La Broșteni s-au reluat exploatările de lemn. Ne apără Dumnezeu de alt dezastru? Ce arată studiul unui cercetător din Suceava

• Carcase de mașini turtite și abandonate pe malurile râului. Uriașe bucăți de beton, desprinse din foste poduri, mutate cu totul. Containere de locuit, distribuite de autorități, abandonate prin curțile oamenilor, după ce și-au refăcut casele. Cu mult curaj (sau lipsă de alternative, sau inconștiență) localnicii le-au reconstruit exact pe locul celor luate de ape. Și cu la fel de mult ”curaj”, exploatările forestiere au fost reluate.
• Asta am găsit, la sfârșitul săptămânii trecute, pe valea râului Negrișoara, afluent al râului Neagra, într-o documentare în zona în care s-a format viitura care a ras Broșteniul, pe 27-28 iulie 2025.
• Imaginile și filmările cu inundațiile și efectele ei tragice au șocat opinia publică. În vâltoare și-au pierdut viața 3 persoane, 203 persoane au fost evacuate de urgență, dintre care 111 au fost salvate cu elicopterele în operațiuni aeriene. Alte sute de localnici au reușit să se auto-evacueze. Aproximativ 650 de gospodării au fost afectate, 250 de locuințe și peste o mie de anexe au fost distruse total sau parțial. Au fost rupte și dislocate poduri și podețe, bucăți din drumuri județene, rețele electrice, de apă și canalizare. Așa arată bilanțul sec al calamității.
• Exact la un an de la dezastru, primarul orașului Broșteni, Alexandru Hurjui, a anunțat că localitatea și-a revenit și că viața merge înainte. Despre inundație a spus că nu ar fi putut fi prevăzută și că ține de Dumnezeu să nu se repete. ”A fost o calamitate, o situație care nu a putut fi prevăzută de nimeni. Nu ai ce să previi. Doar să ne rugăm la Dumnezeu să ne apere și să ne păzească de ape pe viitor pe noi și generațiile viitoare”, a declarat Alexandru Hurjui, pe 29 iulie 2026, citat de Agerpres.

Chiar nu ar fi putut fi prevăzut dezastrul? Și chiar trebuie să ne bazăm doar pe Dumnezeu să nu se repete? Sunt întrebări la care proiectul investigațiilor de mediu Verde Curat, de pe România Curată, încearcă să răspundă cu ajutorul unui cercetător care a realizat un studiu despre cauzele dezastrului și cu o documentare pe teren.

Ce spune studiul despre cauzele inundațiilor de la Broșteni

Pe Negrișoara am ajuns împreună cu Mihai Barbacariu, cercetător doctorand la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava. L-am cunoscut la Vatra Dornei, la conferința Climate and Environmental Changes in Central and Eastern Europe: Past, Present and Perspectives (Vatra Dornei, 15-18 octrombrie 2026), unde a prezentat un studiu despre inundațiile de anul trecut, de la Broșteni, realizat sub coordonarea lui Marcel Mîndrescu (The 2025 Broșteni floods. Hydrological setting, flood propagation and impacts).

Studiul prezentat la Vatra Dornei pornește de la o întrebare simplă — de ce a fost această viitură atât de distructivă? — și a urmărit apa pe întregul ei parcurs: de la furtună, pe versanți și prin rețeaua de albii, până în vale. Concluziile cercetării arată că viitura de la Broșteni nu are un singur vinovat (și nu se rezumă la Dumnezeu – n.a.), ci rezultă dintr-un lanț de cinci factori. Primii doi sunt declanșatori naturali, ultimii trei sunt amplificatori de natură umană, arată studiul:

1. Ploaia extremă: 150–180 mm în trei ore, din sisteme convective staționare.
2. Relieful: pante abrupte, fragmentare ridicată, o rețea torențială densă și forme ale bazinelor care favorizează scurgerea rapidă spre văi.
3. Pierderea pădurii: lipsa vegetației forestiere a favorizat formarea sistemelor convective și a avut un rol important în formarea viiturii; efectele se văd în conurile de dejecție și în cantitatea mare de aluviuni transportate.
4. Podurile și îngustările artificiale ale albiei: au canalizat viitura și i-au mărit viteza de propagare.
5. Amenajarea teritoriului: locuințele din satul Neagra sunt amplasate în zona inundabilă a râului, deși zona Broșteni nu figura ca zonă cu risc la inundații în inventarul oficial.

