Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi, cea prin care se elimină obligativitatea menționării bunurilor și veniturilor soților și copiilor în declarațiile de avere și interese și se interzice publicarea acestora pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), are implicații majore asupra transparenței, responsabilității publice și luptei împotriva corupției.
Până acum, aceste declarații erau esențiale pentru prevenirea corupției, identificarea conflictelor de interese și controlul public asupra îmbogățirii nejustificate. Fără ele, demnitarii pot ascunde averi prin rude, iar noi pierdem un instrument crucial de verificare. Astfel, riscul de corupție crește, iar integritatea instituțiilor publice este grav afectată.
Uite așa, președintele Nicușor Dan are în față primul mare test al mandatului său. Vrea, nu vrea, Guvernul pe care îl va numi și automat majoritatea parlamentară îi vor purta amprenta.
Prin urmare, coaliția pe care o va năși noul președinte va trebui să repare cât mai repede în Parlament ceea ce a stricat CCR și să refacă transparența declarațiilor de avere și de interese. Cine nu își asumă asta, nu ar trebui să intre la guvernare.
Dacă Piața Constituției nu va fi plină weekendul acesta și cele următoare din cauza secretizării averilor demnitarilor și funcționarilor publici după decizia CCR, merităm o țară condusă de politicieni care fură, care se îmbogățesc pe spatele nostru și care își ascund averile ilicite fără să aibă de suferit.
Deci nu în Piața Victoriei trebuie să ne adunăm, nu la Universitate, ci la Parlament, unde trebuie reparată treaba asta în perioada următoare și unde își au sediul judecătorii CCR.
Declarațiile de interese au rămas publice. Este treaba agenției să respingă declarații de interese necorelate cu cele de avere. Sau să se desființeze. Caz tipic magistrați implicați în procese aflându-se în situații similare. În primul rând la “dezlegările” obligatorii. Și cine stabilește (ne)corelarea? Păi agenția, că altfel ce face, doar e pe post de arhivar? Bineînțeles cu drept de contestare (asta e :) ) tot la o instanță.
Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 62 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmi, fie primele 8 în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor universităţilor de drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani.