Neconstituțională, restrânge exercițiul drepturilor cetățenilor, perturbare juridică și instituțională majoră, infringement. CSAT desființează Legea Burduja anti-râuri și parcuri naționale

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desființat propunerea legislativă inițiată de fostul ministru al Energiei, acum deputat PNL, Sebastian Burduja, prin care proiecte hidroenergetice care afectează râuri, parcuri naționale și alte arii naturale protejate ar urma să fie declarate ca fiind ”siguranță energetică și națională”.

CSAT arată că adoptarea propunerii legislative ar putea genera sesizarea Curții Constituționale, o creștere semnificativă a proceselor de contencios administrativ și o procedură de infringement împotriva României.

Conform propunerii legislative, CSAT ar fi desemnată să decidă ce proiecte hidroenergetice ar urma să fie declarate de ”siguranță energetică și națională” și, astfel, să fie exceptate de la aplicarea legilor de protecție a mediului, a drepturilor de proprietate, a celor de urbanism, achiziții publice sau protecția patrimoniului.

România Curată și newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat au relatat despre modul în care propunerea legislativă a primit, săptămâna trecută, raport favorabil în Comisa de Industrii și servicii a Camerei Deputaților, cu o largă majoritate transpartinică (doar trei voturi împotrivă) și cu ignorarea criticilor primite de la Consiliul Economic și Social (CES), societatea civilă și specialiști în hidroenergie.

În cadrul dezbaterilor din Comisia de Industrii, Sebastian Burduja a recunoscut că propunerea legislativă pe care a inițiat-o are ca scop ”fentarea” Comisiei Europene, astfel încât să închidă ochii la modul în care au fost încălcate directivele europene pentru protecția mediului prin continuarea unor proiecte comuniste care afectează ariile naturale protejate. Detalii aici:

Siguranța energetică națională și râmele mov. O lege a încins spiritele în Camera Deputaților, dar a trecut neobservată în ciuda mizei uriașe

Adresa trimisă de CSAT a fost înregistrată la Camera Deputaților pe 26 martie 2024, ulterior ședinței Comisiei de Industrii. În adresă, se arată că propunerea legislativă nu se încadrează în categoria celor pentru care, expres și limitativ prevăzute de lege, CSAT are atribuții de avizare. În baza principiului colaborării loiale între autoritățile statului, CSAT a analizat însă propunerea de act normativ și a transmis observații.

1. Derogările sistematice de la regimul de drept comun sunt neconstituționale și restrânge exercițiul unor drepturi fundamentale, arată CSAT

”Proiectul este conceput ca un act normativ de derogare sistematică de la regimurile juridice de drept comun (protecția mediului, expropriere, urbanism şi autorizare, achiziții publice, protecția patrimoniului), prin intermediul unui mecanism de calificare formală („securitate naţională”) care declanşează, în bloc, excepții procedurale, în lipsa unor criterii materiale adecvate, făcându-l incompatibil cu exigențele constituționale privind calitatea legii şi regimul restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale”, precizează CSAT.

În observații se subliniază că ”Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa a arătat că de esenţa legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este caracterul excepţional, temporar şi proporţional al acesteia”.

2. CSAT atrage atenția că propunerea legislativă riscă să trimită România în infringement

”Proiectul intră în contradicţie directă cu logica instrumentelor europene de mediu şi cu jurisprudenţa Curții de Justiție a Uniunii Europene care a statuat constant că statele membre nu pot goli de efect util obligația evaluării prin excluderi normative generale şi că evaluarea trebuie să rămână una concretă, raportată la proiect şi la contextul său”, precizează CSAT.

”În acelaşi registru, calificarea internă a proiectelor ca situații excepționale şi urgente” nu poate substitui cerințele europene privind justificarea şi condițiile stricte ale eventualelor excepții, care sunt de interpretare restrictivă şi şi aplicabile numai în situații individual determinate.

Soluţia induce un deficit de legalitate şi securitate juridică și creează un risc serios de incompatibilitate cu obligațiile europene de transparență, concurenţă și nediscriminare, astfel cum sunt transpuse în legislația internă”.

3. CSAT nu poate exercita atribuții normative; ar duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat

Potrivit Constituției (art. 119), ”rolul CSAT este de a organiza şi coordona unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, la nivel strategic. Extinderea rolului acestuia spre o zonă cu efecte normative şi administrative directe asupra unor regimuri juridice civile şi administrative, poate echivala cu conferirea către o autoritate administrativă a unor atribuții de natură apropiată legiferării. (…) CSAT ar ajunge să exercite, în substanță, o funcție quasinormativă, incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.

CSAT subliniază și că modul de organizare a propriilor ședințe prevede caracterul secret al acestora și regimul specific de comunicare a hotărârilor. ”În măsura în care hotărârea CSAT constituie actul declanşator al unui regim juridic special, cu efecte asupra drepturilor şi intereselor legitime ale unor terți, apare problema accesibilității şi opozabilității actului în raport cu destinatarii indirecți ai efectelor sale”, atenționează CSAT.

4. Propunerea legislativă creează o categorie legislativă ”zombi”

CSAT insistă și asupra ”artificiilor” prin care ar fi definite proiectele în discuție: ”propunerea legislativă conduce la atribuirea simultană a unor multiple calități proiectelor, de la „proiecte de securitate naţională” şi „lucrări de utilitate publică” până la „obiective militare” şi „zone militare restricţionate”, creând o instituţie juridică sui generis, hibrid, pentru o categorie de proiecte de securitate naţională în domeniul hidroenergiei, care împrumută caracteristici aplicabile diferitelor tipuri de proiecte, al căror regim juridic este clar definit de actele normative care le reglementează.

Amalgamarea definițiilor duce la o lipsă de claritate cu privire la ce proiecte sunt vizate și, arată CSAT acestea ”nu pot fi considerate obiective militare sau zone militare restricţionate”.

În acest context, CSAT propune analizarea oportunității:

• reconsiderării mecanismului procedural de declarare a proiectelor în domeniul hidroenergiei ca fiind de interes național, prin implicarea activă a autorităților cu competențe în domeniu, astfel încât rolul CSAT să rămână unul strategic;
• stabilirii unor criterii clare pe baza cărora să fie declarate proiectele de securitate națională în domeniul hidroenergiei.

Observațiile CSAT, integral, aici, în format pdf:

 

Despre observațiile CSAT cu privire la Legea Burduja a scris și Bankwatch România:

România Curată și Verde Curat sunt singurele instituții de presă care monitorizează și investighează, în mod asumat și sistematic, subiectul proiectelor distructive de râuri, parcuri naționale și alte arii naturale protejate. Abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat:

 

Pe același subiect:

Producția Hidroelectrica s-a prăbușit dramatic în ultimii doi ani. Ce n-a văzut presa în raportul prezentat la AGA

”O analiză temeinică”. ”Un fals periculos”. Ce spune ministra Diana Buzoianu și ce acuză organizațiile civice și experții cu privire la autorizarea controversatului proiect Surduc-Siriu

Citește pe România Curată:

SCRISOARE DESCHISĂ: Doamnă Diana Buzoianu, cum rămâne cu ”ministerul nu poate interveni pentru a cere emiterea sau blocarea unui aviz de mediu”?

După avocata Schweighofer, și Romsilva și directorul general al Romsilva ne-au dat în judecată, încercând să ne blocheze investigațiile de mediu:

Suma uriașă pe care directorul general al Romsilva ne-o cere ca despăgubiri, după dezvăluirile despre asocierile unor șefi din instituție cu Mafia Lemnului