”Cu stiloul ăsta o să redeschidem minele din România în prima zi de mandat”. Asta e promisiunea pe care George Simion a făcut-o în urmă cu exact un an, în timpul campaniei electorale pentru funcția de președinte al României, într-un scurt videoclip pe care l-a postat pe rețelele sociale. Lângă el este o persoană (cea care i-a făcut cadou stiloul) al cărei nume nu e menționat. Pe video se precizează, însă, că ar fi vorba de ”reprezentanți ai Sindicatului Minier” (fără a se preciza care sindicat).
În realitate, cel de lângă George Simion este Răzvan Rotaru. Fost deputat al Partidului Poporului Dan Diaconescu (PPDD), Răzvan Rotaru nu reprezintă, însă, sindicatele miniere, ci pe cele ale patronatului din industria minieră, fiind directorul executiv al principalei organizații de lobby a acesteia, PATROMIN. PATROMIN face lobby pentru proiectul legii care ar urma să exproprieze cetățenii români în interesul companiilor private (canadiene) care vor aurul din Apuseni, atât la București, cât și la Bruxelles.
Din conducerea PATROMIN mai fac parte controversații directori de la SALROM (responsabili pentru dezastrul de la Praid) și Complexul Energetic Craiova (din cauza cărora România a pierdut zeci de milioane de euro din PNRR), dar și de la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, care a vrut aurul de la Roșia Montană și a dat statul român în judecată la Washington, solicitând despăgubiri de miliarde de dolari.
Inițiată de Sorin Grindeanu și alți lideri PSD, propunerea legislativă cu dedicație pentru proiectul Euro Sun Mining de la Rovina (tot în Apuseni, în județul Hunedoara), promovată de PATROMIN, a fost semnată și de George Simion și alți 17 parlamentari AUR, care și-au retras semnăturile doar după izbucnirea scandalului public și a mobilizării civice. ”Legea Grindeanu” a fost respinsă, apoi, la Senat, inclusiv de parlamentarii PSD care au inițiat-o. În această săptămână, însă, propunerea a fost înregistrată la Camera Deputaților, care va fi decizională pe Legea Grindeanu. În continuare, legea are 86 de semnatari, majoritatea de la PSD.
PATROMIN, lobby în Parlamentul României și la Comisia Europeană pentru exproprierea românilor în interesul companiilor canadiene
În ultimele luni, PATROMIN, condusă de Răzvan Rotaru, a intervenit în favoarea companiei canadiene Euro Sun Mining (ESM), care vrea să exploateze aurul din Apuseni, de la Rovina (comuna București, jud. Hunedoara), atât la Comisia Europeană, cât și în Parlamentul României. Scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen e semnată chiar de Răzvan Rotaru.
În perioada dezbaterilor ”Legii Grindeanu”, la Senat, 60 de organizații civice au sesizat Comisia Europeană, solicitând inițierea unei proceduri de pre-infringement. În replică, sub semnătura lui Răzvan Rotaru, PATROMIN a scris, la rândul ei, Comisiei Europene, atacând demersurile civice și susținând propunerea legislativă.
”Mulțumim sincer PATROMIN pentru sprijinul continuu acordat proiectelor strategice miniere ale României – inițiative esențiale pentru construirea unui viitor mai puternic și mai sustenabil pentru țară. Colaborarea constructivă între părțile interesate din industrie și instituții precum PATROMIN joacă un rol crucial în protejarea și promovarea dezvoltării responsabile a resurselor. (…) Așteptăm cu interes să continuăm această colaborare importantă și să lucrăm împreună pentru un viitor mai bun pentru poporul României”, a scris ESM într-o postare pe pagina de LinkedIn, în care a publicat scrisoarea trimisă de PATROMIN Comisiei Europene.
