european
“Noi facem în fiecare an un raport, dar, în acest an am făcut un raport mai cuprinzător ca de obicei, în care ne-am gândit în loc să facem studii elaborate, pe diferite domenii, să facem mai degrabă un set de recomandări de lucru, care deja sunt fundamentate și se pot face ușor și ar avea un maxim impact (…) Încercăm să propunem lucruri care să nu presupună schimbări de Constituție, lucruri care presupun numai niște măsuri administrative și voință politică. Multe dintre lucrurile pe care le-am pus noi ar avea un impact absolut imediat și se pot face exact așa cum sunt desenate. Astăzi au apărut și recomandările Comisiei Europene și au fost foarte critice față de România, într-un fel mult mai tehnic, decât suntem noi. Noi suntem mult mai aplicați (…) De fapt, tema principală a raportului nostru este ce putem face ca în viitor România să nu ajungă o periferie europeană, în care principala marfă la export să fie ‘creierele’. Cum facem să nu ajungem ca Grecia sau mai rău decât Grecia. De asta ne ocupăm. Răspunsurile sunt concrete, pentru că Banca Națională nu poate singură, ea veghează a ceea ce se numește ‘criterii de convergență’, acestea sunt complicate și cineva ar putea spune ‘dar putem intra în zona euro’. Dacă noi am intra acum în zona euro, la stadiul de convergență reală în care suntem astăzi, ni s-ar întâmpla ce i s-a întâmplat Greciei sau mai rău. Și asta e întrebarea: când facem în sfârșit planul de convergență reală?”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi.
În ceea ce privește prognozele pentru 2015, Alina Mungiu-Pippidi a punctat, printre altele, necesitatea României de a avea ‘o nouă lege a siguranței naționale, pentru simplul fapt că nu îți permiți să ai zone importante din economie în care să ai o prezență importantă a serviciilor secrete’.
“Sigur că s-ar putea ca, printr-o moțiune de cenzură, să avem o schimbare totală, dar mie mi se pare greu de crezut că, pe actuala majoritate parlamentară, vom reuși să trecem legi radical diferite de cele pe care le avem acum (…) Gândiți-vă la toate lucrurile care au răscolit societatea românească, în ultimele două săptămâni. Devine clar că ne trebuie o nouă lege a siguranței naționale, pentru simplul fapt că nu îți permiți să ai zone importante din economie în care să ai o prezență importantă a serviciilor secrete, cum se pare că se întâmplă la noi, în IT, sau în alte zone care ar trebui să fie de relansare economică. Dacă se ajunge ca marele contracte de stat să aibă, de fapt, toate în spate numai mari grupuri de putere, nu o să se dezvolte niciodată IT-ul. Ne trebuie economie de piață, nu ne mai trebuie actori cu putere, eventual ocultă, care să fie actori în piață (…) Unul din exemplele date, astăzi, publicității și în revista Nature, săptămâna trecută, e că toată lumea așteaptă din științe și din tehnologie să vină creștere economică, dar nu la noi. Noi nu investim, pentru că noi prăpădim banii pe diferite zone. Profitul pentru cei care dau legi nu este suficient, iar, la noi, toate politicile se fac, în primul rând, ca să aducă profit celor care fac politicile respective (…) IT-ul, știința și tehnologia, ca să ne aducă ce vrem, trebuie să le ajutăm și nu poți să le ajuți, dacă banii de cercetare, de exemplu, se dau numai cui nu trebuie”, a explicat președintele Societății Academice din România.
O altă propunere pe care SAR a lansat-o public este organizarea unei grupări teritoriale funcționale. “Noi propunem un mecanism foarte bun, de indicatori (…) Noi nu știm destul despre toate localitățile din România. Nu avem o estimare națională validă despre calitatea serviciilor pe care localitățile din România le-o oferă cetățenilor. Capacitatea propriu-zisă de a face lucrurile minimale și de a raporta despre ele trebuie puse într-o bază de date. Aceste date ne vor permite să punem pe mai multe categorii de performanță. Noi, deocamdată, nu avem acest lucru nici măcar documentat (…) Noi propunem comune mai puține, localități mai puternice, libertate localităților să se grupeze cu altele în funcție de subiect, pentru că așa atrag mai ușor fonduri europene, județe mai slabe (…) Regiunile trebuie să fie acest gen de geometrii flexibile. Este o propunere de grupare teritorială funcțională”, a mai spus președintele Societății Academice din România.
Mai departe, Alina Mungiu-Pippidi a adus în discuție simplificarea cotei unice. “Noi avem prea puțini oameni care lucrează. Lumea trebuie să înțeleagă că oamenii care lucrează, la ora asta, cu hârtii, cu forme, nu poate să țină în spate tot. Soluțiile pe care le avem noi sunt pentru a atrage cât mai multe locuri de muncă la suprafață. E momentul să evaluăm cota unică, pentru că, după zece ani, trebuie să vezi ce s-a întâmplat, ce măsuri care s-au luat, între timp au redus eficacitatea ei. Cred că măsura noastră principala e de simplificare (…) Ce arată toate studiile e că cel care îți aduce cel mai mare progres este un sistem simplu”, a afirmat Alina Mungiu-Pippidi.