Dintre aceștia, mai arată cercetarea lui Mihai Barbacariu, factorul determinant l-a reprezentat gradul redus de acoperire forestieră a versanților. Datele satelitare verificate arată că pierderile masive de pădure s-au produs în ultimul deceniu, după anul 2015, pe unii versanți fiind de ordinul sutelor de hectare.

Ce am găsit pe teren

Cum Broșteniul nu e departe de Vatra Dornei l-am rugat pe Mihai Barbacariu să-mi fie ghid. A acceptat.

Primul lucru care ne-a atras atenția a fost faptul că imobilele distruse  în Broșteni au fost refăcute exact pe aceleași amplasamente, practic în zona care s-a dovedit că e inundabilă. Singurele detalii care ”trădează” faptul că localitatea a trecut, recent, printr-o situație dramatică e numărul mare de case reparate ori reconstruite și containerele pentru situații de urgență rămase prin curți.

Când ieșim din Broșteni și intrăm pe valea Negrișoarei, unul dintre afluenții râului Neagra, urmele sunt mult mai vizibile: caroserii de mașini abandonate, bucăți de pod rupte și mutate din loc, picioarele fostelor poduri (în ciuda declarațiilor primarului, aici podurile nu au fost refăcute, ci înlocuite cu podețe provizorii, din tuburi) și uriașe mormane de aluviuni, pe un mal și pe altul. Cele mai mari au în spate versanții despăduriți pe care, teoretic (spune Romsilva), a fost făcute plantări după doborâturile din 2015 (ceea ce, totuși, pare destul de discutabil).

Taluzul unui drum forestier, rupt de viitură a fost, însă, refăcut și, surpriză (sau nu?) în zonă au fost reluate exploatările de lemn, și de o parte, și de alta a drumului fiind rampe primare cu (sau fără) panourile obligatorii.

La poalele unuia dintre versanții rămași fără pădure, în fața unuia dintre mormanele de aluviuni, l-am rugat pe Mihai Barbacariu să explice, mai detaliat, rezultatele studiului legat de cauzele inundațiilor de la Broșteni, de anul trecut. Cât a fost ”voia lui Dumnezeu”, și cât a fost acțiunea (sau inacțiunea) umană. Transcrierea interviului, în continuare, înregistrarea video, mai jos.

O furtună din 2016 și lucrările de exploatare

Mihai Goțiu: Suntem pe valea râului Negrișoara, în amonte de Broșteni, unde în 2025 au fost niște inundații care au ajuns să fie cunoscute în toată țara din cauza amplitudinii lor, din cauza distrugerilor care au rămas în urmă, inclusiv din cauza pierderii de vieți omenești.

Mihai Barbacariu: Studiul l-am început împreună cu domnul profesor coordonator Marcel Mândrescu. Ne-am uitat mai întâi în amonte de Răul Neagra, cel care a cauzat inundațiile catastrofale din 2025. Acum ne aflăm pe un afluent al său, răul Negrișoara, și am observat că în acest areal, există astfel de bazinete hidrografice, cum este cel din spate, care sunt despădurite sau chiar pe alocuri, cum am văzut în alte locuri, defrișate. Am găsit că, undeva în jurul anului 2016 a avut loc o furtună care a doborât în mare parte arborii de pe aceste suprafețe, dar se poate vedea pe versant cum existau de fapt drumuri forestiere care duceau mai sus spre alte parcele de pădure în aceste bazinete. Furtuna când a venit și-a creat loc prin acele pâlcuri sau parcele de pădure tăiate și astfel a permis ca aceste suprafețe să fie despădurite în totalitate.

