Recent, un smecher, circuland, baut, cu o masina smechera, cu 160 km/ora in localitate, a intrat in coliziune cu un autoturism, ucigand o persoana si trimitand-o in coma pe alta. Nu e primul caz in care oamenii sunt ucisi cu nonsalanta de niste rebuturi umane. Astfel de fapte ar putea fi calificate, potrivit legislatiei existente, nu ca infractiuni comise din greseala, ci ca fapte intentionate de omor. Din pacate, rutina anchetatorilor, care considera ca astfel de crime sunt doar greseli, adica fapte neintentionate, favorizeaza repetarea si amplificarea carnagiilor de pe sosele.
Desigur, de cele mai multe ori, un accident de circulatie este cauzat de o greseala, de o neatentie (adica “din culpa”, in sens juridic) si nu este rezultatul intentiei de a intra in coliziune, de a lovi pe cineva.
Exista un reflex, venit direct din comoditate si rutina, al organelor de ancheta, ca atunci cind cerceteaza un accident auto mortal, sa se rezume la uciderea din culpa, adica din greseala, indiferent de circumstantele concrete ale cazului.
S-a ajuns astfel ca in situatia in care un sofer “baut” circula cu autoturismul prin localitate cu viteza de 160 km/ora si produce un accident mortal, el este cercetat tot pentru ucidere din culpa, adica din greseala, din neatentie. Nimeni nu-si pune problema existentei infractiunii de omor intentionat, savarsit cu intentie indirecta.
Nu trebuie sa fii geniu in circulatie rutiera sau in drept penal pentru a-ti da seama ca acela care circula cu 160 km/ora intr-o localitate (care, deh, pentru ca e localitate, e si populata) isi da seama ca impactul cu un autoturism sau cu un pieton are consecinte letale, iar continuarea rularii prin oras cu acea viteza (de 3 ori peste limita legala) reprezinta acceptarea producerii acelui rezultat, chiar daca nu se urmareste producerea sa. Daca se mai adauga si faptul ca soferul conduce “baut”, este cu atat mai clara prevederea si acceptarea producerii rezultatului mortal al acelei fapte.
Este de precizat ca in art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b din codul penal este definita astfel intentia indirecta:
“Fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
a) (…)
b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce.”
Deci, incadrarea juridica a unei fapte de genul celei despre care discutam trebuie sa fie facuta ca infractiune de omor (comisa cu intentie indirecta), iar nu de ucidere din culpa.
Diferenta dintre cele doua incadrari juridice consta, in primul rand, in regimul sanctionator aplicabil. Potrivit art. 175 alin. 1 lit. i) cod penal, omorul (comis cu intentie directa sau indirecta) se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Pentru uciderea din culpa (“din greseala”), potrivit art. 178 al. 2 cod penal, pedeapsa e de la 2 la 7 ani inchisoare, chiar si daca soferul e “baut”, dar alcoolemia nu depaseste limita legala (e si greu, mai ales la smecheri, sa se faca proba depasirii limitei legale – sa nu uitam povestea recenta cu modul –deficitar- de recoltare a probelor biologice, cu lipsa truselor omologate scl).
Desigur, pentru orice conducator auto, implicarea intr-un astfel de eveniment cu consecinte tragice constitutie aproape maximul relelor ce i se pot intampla in viata. Si, daca a gresit, trebuie sa raspunda doar pentru greseala, nu pentru mai mult. Dar, in cazul acelor “vinatori de oameni”, care dispretuiesc viata celorlalti si a caror conduita releva clar intentia de a ucide trebuie reactionat pe masura.
De ce trebuie protejat dreptul unui descreierat de a ucide, printr-o ingaduitoare transformare in greseala a unei crime intentionate si nu trebuie protejat, inainte de orice, dreptul la viata, drept care trebuia sa apartina si victimei?
Citeste si despre: accident rutier, ucidere din culpa, ucidere fara intentie, sub influenta alcoolului, crima intentionata.
Articole cu aceeasi tema:
Raport – Iunie 2007 – Evolutii recente in reforma justitiei si combaterea coruptiei
ARC solicita CSM sa ia masuri impotriva magistratului care a sanctionat delictul de celeritate in dosarul lui Sorin Ovidiu Vantu
Noua lege a ilicitului
Politia in primul rand este de vina. Aceea scursura umana, nu cred ca a condus astfel pentru prima data; avea desigur “tovarasi” in politia locala, in politica etc, si astfel nimeni nu se poate lua de el..aceste fecale unmane sunt in structurile mafiote impreuna cu functionarii statului. In Statele Unite , scursura era prajita pe scaunul electric.
Competente rationamente, si de subliniat ce se reuseste, aparent usor, reliefarea aspectelor de amoralitate/imoralitate, care in fapt trebuie sa se regaseasca integral in legea juridica, si mai mult se fac trimiteri si acolo. Cred ca o presiune pe esaloanele parchetelor/instantelor de judecata si dupa caz pe csm, ar fi recomandata. Ma intreb sistematic, care este explicatia ca sticla tv este supraaglomerata de nulitati omniprezente, si nu de invitati care ar putea aduce contributi substantiale, inclusiv, ca si in cazul prezentat, educatie juridica aplicata.
de acord cu acest articol!