În viziunea președintelui SAR, “toate instituțiile de stat trebuie să aibă, în acest moment, un portal online”, unde să își pună ‘toate facturile’. Astfel, subliniază Alina Mungiu-Pipiddi, România va cheltui mai puțini bani în momentul în care ‘îi va vedea’. “Așa se întâmplă în țările care au probleme cu corupția: Slovenia, Slovacia. În Ungaria, toate achizițiile se găsesc online. La noi nu sunt. Ce se întâmplă în marea masă nu poți să vezi, pentru că acolo unde zici că e mare transparență, lucrurile sunt puse astfel încât să nu le poți vedea (…) Vă asigur că se vor cheltui mai puțini bani, în România, atunci când îi vom vedea. Dar noi nu îi vedem”, a adăugat Alina Mungiu-Pipiddi.
Pe de altă parte, în contextul în care ‘filosofia de a sancționa oamenii se schimbă’, președintele SAR consideră că o modificare a codurilor, în acest sens, ar ajuta mult mai mult România, în materie de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat.
“Marea problemă e că pe legea românească, pe Constituția românească, noi nu putem să confiscăm de la acești oameni nici prejudiciile constatate de judecători. După ani de zile, noi recuperăm vreo 10 la sută numai din prejudicii și aceste prejudicii sunt mici. Și, întrucât este foarte greu să schimbăm Constituția, propunerea mea a fost că e mult mai simplu să umblăm la aceste coduri și să dăm procurorilor libertatea de a negocia cu oamenii, să ne dea voluntar banii. Poate în loc să te duci patru-cinci ani la închisoare, alegi să dai banii înapoi. Depinde de la caz la caz (…) Filosofia de a sancționa oamenii se schimbă. Noi suntem de părere că acești prim mari politicieni de vârf trebuiau să fie puși în închisoare, ca exemple, da nu vreau să rămânem în etapa asta timp de 20 de ani și ca oamenii ăștia să își păstreze aceste averi (…) Oamenii aștia trebuie să aibă ca un fel de libertate condiționată, să nu mai poată avea acces la bani publici sau participa la licitații publice și toate voluntar”, a mai spus Alina Mungiu-Pippidi.
In aplicarea actului de justitiei s-a ajuns si la situaţia reala in care, legalul este socotit ilegal si invers. LEGEA ESTE RESPECTATA TOCMAI CA BARIERA numai de “boi”, „leii” sar peste ea, iar „cateii” trec pe sub ea. Solutionarea unor cazuri penale in care sunt implicati “leii”(oameni politici, guvernanti, capi ai lumii interlope) actiunea imediat este categorisita de restul grupului de interese ca fiind vorba despre dosare politice folosindu-se tot felul de mijloace pentru intoxicarea opiniei publice la care isi aduce aportul substantial si coruptia din presa.
Procedurile mai putin normale sau nedemocratice, instituite in baza sistemului legislativ rezultat din ratiuni subiective, dusmanoase si egoiste, ce activeaza in societatea romaneasca, batjocoresc cele mai importante categorii sociale sau profesionale fara deosebire de varsta, sex sau grad de instruire. Tot sistemul de norme amagalmat a condus si la aparitia unor “mutanti” sau “degenerati” esuanti social precum; “capitalist cu obligatii de comunist”, “capitalist fraudist”,”miliardar de carton”, “impostor cu diplome de studii”, “politician apolitic”, “imbogatiti prin saracirea tarii”, ”interlop beizadea”, “presedinte penal”, “premier penal”, ”primar penal”, ”judecator penal”, “parlamentar penal” “lider de sindicat penal” etc. notiuni cu care statele membre ale UE nu sunt de acord a fi introduse in spatiul comunitar.
– Sistemul de reglementari superioare (ne mai vorbind de cele inferioare) din punct de vedere al ierarhiei juridice din Romania (a se vedea OUG-rile emise pe banda rulanta) permite emiterea de acte normative in scopul satisfacerii unor interese nelegitime de grup sau individuale, dovedind ca, CORUPTIA ESTE OFICIALIZATA-institutionalizata SI INTRETINUTA DE FACTORII PUTERII.
Sistemul legislativ este dezlanat, necorelat si nesistematizat aspecte care ii determina si pe justitiarii de buna credinta sa faca interpretari confuze si precare in detrimentul bunului mers al sistemului judiciar si al interesului public general dar in folosul unei “Justitii de tip SRL” unde administratori sunt avocatii.
Foarte de accord cu exceptia ultimului punct. Modelul american in care se poate cumpara orice, pana si libertatea,nu este pentru noi romanii. S-ar putea intelege gresit , mai ales de catre odraslele celor bogati, ca pot face orice, ” tot ma cumpara tata liber”.
Mai este un punct nevralgic, firmele mari isi vor permite sa ia riscuri si mai mar chiar si in a corupe. Asta printr-o logica simpla, “daca ne prind ajungem la un accor de plata care va fi intotdeauna mai mic decat am castigat noi”.
Cu alte cuvinte ies intotdeauna in castig, si sa nu uitam ca in accorduri se mentioneaza “cumpar totul legat de acest dosar, chiar si eventuale `claims` care ar mai putea apare pe parcurs, legat de acest dosar”.
Deci cumpara firma “la timp” bucata de deasupra apei a icebergului, fiind scapata de grosul ca-i sub apa.
Va rog foarte multa atentie cu acest sistem americam, personal sunt inpotriva lui.
Este adevarat, ca uneori acasta ajuta la deblocarea proceselor care nu se mai termina.