Alina Mungiu-Pippidi

Alina Mungiu-Pippidi: Ce trebuie să facem ca austeritatea să fie o adevărată reformă a statului

Tăiatul de fonduri publice în statul român e ca și alocarea de fonduri publice – o luptă liberă în care cine are mușchi mai mari sau legături cu partidul cu mușchi iese mai bine. De asta niciun fel de intervenție de acest gen, chit că poate aduce corecții pe termen scurt – indispensabile dacă nu vrem să ne crească iarăși dobânzile de abia stabilizate după alegeri – nu e vreo reformă în sine.

Dacă un bețiv e tras de pe carosabil după ce cade pentru a-l feri din calea mașinilor nu se cheamă că e reformat. Îi trebuie dezalcoolizare.

Indispensabilă pe termen scurt, reforma Bolojan-Anastasiu nu servește la mare lucru pe termen lung, pentru că și pașii pozitivi pe care îi face se opresc la jumătatea drumului. Unele din criticile pe care le primesc sunt total nejustificate. În fond, dividendele erau aliniate cu cota unică, dar au fost scăzute că au avut pile acționarii, acum sunt doar aduse înapoi unde erau și trebuiau să fie.

Dacă optați să păstrați cota unică de venit (favorizându-i pe cei cu venituri bune) în detrimentul celei progresive (defavorizând săracii), măcar aliniați cota unică complet așa cum a fost la adoptarea ei în 2005. La 16%. Altfel nu o să creați decât strategii de evitare legale, lumea va evita să aibă dividende și își va mări salariile etc.

Iată trei lucruri de făcut, care nu sunt punctuale, sunt generale. Sunt ”dezalcoolizarea”. Adică pașii pentru crearea unui proces obiectiv de raționalizare fiscală.

1) Transparența fiscală

Nu există reformă fără transparență, iar România e de zece ani tot pe la 8.3, după ce în deceniul anterior se apropiase de maximul zece (Romania · Corruption Risk Forecast). Numele care ni se aruncă zilnic sunt ca oase care se aruncă haitei de câini, salariul lui x sau y. Ce e de făcut:

  • Liste de datornici pe taxe și sector public/privat afișate. Marele gap TVA nu e o gaură neagră. E o listă de nume de companii publice și private pe care statul o are și nu o publică, companii de la care are de încasat și nu o face. Companii la care statul a rambursat. Frauda nu e regula generală, deficitul de colectare e problema. Publicați și de la cine încasați, și de la cine nu încasați, și cui rambursați și apoi vă facem noi, academicii, un algoritm rapid să prindem pe cine evazionează pe furiș. Nu e nevoie de CSAT, că nu suntem Pakistan. Anunțați un program de cercetare pe TVA, scoateți-l la licitație internațională și în sase luni se face ordine garantat. Și între timp mai încet cu scandalul că se fură, că dați voturi la AUR. CFR nu fură, nici TVR și nici alți mari datornici. Nu plătesc pe față.
  • Salariile din companiile de stat pot fi toate publicate, la fel indemnizațiile etc. Imediat se pot da acele interpretări la legea pentru protecția datelor personale care trebuiau date demult; pentru a face publice aceste date pe care SAR le avea acum 20 de ani folosind Legea 544.
  • Cine sunt clienții RAPPS? Până mâine lista lor să fie publică!
  • Începem dezbaterea cu publicarea de către ANAF – ca în Finlanda – a venitului anual al tuturor, ca și a sumei taxate? Văd că sunt oameni care ar fi de acord, cu condiția ca să se aplică la toată lumea. Vrem să terminăm cu evaziunea fiscală sau doar zilnic, precum cățeii, să mai devorăm pe câte unul care cade de la masă?

2) Eliminarea banilor lichizi

Nu există stat performant fără economie la suprafață. În fond e vorba tot de transparență. Trebuie restrâns uzul folosirii banilor lichizi. Exemple sunt multe, cele mai de succes în Uruguay, vedeți aici și aici. Statul să interzică plățile în cash, ANAF să dea tuturor sub semnătură un POS și taxa se plătește automat. Contabilitatea s-a digitalizat, avem e-invoice, de acum putem raționaliza statul perfect. Dacă vrem.

3) Eliminarea amenzilor prin taxare

Nu există reformă a statului fără tratament egal. Or TVA la 11% la HORECA arată exact limitele reformismului acestui guvern. În general TVA diferențiat nu are sens, trebuie să protejăm săracii, nu industriile, astea sunt subvenții mascate. Protejăm importatori de alimente și patroni de restaurante de lux, dar tăiem de la sănătate. Nimeni nu o să mulțumească guvernului pentru austeritate, că nu are de ce în condițiile astea.

Introducerea CAS la pensii mari e o altă aberație, trebuia introdus la toate, dacă cei de la guvern cred că proporționalitatea (și nu progresivitatea) e bună atunci aceeași regulă să fie și la pensii, și la salarii. Pensiile speciale se pot și ele taxa în mod constituțional dacă se aplică o regulă universală – altfel nu. Singura soluție constituțională la pensiile mari speciale este impozitul progresiv, dar numai dacă ai peste tot impozit progresiv – cum ar trebui.

Două note suplimentare

Prima, SRI scurge a notă ultra-clasificată că ei au spus din 2024 că au plimbat secret o notă de la Finanțe că urmează un mare deficit bugetar. Acest lucru era știut de orice student la ASE care lucra la buget o teză de licență, ce să mai spun de analiștii din bănci private sau BNR, ANAF, MF, CF etc. De ce face SRI asta? Cam tot cum a făcut după scandalul Hexi Pharma, ca să dea vina pe civili și să se scoată pe ei. Dar ce reiese de fapt e cât de aberantă e guvernanța când secretizezi ceea ce e obligația oricărui analist economic să observe. De ce nu e apărut acest mare secret în presă? Că presa era plătită la greu de partidele aflate la guvernare și ele nu aveau nici un interes să se știe cât plătesc să fie votate – și nici n-au fost.

A doua, cum s-a construit această opacitate fiscală, introducându-se în Codul de procedură fiscală un articol privitor la secretul fiscal care sună așa:

(1) Personalul din cadrul organului fiscal este obligat să păstreze secretul asupra informațiilor de care a luat cunoștință ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu. (2) În categoria informațiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intră datele referitoare la contribuabil/plătitor, cum ar fi: datele de identificare, natura și cuantumul obligațiilor fiscale, natura, sursa și cuantumul veniturilor, natura, sursa și valoarea bunurilor, plăți, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informații obținute din declarații ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terți.

(7) Este permisă transmiterea de informații cu caracter fiscal în alte situații decât cele prevăzute la alin. (3), în condițiile în care se asigură că din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice, juridice (!!!) ori unei entități fără personalitate juridică.

(9) Procedura de aducere la cunoștință publică a informațiilor deținute de organul fiscal central se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F., iar procedura de aducere la cunoștință publică a informațiilor deținute de organul fiscal local se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.

Numai că, ce să vezi, procedura asta nu a fost creată. Și cel mai bine este să se schimbe prin ordonanță de urgență Codul Fiscal și să revenim la transparență, dacă nu după model finlandez măcar cât reușisem acum 20 de ani. Toate aberațiile de mai sus pot fi anulate peste noapte de guvernul reformist Bolojan.

Comisia Europeană confirmă dezastrul din pădurile României:

40% din pădurile României sunt degradate! Hei, super-premiaților din Romsilva, citiți Raportul de țară 2025 privind mediul, publicat de Comisia Europeană. Apoi, dați-vă demisia

O zi până la prima sentință, în procesul cu avocata Schweighofer:

Procesul pentru pădurile României, cu avocata Schweighofer. O zi până la sentința în primă instanță. Cât de mare a ajuns miza după ultimele termene

Nou pe România Curată:

Tic-tac! Tic-tac! Ce se întâmplă cu super-directorii și super-bonusurile din Romsilva. Ce le-a promis, oficial, ministra Mediului celor care încearcă să-și salveze privilegiile

Citește pe România Curată:

Facturile și sinecurile super-nesimțite. Cazurile Salrom și Transgaz. Cum și cine ne scapă de ele. Știți că și avocata Schweighofer ajunsă în Guvern are responsabilități în acest sens?

