În România, sălile de jocuri de noroc pot funcționa la doar câțiva metri de școli, licee sau grădinițe. Deși legea interzice accesul minorilor, adolescenții sunt zilnic expuși la reclame luminoase, vitrine colorate și mesaje care normalizează pariurile.
Consecințele sunt vizibile: 1 din 5 liceeni a jucat deja jocuri de noroc, mulți înainte de vârsta de 14 ani, conform unui raport realizat de CeSIP (Centrul de Studii în Idei Politice).
Ce trebuie schimbat? Raportul propune, printre altele măsuri clare privind amplasarea acestor săli:
- Interzicerea amplasării sălilor de joc la mai puțin de 300–500 m de unitățile de învățământ;
- Eliminarea lor din cartierele de locuințe;
- Publicarea hărților cu locațiile existente;
- Sancțiuni ferme pentru operatorii care încalcă legea.
O oportunitate reală: descentralizarea autorizării
Programul de guvernare actual include o direcție promițătoare: descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile publice locale (APL-uri). Aceasta ar permite consiliilor locale să interzică funcționarea sălilor de joc în zone sensibile și să introducă taxe speciale care să descurajeze extinderea acestor activități.
Această schimbare ar da comunităților controlul asupra propriului spațiu urban, o soluție firească pentru o problemă care îi afectează direct pe tineri și familii.
Țări precum Spania, Germania, Franța sau Suedia au introdus interdicții clare privind amplasarea sălilor de joc în apropierea școlilor (până la 500 metri), interzicerea sponsorizărilor pentru echipe de sport juvenil, controale active și sancțiuni pentru operatorii care ignoră restricțiile urbanistice, respectiv mecanisme de consultare publică pentru aprobarea amplasării unei noi locații.
Sălile de joc nu au ce căuta lângă școli. Avem date, avem voință publică și, prin descentralizare, putem avea și pârghiile administrative.