Ce vedem în spatele meu este un con aluvial sau con de dejecție care a adunat toate aluviunile din acest bazin de deasupra noastră împreună cu apa care s-a scurs pe versanți. Viitura rapidă având o pantă foarte mare, undeva la 30-40 de grade în acest areal – cam toți versanții de aici au această înclinare a pantelor – a avut si putere de transport. În spatele meu este cel mai mare con aluvial găsit în acest sector și se poate vedea diferența din imaginile satelitare cercetate, dimensiunea lui: are o suprafață de aproape jumătate de hectar, iar în bazinetele împădurite mai din aval, diferența e simțitoare. Mai există o diferență, în sensul că acest bazinet este foarte mic, deci puterea apei ajunge foarte repede în albia râului și astfel are puterea de a transporta aluviunile. Bazinetele mai mari din aval, mai alungite, cu suprafațe mult mai mari, unde puterea era chiar și mai mare în cazul în care erau defrișați sau despăduriți versanții, conurile aluviale care nu sunt de dimensiunea celui din spate.

Mihai Goțiu: Așadar, este o legătură directă între lipsa pădurii și amplitudinea viitorii?

Mihai Barbacariu: Da, clar. Clar, pentru că inundațiile s-au caracterizat prin transport mare de aluviuni. Ele practic au făcut ca mai în vale, în satul Neagra, să fie afectate imobilele pentru că am văzut acolo case transportate de apă, mașini afectate foarte multe, case care chiar dacă nu erau transportate erau distruse de apă. Se poate vedea mai ales pe aceste ravene. Practic șuvoaiele, viiturile rapide, scurgerile pe versanți transportă aceste cantități de apă și provoacă aluviunile care, în Valea Râului Neagra, în intravilanul satului Neagra, au șters cam tot, au deplasat cam tot ce era acolo.

Drumurile de TAF, canale de scurgere

Mihai Goțiu: Am oprit undeva mai jos și am văzut și niște foste drumuri de scos apropiat de lemn, unde din nou am văzut asemenea aluviuni. În ce măsură au existat și în alte părți și în ce măsură au amplificat și ele viitura.

Mihai Barbacariu: Acele drumurii deja sunt făcute de urmele TAF-urilor. Practic sunt șanțuri făcute pentru apă, pentru a transporta (apă, aluviuni, material lemnos – n.a.). Nu mai e nevoie ca apa să distrugă ea, să disloce ea materialul. Pactic e un canal de scurgere, imediat se poate provoca o viitură de acest fel, care să cauzeze inundații.

Mihai Goțiu: Și cumulul mai multor asemenea drumuri de scos apropiat, cumulul acestor versanți despăduriți, fără pădure, toate au amplificat viitura.

Mihai Barbacariu: Da, mai ales că există prostul obicei ca unele din aceste drumuri, cum sunt cele pe care le-am văzut și mai în aval, să fie făcute perpendicular pe curbele de nivel, nu paralel, cum ar trebui ca să stopezi de scurgere.

Mihai Goțiu: Și practic au funcționat ca un canal colector, care a adunat foarte repede apa și aluviunile și le-a aruncat în albia minoră.

Mihai Barbacariu: Da, mai în aval de noi, apa a atins un debit de vreo 200 de metri cubi, ceea ce înseamnă că a egalat debitul normal al Siretului, care are cel mai mare debit de pe râurile interioare din România.

Mihai Goțiu: În mod normal, care e debitul mediu al râului?

Mihai Barbacariu: Aici, undeva pe la 10-20 mc/secundă.

Mihai Goțiu: Așadar de 10 până la de 20 de ori e mai mare decât debitul normal… O altă cauză pe care am văzut-o în prezentare, legat de amploarea efectelor distrugerilor, ține de faptul că, am înțeles, au fost identificate urme ale unor rampe primare unde puseseră buștenii tăiați.

Mihai Barbacariu: Da. Vorbeam de transportul acela de de aluviuni. Și în cazul buștenilor e la fel. Când a trecut de nivelul maxim, apa a avut puterea să care calupurile de bușteni, trunchiurile de copac depozitate aici.

Lipsa pădurii a amplificat acumularea de apă și forța furtunii

Mihai Goțiu: Și astea le-au întâlnit în mai multe locuri. Să spunem că noi suntem doar pe valea râului Negrișoara, dar au fost mai multe asemenea bazine care au colectat până la urmă apa și au dus-o în Broșteni.

Mihai Barbacariu: Debitul acela s-a format clar din mai multe bazine. Mai avem și în amonte încă trei bazine de acest fel. Și pe malul drept al Negrișoarei, la fel se găsesc astfel de bazine, dar pe malul stâng sunt cele mai afectate de acele viituri. Aici s-au regăsit cele mai multe probleme, printre acestea fiind și lipsa pădurilor.

Mihai Goțiu: Dincolo de lipsa pădurilor și de lucrările de exploatare forestieră, ce alte cauze au mai influențat amploarea inundațiilor?

Mihai Barbacariu: Morfologia versanților, în primul rând, pentru că aici este o vale perfectă în V. Versanții au pante foarte mari și acumulări de precipitațiii foarte mari, care au căzut pe 27 iulie 2025, în acea seară. Sistemele conductive care au produs acele precipitații, tot pe aceste bazine s-au format.

Mihai Goțiu: Adică tot lipsa pădurii a influențat formarea norului și apoi a furtunii aici.

Mihai Barabacariu: Exact, apa evaporată de pe pantă s-a transformat în acele furtuni.

Mihai Goțiu: În mod normal pădurea ar fi reținut apa evaporată, ar fi returnat-o în circuitul mic al apei. Practic au fost niște efecte în spirală cauzate de lipsa pădurilor. Prima dată formarea furtunii, volumul mare de apă căzut, după care, în momentul în care s-a pornit furtuna, lipsa copacilor și drumurile de scos apropiat neînchise, toate au accentuat viitura și au agravat situația.

Mihai Barabacariu: Da.

Ce spune Romsilva

La întoarcerea acasă, am solicitat Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, Direcției Silvice Suceava și Ocolului Silvic Broșteni informații despre tăierile de arbori care s-au făcut în zona pe care am parcurs-o în 2025, tipul tăierilor și dacă au efectuat lucrări de împădurire în ultimul an.

Ne-au răspuns de la ocolul silvic, anunțându-ne că după inundațiile de anul trecut au fost eliberate acte de punere în valoare pentru 814 mc de lemn produse accidentale și că nu s-au impus lucrări de împădurire, pentru că acestea au fost efectuate în anii anterior ”conform prevederilor legale”. Că puieții n-au crescut ”conform prevederilor legale” o fi, probabil, ”voia lui Dumnezeu”. Și după cum i-o fi voia lui Dumnezeu, ca să-l cităm pe primarul din Broșteni, o să mai fie pe acei versanți pădure și or să fie apărați oamenii de alte inundații tragice.

Citește pe România Curată:

Cât de mare e riscul eliberării de fibre cancerigene în mega-proiectul minier de la Rășinari? Răspunsul companiei: ”efectuăm acum teste suplimentare”

Ce ”bombă” așteaptă pe masa Guvernului Niculescu. Proiectul de hotărâre care confirmă amploarea uriașă a controversatei mine din Mărginimea Sibiului a fost pus în consultare publică

Reorganizarea Romsilva, la loc comanda. Barajul de la Mihăileni va fi reautorizat. Ce a spus ministra desemnată a Mediului, la audieri

Cristina Trăilă a pierdut și apelul în procesul legat de influențarea legilor cu impact silvic în perioada în care era deputată plătită ca avocată de Schweighofer