Tanczos Barna se regăsește pe lista miniștrilor din 10 țări ale UE care au semnat scrisoarea adresată comisarilor europeni pentru mediu, respectiv pentru pescuit și oceane, prin care se solicită includerea cormoranului mare pe lista speciilor care pot fi vânate, în Directiva Păsări, se arată într-un document obținut de proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată (vezi aici).
În scrisoarea, transmisă pe 7 mai 2026, către Jessika Roswall și Costas Kadis, se cere posibilitatea unei revizuiri simplificate pentru orice altă specie, pe lângă cormoranul mare, confirmând, astfel, temerile specialiștilor și ale activiștilor de mediu, că impactul unei astfel de măsuri va fi mult mai mare. Conform acestora, pe lista păsărilor vizate de vânătoare ar putea ajunge și simbolul Deltei Dunării – pelicanul.
Potrivit specialiștilor și activiștilor de mediu, eliminarea protecției pentru cormoranul mare ar fi doar începutul unei relaxări care să vizeze și alte specii, inclusiv pelicanul. Scrisoarea trimisă în primăvară Comisiei Europene confirmă această temere. Foto (și foto main): László Potozky
”Începem cu cormoranul mare”
”Îndemnăm Comisia Europeană să ia în considerare introducerea unei clauze de revizuire în Directiva privind Păsările, care ar permite actualizarea anexelor acesteia pe baza dovezilor științifice privind statutul speciilor, evitând astfel necesitatea redeschiderii directivei pentru discuții generale ori de câte ori este necesară o actualizare specifică”, se arată în scrisoarea amintită.
Aceștia arată că primul pas este eliminarea protecției pentru cormoranul mare. ”În această etapă, însă, solicităm în principal o modificare specifică privind cormoranul mare, și anume includerea acestuia în Anexa II la Directiva privind Păsările ca specie care poate fi vânată, pentru a reduce barierele în calea vânătorii în afara sezonului de reproducere și creștere”, menționează documentul.
În sprijinul solicitărilor, semnatarii invocă ”impactul semnificativ asupra stocurilor de pește și acvaculturii, precum și daunele grave aduse ecosistemelor și consecințele și implicațiile socio-economice aferente pentru securitatea alimentară”. Cu toate acestea, scrisoarea nu prezintă nicio dată care să susțină afirmațiile făcute și nici nu face vreo referire la vreun document sau raport fundamentat științific, nici în ceea ce privește reducerea stocurilor de pește, și, mai ales, nici în ceea ce privește legătura directă între diminuarea stocurilor de pește și cormoranul mare.
Cormoranul, cauză sau pretext?
Într-o analiză realizată de activista de mediu Stephanie Roth pentru Verde Curat și PressHub, în care sunt citate punctele de vedere ale unor specialiști în domeniu, se arată, pe de o parte, că perioada în care cormoranul a fost vânat până la punerea în pericol a speciei nu a stopat declinul populațiilor de pești. Pe de altă parte, reducerea efectivelor de pești au alte cauze, mult mai grave: poluarea, restrângerea zonelor umede, regularizările care betonează râurile și elimină meandrele (zone esențiale pentru reproducerea și depunerea icrelor de pești), defrișările de maluri, fragmentarea cursurilor de apă etc.
De asemenea, analiza face trimitere la investigațiile jurnalistice care arată că sute de milioane de euro din fonduri europene au ajuns, într-un mod mai mult decât controversat, în conturile unor fermieri piscicoli care au invocat pagubele pe care le-ar fi înregistrat din cauza cormoranilor.
Scrisoarea este semnată de miniștri ai agriculturii, respectiv mediului din Estonia, Suedia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Croația și Cehia, de ministrul agriculturii din Polonia și de Tanczos Barna, în calitate de vice prim-ministru și ministru interimar al agriculturii din România. Semnătura acestuia nu este, însă, o surpriză, Tanczos Barna fiind unul dintre susținătorii fideli ai afacerilor vânătorești din România, inclusiv (și mai ales) în perioada în care a fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor din România.