Euro Sun Mining mulțumește public PATROMIN pentru intervențiile de la Bruxelles în favoarea legii de expropriere a cetățenilor români în favoarea propriilor interese
În același timp, PATROMIN a trimis o scrisoare și comisiilor de specialitate din Senat, în care se dezbătea raportul comun pe Legea Grindeanu. Scrisoarea a fost distribuită senatorilor din comisii, dar n-a fost făcută publică nici pe site-ul Senatului, nici pe cel al Camerei Deputaților (unde Legea Grindeanu a fost înregistrată în această săptămână). România Curată și Verde Curat au intrat, însă, în posesia documentului.
”Facem observația că, spre deosebire de opiniile transmise în mod public de societatea civilă până în prezent, PATROMIN este de părere că modificările ce se doresc a fi implementate prin L143/2026 sunt realizate și integrate în actualul cadru legislativ, fără a ridica probleme pe constituționalitate”, se arată în punctul de vedere al lobby-știlor companiilor miniere.
În sprijinul ideii că exproprierile ar fi ”constituționale”, PATROMIN susține că ”legea prevede negociere la valoarea de piață și exproprierea exclusiv că instrument de ultimă instanță, standard compatibil cu jurisprudența CEDO”. Afirmația este, însă, în contradicție cu ceea ce prevede ”Legea Grindeanu”, în care s-ar constitui un drept de preempțiune în favoarea companiilor miniere, urmat de expropriere în cazul refuzului proprietarilor de a vinde.
Combinația dintre dreptul de preemțiune și expropriere lasă fără obiect orice negociere reală – de ce ar negocia compania minieră când știe că nu intră în competiție cu altcineva și, că, dacă nu le este acceptat prețul oferit, statul îi va expropria pe deținători și le va pune casele, terenurile agricole, pădurile, pășunile la dispoziție?
Dezastrul social cauzat de exproprierile din Gorj, dat ca exemplu în sprijinul legii!
De asemenea, PATROMIN susține că ”legislația românească consacră deja exproprierea pentru proiectele miniere de lignit, și o face într-un context cu atât mai puțin justificat decât cel al L143/2026”. PATROMIN nu spune, însă, că exproprierile în cazul proiectelor de extragere a lignitului s-au făcut în favoarea unei companii de stat, nu a unor companii 100% private și, pe deasupra (în cazul celor de extragere a aurului), subsidiare ale unor corporații străine.
Dar, mai ales, PATROMIN evită să spună că exproprierile pentru proiectele miniere de lignit sunt exemplul cel mai elocvent al injusteței acestei proceduri. Proiectele în discuție NU au adus nicidecum bunăstare comunităților locale, cu=i sărăcie și abandon (din partea celor care au avut posibilitatea să plece).
Prețurile oferite pe proprietăți au fost subevaluate și doar cine a avut resurse și energie să conteste valoarea primită, după ani de procese, au primit sume mai mari. Exproprierile au vizat doar perimetrele exploatărilor și nu s-a oferit nicio compensare pentru pierderea accesului la pășuni comunale, distrugerea unor căi de acces către terenuri agricole sau păduri, devalorizarea proprietăților rămase în zonă și, cel mai grav dintre toate, pierderea accesului la apă potabilă, comunități ajungând dependente de mila companiei miniere – dacă le aduce sau nu apă cu cisterna! Mărturiile și documentarele realizate în zona extinderii exploatărilor de lignit din județul Gorj sunt cel mai clar exemplu că exproprierile duc la sărăcirea și disoluția unor comunități întregi, nicidecum bunăstare! (mai jos un scurt documentar 2 Celsius, realizat pentru Bankwatch Romania).
Utilizarea de către PATROMIN a exemplului exproprierilor pentru carierele de lignit este, pur și simplu, cinică. Dar nu și surprinzătoare, dacă ne analizăm și pe cine reprezintă această asociație – patronatul, de stat sau privat, al companiilor miniere.
”Greii” de la SALROM și CE Oltenia
Președintele PATROMIN, Cosmin Constantin Trufelea, are un lung istoric de controverse. Acesta a ajuns membru în Directoratul Complexului Energetic Oltenia (CEO), în martie 2023, după moartea a trei mineri. Citând surse locale, Libertatea a relatat că Trufelea a fost propus de PNL fiind un apropiat al deputatului PNL Ion Iordache, chiar dacă, anterior, acesta a a condus exploatarea Roșia (din cadrul CE Oltenia), unde, în 2020, respectiv 2021, muriseră alți doi muncitori. Ulterior, în august 2024, Ion Iordache s-a dezis, însă, de Cosmin Trufelea, în urma altui accident tehnologic la CEO, anunțând excluderea lui din PNL (aici și aici).
Numele lui Cosmin Trufelea apare și în scandalul pierderii de către România a sute de milioane de euro din PNRR din cauza problemelor cu selecțiile unor membri din conducerea marilor companii de stat din România. Astfel, alături de alt membru al Directoratului CE Oltenia, Dan Iulius Plaveti, Trufelea e acuzat că a fost implicat direct în procedura de achiziție a firmei care, ulterior, a organizat selecția prin care au fost numiți în conducerea CEO (alte detalii aici). La începutul acestul an, AMEPIP a declanșat un control legat de numirile lui Trufelea și Plaveti. Cu toate acestea, chiar la începutul acestei săptămâni, presa locală scrie că Trufelea e favorit să devină director general al CEO dacă Pavleti va fi numit director general la Hidroelectrica – competiție în care s-a înscris. În cea mai recentă declarație de avere disponibilă online în surse deschise, Trufelea avea venituri enete de 346.148 de lei anual (aproape 29.000 de lei net/lună).
În conducerea PATROMIN îl regăsim și pe Dan Constantin Dobrea, directorul general al SALROM. Acesta este nașul primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD. România Curată a relatat pe larg despre modul în care Dobrea a ajuns director general al SALROM, în doar doi ani, pornind ca inspector la Primăria Lehliu Gară. Bogdan Ivan, fostul ministru al Economiei în Guvernul Ciolacu, apoi ministru al Energiei în Guvernul Bolojan, l-a apărat vehement în timpul scandalului declanșat de dezastrul prăbușirii Salinei Praid, urmat de crima de mediu de pe râul Târnava Mică, dând vina pe castori și pe activiștii de mediu.
În ciuda controalelor guvernamentale, care au evidențiat responsabilitatea conducerii SALROM pentru dezastrul de la Praid, și în ciuda solicitărilor fostului ministru al Economiei (apoi al Apărării) Radu Miruță, Dan Constantin Dobrea a fost menținut în funcție, fiind schimbați doar membri ai Consiliului de Administrație al SALROM.
Directorii Gold Corporation de la Roșia Montană, lobby pentru proiectul Euro Sun Mining, de la Rovina
Conducerea și membrii PATROMIN. Reprezentantul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC, subsidiara Gabriel Resources) e în conducere. Deva Gold (proiectul Certej) și Samax (subsidiara Euro Sun Mining, proiectul Rovina) printre membri. Sursa: PATROMIN
Cireașa de pe tort. În conducerea PATROMIN, care face lobby pentru proiectul de exploatare a aurului și cuprului pe care Euro Sun Mining vrea să-l dezvolte la Rovina, se află și Nicolae Suciu, din partea companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), subsidiara din România a Gabriel Resources, compania canadiană care a vrut să exploateze aurul de la Roșia Montană. Asta în condițiile în care, în comunicarea publică a Euro Sunt Mining și în comentariile unor angajați, investitori și susținători ai proiectului de la Rovina, se încearcă acreditarea ideii că între proiectul lor și mega-excrocheria de la Roșia Montană n-ar fi legături și asemănări..
În realitate, reprezentantul RMGC/Gabriel Resources face parte din conducerea asociației care face lobby, la București și Bruxelles, legii cu dedicație pentru proiectul Euro Sun Mining! De altfel, SAMAX, sucursala autohtonă a ESM, este, la rândul ei, membră a PATROMIN.
Pe lângă conducerea amintită, ca membri ai asociației PATROMIN mai apar: Dan Iulius Plaveti (de la CE Oltenia, pe lângă Cosmin Trufelea), Eduard Mijea și Radu Dioane (de la CE Valea Jiului, cel din urmă și membru în conducere), Mircea Goia (Cupru Min Abrud), Nicolae Stanca și Bogdan Găbudeanu (din partea Deva Gold, compania care vrea să dezvolte proiectul de extragere a aurului de la Certej), Cristian Deleanu (Compania Națională a Uraniului), Ion Roescu (CET Govora), Artur Găman (INSEMEX), Petru Gherman (Minvest), Cecilia Banciu (Societatea Băița), Gheorghe Coreci (ICSITPLM Craiova), Sorin Halga (Samax, subsidiara ESM), Ovidiu Gîlcă (REMIN), Nicolaie Turdean (Vast Băița Plai), Petre Bican (Universal Cerc Proiect), Florin Geantă, Mihai Bobora (Conversmin), Alexandru Roșu (Verde Mangnesium), Nicolae Suciu (Total Business Land – compania înființată de directori și alți șefi din RMGC și Gabriel Resources, intrată în insolvență anul trecut și implicată în mai multe scandaluri legate de cadastrarea unor localități din România) și Mehmet Cengiz (CupruMold Mining).
PATROMIN a mai încercat, în 2017 și 2019, să modifice legislația din România în favoarea corporațiilor canadiene
Despre activitățile de lobby ale PATROMIN a mai scris, în 2019, și RISE Project. Aceștia au relatat despre o ședință, din 28 martie 2017, de la București, a unui grup de lucru pentru modificarea Legii Minelor. Procesul era coordonat de Ministerul Economiei, implicat la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) și Certej prin intermediul companiei de stat Minvest Deva. Dintre cele 12 persoane prezenta la ședință, RISE Project a identificat 5:
- Bogdan Găbudeanu, din partea PATROMIN, adică patronatul din industria minieră. Este și consilierul lui Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, fiind plătit inclusiv pentru expertiza acumulată ca fost șef al Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM), între 2006 și 2009. În decembrie 2017, a fost detașat la Palatul Victoria și numit consilier în Secretariatul General al Guvernului (SGG), arăta RISE Project.
- Nicolae Suciu (RMGC și Total Business Land), tot din partea PATROMIN.
- Sorin Mihai Găman, director în acel moment în Ministerul Economiei și fost șef al companiei de stat Minvest, care deține acțiuni în cele două proiecte aurifere. A fost membru în consiliile de administrație ale Deva Gold și RMGC.
- Pompiliu Crai, șef la Minvest între 2005 și 2009, a fost în consiliile de administrație atât la Deva Gold, cât și la RMGC. În grupul de lucru adunat la minister, Crai reprezintă atunci compania de stat Conversim, care gestiona conservarea minelor închise.
- Laurențiu Bogatu reprezintă atunci Patronatul Producătorilor de Agregate Minerale (PPAM). În anul 2000, când era director în ANRM, compania RMGC a finanțat o excursie în Las Vegas pentru mai mulți sefi din instituție, printre care și Laurențiu Bogatu, mai arăta RISE Project.
Ulterior ședinței la care făcea referire RISE Project, tot în 2017, în Parlamentul României a fost organizată și o dezbatere organizată de Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaților, condusă în acel moment de Iulian Iancu, având ca obiect tot modificarea Legii Minelor, la care au participat reprezentanți ai patronatelor și sindicatelor miniere. Chiar dacă nu a fost invitat expres, la ședință a participat și suprasemnatul. Modificările discutate erau, în mare măsură, asemănătoare cu cele din proiectul Legii Ponta, pentru Roșia Montană, care a scos zeci de mii de oameni în stradă, în toamna anului 2013, și cu cele din actuala Legea Grindeanu, respinsă la Senat, dar care a ajuns la Camera Deputaților.
Pe fondul tensiunilor și amplelor proteste declanșate de OUG 13/2017, în acel moment s-a renunțat la ideea promovării unei astfel de legi, cu potențial de a amplifica tensiunile și protestele din societate.
”Inițiativa” Bădălău
O nouă tentativă pentru promovarea unei propuneri cu modificări similare la Legea Minelor a avut loc în primăvara anului 2019, când ministru al Economiei (și susținător al unor astfel de modificări) era Nicolae Bădălău (PSD). Și în acel moment s-a renunțat pentru că se apropia campania electorală pentru europarlamentare. În acest sens, Nicolae Bădălău a făcut declarații în presă și a confirmat inițiativa modificării legislației și într-o discuție informală, în Senat, cu supra-semnatul.
Nicolae Bădălău vorbea despre redischiderea minelor de aur, în aprilie 2019. Sursa: Hotnews.
Condamnarea lui Liviu Dragnea și eșecul major la europarlamentare al PSD (care a dus, în toamna acelui, la căderea Guvernului Dăncilă, din care făcea parte și Nicolae Bădălău) au amânat, din nou, inițiativa. Între timp, în 2023, Nicolae Bădălău a fost trimis în judecată, cu acuzații grave, de corupție, dar procesul este blocat de aproape trei ani la camera preliminară.
Legăturile cu Frank Timiș, ”părintele” Afacerii Roșia Montană
Călin Georgescu, fostul candidat la președinția României și aliatul lui George Simion, i-ar fi cerut lui Frank Timiș, unul dintre părinții Afacerii Roșia Montană, o finanțare de 20-35 de milioane de dolari pentru campania lui electorală, se arată în mesajul pe care Horațiu Potra, fostul bodyguard al lui Georgescu și mercenar cu afaceri în Africa, inclusiv în protejarea minelor pe care le-a deschis Frank Timi, a recunoscut că i l-a trimis miliardarul care a fost unul dintre inițiatorii Afacerii Roșia Montană. La schimb, susțin procurorii care l-a au anchetat pe Potra, Călin Georgescu i-ar fi promis controversatului miliardar deschiderea minelor de la Roșia Montană. Călin Georgescu îl asigura pe Frank Timiș că are sprijin de la americanii care i-au făcut campanie lui Trump și de la cei care au negociat ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (detalii aici).
La începutul lunii mai, Context.ro a descoperit că, în ziua în care AUR a depus moțiunea împotriva guvernului Bolojan, George Simion a primit sfaturi politice de la Chang Oh Turkmani, o femeie de afaceri care recent a fost cooptată de Critical Metals Corp. Compania susține că vizează un mare proiect minier cu metale rare în Groenlanda și a semnat un acord preliminar cu statul român pentru o fabrică de procesare. Mai multe articole de presă au indicat că în Critical Metals Corp ar fi implicat magnatul Frank Timis, inițiatorul afacerii Roșia Montană (mai mult, aici).
VA CONTINUA!
Verde Curat este primul proiect de investigații de mediu din România, dezvoltat pe platforma România Curată. Investigăm tăierile ilegale de păduri, asocierile Mafiei Lemnului cu decidenți politici și șefi și director din Romsilva, afacerile legate de resursele minerale ale României (ca Roșia Montană, Certej ori Rovina), afacerile de construcții care amenință ariile naturale protejate ori cele imobiliare care ne distrug parcurile și alte spații verzi din orașe, lobby-ul marilor industrii din domeniu în Parlamentul României, în Guvern ori la Bruxelles. Mai mult, ne-am propus să pregătim o generație nouă de jurnaliști de mediu.
Toate acestea necesită timp și bani. Iar celor necesari investigațiilor se adaugă cei care ne sunt blocați, în procese de lungă durată în care am fost dați în judecată, pentru a ne bloca activitatea, de avocata Schweighofer, fost deputată Cristina Trăilă, despre care am arătat cum influența legislația cu impact silvic în perioada în care era plătită de compania austriacă, ori de Romsilva și directorul general al Romsilva, după ce am dezvăluit legăturile unor șefi și directori din instituție cu Mafia Lemnului.
De aceea, sprijinul tău ca să ne continuăm activitatea e esențial. O poți face, acum, fie, gratuit, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit prin completarea Formularului 230 (mai jos), fie, dacă ai redirecționat deja această sumă, prin donații singulare ori subscripții în cel de-al doilea formular de mai jos. MULȚUMIM!
