Curtea de Conturi
iarăși a produs un raport fară executive summary și in limba de lemn (aici), desigur pe anul
2012 (sîntem în 2014!). Intenția contează, desigur, dar la metodologie și stil
ceva upgrading ar fi necesar. Per total, s-au
gasit prejudicii de cca 600 de milioane lei (sub 200 milione de euro), s-au
sesizat organele de urmărire penală în 63 de cazuri care privesc fapte care prezintă
indicii de săvîrşire a unor infracțiuni: neglijenţă în serviciu, delapidare,
fals, uz de fals şi abuz în serviciu și au fost date afară 17 persoane din
funcții de conducere.
Pe scurt și în
cuvintele lor,misiunile de audit şi acţiunile de control efectuate de Curtea de
Conturi în anul 2013 la cele 2.233 entităţi au identificat cazuri de
nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus
fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la
producerea unor prejudicii. Din totalul de 25.684 de cazuri de abateri, într-un
număr de 15.445 (60%) s-au constatat abateri cu caracter financiar contabil,
care nu au impact financiar direct, iar într-un număr de 10.239 (40%) s-au
constatat abateri care au generat producerea unor prejudicii in 5.953 de cazuri
(58% din 40, adica sub un sfert din totalul abaterilor).
Iată câteva
exemple relevante de abateri financiar-contabile şi valoarea estimată a
acestora:
– neefectuarea
operaţiunii de regularizare a creanţelor deţinute la societăţile comerciale
aflate în procedura de faliment (706.928 mii
lei);
– înregistrarea
(în semestrul II al anului 2011 şi în semestrul I al anului 2012) de întârzieri
în declararea inactivităţii unor agenţi economici, în condiţiile în care
aceştia îndeplineau cumulativ criteriile impuse de cadrul legislativ specific
de reglementare
(682.389 mii lei);
– neprezentarea,
spre aprobarea Consiliului de Supraveghere şi Îndrumare, a propunerii privind
regularizarea unor diferenţe valorice dintre valoarea înregistrată în
contabilitate şi valoarea tranzacţionată a creanţelor, obţinută în urma procesului de
valorificare a acestora (cesionarea creanţelor) – Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului (374.966 mii lei);
– bunuri
neînregistrate în evidenţa contabilă şi care nu sunt cuprinse în Inventarul
bunurilor ce aparţin domeniului public al unor unităţi
administrativ-teritoriale cum sunt: terenurile proprietate publică sau privată,
situate în intravilanul şi extravilanul
localităţii, păşunile şi terenurile cu vegetaţie forestieră (342.693 mii lei);
– nu au fost
verificate şi investigate neconcordanţele de date şi informaţiile cuprinse în
declaraţiile fiscale ale contribuabililor (333.117 mii lei), care pot oferi
indicii privind nedeclararea tuturor impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului
de stat (impozit pe
profit, impozitul pe veniturile din salarii, TVA), astfel:
– impozitul pe
profit declarat prin situaţiile financiare şi impozitul pe profit declarat prin
declaraţia fiscală – „Declaraţia privind impozitul pe profit”, aferente anului
2011;
– impozitul pe
salarii declarat de angajatori în fişele fiscale anuale cu declaraţiile lunare
aferente anului 2011;
– necorelaţii
între TVA-ul deductibil, declarat prin Decontul 300 şi TVA-ul deductibil,
declarat prin Declaraţia 394, aferente
anului 2012;
– neconcordanţe
între sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale de stat suportate de
angajator şi asigurat, înregistrate în
evidenţa contabilă şi cele din declaraţiile angajatorilor şi angajaţilor,
raportate prin formularul D 112 – „Declaraţie
privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit
şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” (262.030 mii lei);
– s-au constatat
neconcordanţe între bazele de date privind veniturile declarate în D 101 şi impozitul
pe profit şi livrările declarate în decontul TVA, D 300 (299.068 mii lei);
– neconcordanţe
semnificative între soldurile conturilor de creanţe fiscale din balanţele
contabile analitice şi soldurile din evidenţa fiscală analitică pe plătitori,
la data de 31.12.2012, rezultat al nerespectării de către factorii responsabili
a procedurii de
lucru aprobată de ANAF, al imperfecţiunilor aplicaţiilor informatice, care au
generat erori la momentul transferului de date dintr-o aplicaţie în alta
(268.153 mii lei);
– neînregistrarea
în patrimoniul instituţiei, neevaluarea şi neinventarierea activelor de natura
imobilizărilor necorporale rezultate din derularea unor contracte finanţate din
fonduri publice (323.515 mii lei);
– neînscrierea la
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, a unui număr de 17
terenuri care alcătuiesc domeniul public al municipiului Bucureşti, aflate în
administrarea Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (265.245 mii
lei);
– unele case de
asigurări sociale nu au predat, în termenul legal, organelor fiscale din
subordinea ANAF creanţele reprezentând contribuţii sociale datorate de
persoanele fizice prevăzute de lege (254.300 mii lei).
Vi se pare mult,
putin, 600 de milioane, 17 destituiri si 60 de urmariri penale? Ce parare
aveti?












Evident ca nu am date sau dovezi care sa contrazica raportul Curtii de Conturi. Totusi, “la ochi”, pe baza a cat de bine se vede ca e administrat statul, as zice ca probabil prejudiciile sunt mult mai mari. 600 milioane RON inseamna mai putin de 150 de milioane de euro. Si doar 17 destituiri pentru prejudicii de 150 de milioane de euro?
curti de conturi isau luat sectia de procurori cisa numai t si ce-a de judecatori ca in final actutsa nu mai aibaputere economica in actul de verificare deci numai are eficienta
Curtea de Conturi asteapta din partea parchetelor, DIICOT si DNA solutionarea a zeci de sesizari penale facute in perioada 2008-2013. Potrivit unui document al Curtii de Conturi referitor la situatia sesizarilor transmise Ministerului Public pentru efectuarea urmaririi penale, zeci de institutii publice au savarsit fapte care au adus prejudicii de peste 500.000 euro fiecare in parte. In unele cazuri, valoarea prejudiciilor depaseste cu mult valoarea de 500.000 de euro. Un exemplu este Agentia Nationala de Resurse Minerale cu un prejudiciu de 2,4 miliarde lei (550 milioane de euro) din cauza nerespectarii legislatiei privind activitatilor miniere si pentru care a fost facuta o sesizare penala in ianuarie 2013 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Si in cazul Academiei Romane a fost facuta o sesizare la DNA in iunie 2010 pentru un prejudiciu de 536,2 milioane de euro.
Academia Romana este acuzata de instrainarea unui teren la o valoare inferioara celei de piata. Este vorba de vanzarea a 42,5 hectare din fosta mosie Băneasa-Dămăroaia.
Mai multe sesizari penale pentru prejudicii importante au fost facute in cazul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). In cazul CNADNR, in ianuarie 2013 a fost sesizata DNA pentru un prejudiciu de 207,6 milioane de lei (47,2 milioane euro) din cauza incalcarii procedurii de atribuire a contractelor de proiectare si constructie. O alta sesizare la DNA in cazul CNADNR a fost facuta in mai 2012 pentru un prejudiciu de 6,1 milioane de lei (1,3 milioane euro) din cauza contractarii unor servicii la valoare disproportionat de mare fata de valoarea de piata. Tot CNADNR s-a ales cu o sesizare la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti pentru un prejudiciu de 30,1 milioane de lei (6,8 milioane euro).
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16595174-curtea-conturi-facut-zeci-sesizari-penale-pentru-nereguli-uriase-ale-institutiilor-statului-doar-doua-dintre-ele-agentia-pentru-resurse-minerale-academia-romana-adus-prejudicii-peste-1-miliard-euro.htm