O lecție de determinare:

Victorie mare, în Justiție, după 14 ani! APIA, obligată să-l reangajeze pe un avertizor de integritate pe care l-a dat afară în 2011


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “Alina Mungiu-Pippidi: Ce trebuie să facem ca austeritatea să fie o adevărată reformă a statului

  1. Adrian

    Nu vedeți copacii de pădure :)))

    Au fost și dezbateri publice (la MEC de pildă, fiind inițiator), și varianta propusă parlamentului

    (www.cdep.ro

    https://cdep.ro/pdfs/proiecte/Proiect%20de%20lege%20202507.pdf) are același Art I(1) inept [formulat] -a se vedea pag. 60 din document.

    Deci pot înțelege că veți scrie: “nu asta contează” dar pentru mine chiar contează și-l duce pe David, de pildă, în deriziune.

    Poate-i mai bine. Că [inclusiv] prin tot ceea ce scrieți încercați să salvați liberalismul (una din fațetele pașoptismului).

    Reply
    • Razvan

      “liberalismul” nu-i rau! LIBERALII (din PNL, cu “Forta Dreptei ma mai gandesc) sunt “rai”!

      Reply
  2. Mitica

    Apropo de eliminarea platilor in cash, in primavara nu zisese Comisia Europeana ca trebuie sa avem toti in case cate un kit de urgenta pentru minim 72 de zile? Si ca in kitul respectiv trebuia inclusa si o suma de bani cash?
    La fel si statul francez, tot prin primavara a distribuit populatiei un soi de manual de supravietuire, in care recomanda exact acelasi lucru, ca pe langa lanterne si provizii de mancare, populatia sa isi pastreze in case si rezerve de bani cash.
    Cu tot respectul, dar Uruguay-ul nu are la poarta un razboi major, in care unul dintre beligeranti este cunoscut ca are capacitati potentiale de a executa un atac cibernetic care sa dea peste cap, macar temporar, modalitatile uzuale de plata electronice si/sau utilizarea ATM-urilor.

    Reply
  3. Mitica

    Era vorba de un kit de urgență pentru 72 de ore, nu zile. Am scris eu greșit. Dar banii cash din kit cică ar fi trebuit să fie suficienti pentru o săptămână, daca sunt corecte informațiile publicate de unele canale media. Și se dădeau și sfaturi privind notarea informațiilor importante pe hârtie, ceea ce pe mine mă duce cu gândul că era avut în vedere riscul unui blackout total.

    Reply
  4. AMP

    @Mitica, refugiatii ucraineni traiesc pe carduri de cind au plecat de acasa. carduri garantate la Visa si Mastercard de UE. Nu pe cash. Poate doar aurul, daca recitesti ‘Insula’ lui Mihai Sebastian, sa ajute la refugiu. Bunicii mei au plecat din Basarabia la pactul Ribentrop-Molotov cu cutia de bijuterii, ca banii se devalorizeaza la catastrofe. Ce e in banci garateaza statul. ce e sub saltea, ca la Becali, nu

    Reply
  5. Catalin

    Chestia cu scoaterea banilor lichizi mi se pare discutabila, cel putin. In viata reala, cea in care traiesc majoritatea oamenilor care isi “inchiriaza” forta de munca idealul e sa beneficiezi de cat mai mult din ceea ce castigi si sa ai controlul asupra castigurilor tale si al modului in care decizi sa iti cheltui banii. Platile cash asigura sanatatea, vigoarea si rezilienta unei economii, aceste atribute fiind vizibile indeosebi in perioade de criza, excluzand un stat pradator, incompetent, corupt si ticalos din circuit.

    Taxe oricum plateste toata lumea atunci cand pune benzina, plateste curentul sau face cumparaturi. Nu un robinet luat fara TVA sau instalatorul platit fara chitanta genereaza deficit. Ai de finantat sanatate sau invatamant? Ia din TVA si din accize, oricum astea reprezinta grosul incasarilor.

    Si tampitii au uneori succes, astfel incat nu ma mira cazul celor din Uruguay, tara mica si usor de studiat/influentat. Totusi, nu reusesc sa imi dau seama in ce consta succesul pe care il folosesti ca argument pentru interzicerea banilor lichizi in Romania. In Uruguay, la sfarsitul lui 2024, valoarea Electronic Payment Index ajunsese 77,4% ceea ce nu mi se pare ca seamana cu o restrangere a folosirii banilor lichizi in conditiile unei economii informale de aproximativ 25%. Dar stati ca nu e totul :) Daca te uiti in “Encuesta Nacional de Gastos e Ingresos de los Hogares” din 2022-2023 se pare ca proportia utilizarii cash e si mai mare. Nu pun linkurile fiindca nici tu nu le-ai pus(alea doua din articol nu sunt chiar academice, IMHO).

    O atitudine rezonabila par a avea elvetienii care s-au opus inscrierii in constitutie a platilor cash in 2024(a existat o dezbatere cu argumente si un vot la nivel federal, covarsitor impotriva modificarii constitutiei) dar au aprobat in 2025 in camera inferioara a parlamentului o initiativa similara(numai batai de cap cu antivaccinistii astia care mai cred in libertatea individuala).

    Una peste alta, se pare ca atat in Romania cat si in UE, populatia apreciaza calitatile banului lichid altfel nu imi explic de ce numerarul in circulatie a ajuns la echivalent 23 miliarde euro in RO si 1,6 trilioane EUR in UE(adica in crestere, nu in scadere).

    Faptul ca idiotii din coalitia gaurilor negre au scazut plafoanele de plati in numerar de la 1 ianuarie 2025 nu inseamna nimic, e doar o dovada de ignoranta, incompetenta si ticalosie, dar la asta ma asteptam si ma astept. Cam ca toata lumea care continua sa traiasca in viata reala.

    Toate bune!

    Reply
  6. Mitica

    În aprilie, cei de la Politico au publicat un articol interesant apropo de vulnerabilitățile sistemelor de plată electronice, care au devenit evidente în cazul penelor de curent din Peninsula Iberică. Sper să fie în regulă să postez un mic citat din articol, împreună cu linkul aferent:

    https://www.politico.eu/article/power-blackout-spain-portugal-card-users-pos-atms-hospitals/

    “A massive blackout in Spain and Portugal on Monday left customers and businesses without means of electronic payment, brutally exposing the risks of completely moving away from cash.”

    Nu sunt vreun luddit, dar sunt suficient de în vârstă încât să fi apucat în copilărie niște seri de iarnă în care îmi scriam temele la lumina lămpii cu gaz. Așa că sunt ceva mai sceptic în ce privește goana asta către digitalizare totală. Și nu doar în ce privește sistemele de plăți. Cu niște ani în urmă văzusem o știre privind o inițiativă dintr-un stat european (Finlanda, parcă) privind scoaterea din programa școlară a orelor de predare a scrisului de mână, pe motiv că oricum copiii folosesc in mod uzual tastaturi și touchscreen-uri. Și am văzut atunci că se găsiseră niște susținători ai ideii respective și la noi. Ideea mi s-a părut a fi de o prostie imensă, pentru că scrisul de mână poate fi și o abilitate esențială de supraviețuire în anumite situații.
    Cine știe, poate ajung legionarii lui Georgescu la putere peste câțiva ani și ne trezim cazați prin lagăre de muncă sau pușcării, nevoiți să comunicăm între noi pe furiș, cu mesaje scrise pe mici bilețele…

    Reply
  7. Razvan

    Elimina TU cash-ul, in sate unde unii n-au nici macar curent! >:
    Sau “elimina cash-ul” pentru o baba de 78 – 85 de ani (nu mai zic de mosnegi de 90 – 98), care nu stiu sa foloseasca nici macar un card, nnu mai zic de Internet Banking! Piti, cel mult, sa-l reduci! te-ai gandit MULT la postarea asta? >:
    restul… par destul de rezonabile, ok ;)

    Reply
  8. STRATEGUL

    https://www.puterea.ro/istoria-ideala-a-romaniei-tara-care-ar-fi-putut-sa-fie/

    În vederea eliminării deficienţelor existente in JUSTITIE este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Ca atare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
    A. Componenta C.C.R (care poate fi desfiintata) trebuie sa asigure INDEPENDENTA JUSTITIEI. Pentru aceasta este necesar ca membri ei sa fie desemnati de catre STRUCTURI ALE SOCIETATII CIVILE ( din sistemul judiciar, din facultatile de drept , din avocatura si Academia Romana ) pe o perioada de 5 ani. Virsta acestora la desemnare sa nu depaseasca 65 de ani.
    B. Componenţa C.S.M. trebuie să asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare consultări, dezbateri ori de adoptat hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
    – 14 jurişti (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere şi liderii de sindicat (federaţii) din fiecare minister;
    – 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
    – 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
    – 1 membru desemnat de I.N.M.;
    – 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
    – 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    – 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
    – 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *