Curtea Constituțională a invalidat ancheta pe care DNA o începuse împotriva Guvernului pe tema modului în care a fost emisă Ordonanța 13, argumentând că procurorii și-au depășit atribuțiile.
Conflictul dintre DNA și Guvern e tratat azi preponderent în cheie partizană. Și este explicabil câtă vreme unii ”au votat DNA”, investind explicit activitatea judiciară cu o misiune politică. Așa se face că s-a creat o veritabilă presiune publică asupra parchetelor (”DNA să vină să vă ia!” ) ca să-și asume o acțiune mai îndrăzneață intervenind decisiv în ecuația politică. Ceilalți care se simt amenințați de acțiunile DNA fac front comun, creând alianțe conjuncturale (PSD-Alde +UDMR+PMP) și, încurajați de decizia Curții Constituționale, solicită revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kövesi, aceea care, la chemarea străzii, venise ”să aresteze guvernul”.
Pe fondul unei proclamate ”revoluții”, ni se pare că se manifestă ceva din spiritul iacobinismului așa cum îl definise François Furet (pe urmele lui Augustin Cochin) și care consta în aspirația către ”o democrație pură fără delegare de autoritate sau de putere, supusă în mod constant controlului direct al cetățenilor”. Astăzi am spune pur și simplu ”democrație directă”, dar am pierde sensul ei originar. Analiza iacobinismului surprinde excepțional de bine sensul întâmplărilor recente în care un grup mic de persoane reunite într-o asociație (Inițiativa România) au făcut plângere la DNA, jucând totodată rolul ”mașinăriei” ideologice de fabricare a consensului public.
Și la fel ca în timpul revoluției iacobine are loc o dezbatere (camuflată) despre ce este de fapt democrația: cea tradițională, a reprezentării parlamentare sau cea nouă, a ”societății civile” și democrației directe? Cine sunt Poporul – pro-guvernamentalii sau protestatarii din Piața Victoriei? (Dezbaterea despre cât de urâți și știrbi sunt unii și cât de frumoși și creativi sunt ceilalți e doar fața vizibilă a acestei lupte pentru legitimitate).
În această împrejurare tulbure nu ne rămâne decât să observăm că singura cale înțeleaptă este aceea care asigură stabilitatea instituțiilor, căci spiritul iacobin, așa cum l-am descris mai sus, chiar dacă pare multora seducător, tinde să dizolve ordinea instituțională existentă care și așa este destul de precară. Căci dacă procurorilor li se permite acum să ancheteze Guvernul, de aici înainte orice guvern va sta sub această amenințare.
Din acest motiv credem că Decizia Curții Constituționale este binevenită. Pe scurt, organul de jurisdicție constituțională a apreciat că ancheta DNA este nepotrivită deoarece procurorii nu au nici competența de a judeca oportunitatea unor legi și nici pe aceea de a verifica legalitatea acestora. Fără să mai intrăm în amănunte juridice să cităm doar concluzia, care reproduce o recomandare a Comisiei de la Veneția: ”într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal.”
Cunoaștem bine și argumentele părții adverse așa cum reies ele din formularea lui Mihai Polițeanu (IR) autorul denunțului la DNA: ”Pe românește, linia de argumentație din denunț a fost următoarea: o gașcă de politicieni de la vârful statului român a conspirat pentru a scăpa șefi și prieteni politici de tragerea la răspundere penală sau de executarea pedepsei, iar pentru a face acest lucru au comis fapte de natură penală în circuitul de inițiere, redactare și avizare a actelor normative.”(facebook)
Se vede de aici că nedreptatea este tratată ca infracțiune în sens propriu, dar acest lucru nu este cu adevărat posibil decât dacă punem semnul identității între planul moral și cel juridic. Ipocrizia, viclenia, părtinirea care au conlucrat la apariția Ordonanței 13 nu pot fi prinse în Codul penal. De asemenea a pretinde că miniștrii care s-au răzgîndit retrăgîndu-și actele inițiale în urma unei dispute din interiorul Cabinetului ar fi comis ”uz de fals” sau ”sustragere de înscrisuri” înseamnă să confunzi planul subiectiv al deciziei cu cel obiectiv.
În fine controversa va continua cu siguranță și partizanatele se vor acutiza, dar suntem încredințați că, dincolo de lupta politică, societatea românească are datoria să respecte și să perfecționeze instituțiile politice existente și să nu se lase ispitită de îndemnurile ”iacobine”. Binele public se împlinește mai bine într-o ordine imperfectă, dar stabilă, decât într-o permanentă dezordine în care binele mereu reînnoit se manifestă spontan și aleatoriu.
Text publicat de Deutsche Welle
e vorba de politeanu, soferul Alinei Mungiu si al Monicai Macovei
In ultima vreme in Romania sunt scoase de la naftalina toate modelele anti-democratice/dictatoriale din istorie. Mai baieti, voi stiti ce-a reprezentat iacobinismul ? Cator oameni le-a fost taiat capul degeaba ? Daca va spargeti in referinte istorice, cititi-l macar pe Dumas, daca nu o carte de istorie adevarata. BTW, voi stiti care e perioada care e cel mai des comparata cu teroarea iacobina ? Va spun eu : revolutia bolsevica si teroarea care a urmat. Eu stiu ca ideologii SRI sunt fosti securisti cu educatie comunista, dar asa idei n-ar trebui sa ajunga la suprafata in grupuri care se revendica anti-comuniste.
Oricine face un act prin frauda raspunde in Romania, penal sau civil! Politicienii sunt cumva mai presus de lege?! (Siunt, asta este evident!) Ca se mai arunca cate unul in mare, vorba lui Caragiale, asta e prafin ochi si prea putin deja.
“singura cale înțeleaptă este aceea care asigură stabilitatea instituțiilor”
Adică instituțiile nu pot fi supuse schimbărilor/reformării pe motivul că le afectează stabilitatea?!
Mai presus de stabilitate cred că ar trebui să fie funcționalitatea instituțiilor. Ori, practica a demonstrat că pentru a funcționa în interesul contribuabilului și nu al funcționarului propriu orice instituție are nevoie de o presiune din exterior; altfel birocrația devine malignă. Problema este că într-un sistem cu politicieni corupți -care se refugiază în parlament ca să scape de problemele penale pe care le au și care reușesc să constituie o majoritate parlamentară tocmai cu scopul de a-și amnistia/grația infracțiunile comise- societatea civilă nu mai are la îndemână mijloacele politice recomandate de Comisia de la Veneția pentru sancționarea miniștrilor corupți. Și de aici întrebarea pentru autor: cât de înțelept este să perpetuezi o astfel de stare de fapt numai de dragul stabilității unor instituții pline de funcționari/ demnitari corupți?
Aveti dreptate in principiu, dar nu si daca deformati realitatea: nu procurorii ancheteaza guvernul. Procurorii ancheteaza infractiuni penale ale unor infractori care (politic) au ajuns ministri. A proclama imunitatea totala pentru cel care ajunge ministru nu mai reprezinta democratie. Ma surprinde modul in care autorul induce deruta publica punand eticheta de iacobinism pa reactia publicului la faptele penale ale unor demnitari.
Pai daca muncesc, lucreaza, creiaza pentru binele tarii (investitii, invatamant performant, sanatate, cultura, infrastructura, etc.) nu au motiv sa se teama de DNA.
Teme false.
Rupturi grave de logica.
Incredibil ca se numeste jurnalism.
Ai frică de lege, de diferite autorități, doar dacă ai înfaptuit acțiuni sau fapte ilegale. Altfel nu poți avea frică doar dacă ai probleme de comportament și atunci nu ai ce căuta in funcții publice.
Remrcați totuși că jurnalistul Liviu Avram susine că în faza în care este ancheta DNA, CCR nu are totuși acces la cercetările din dosarul DNA ?
Deci ,cum ar putea formula CCR o “concluzie” despre “ancheta pe care DNA o începuse la Guvern” ?
Exact … de-asta nici eu nu inteleg de ce d-na Pippidi s-a grabit sa scrie articolul de ieri cu neparticiparea la manifestatie.
Deci, “Remarcați (…)” ?
Articol complet aberant, ce treaba are ideologia iacobina cu niste infractori ajunsi in guvern? Conform logicii autorului ordonanta 13 ar fi trebuit trecuta si aveam PACEA mult visata, institutii stabile. Mai oameni buni de la romaniacurata, voi ati luat-o razna complet ? De ce ajung autorasi atat de mediocri sa-mi piarda timpul pe aici? Are studii de drept, vreo experienta serioasa in justitie? A citit un basm cu iacobini si i s-au nazarit corelatii subtile cu situatia de astazi? Sau este vreun primar care de-abia astepta ordonanta?
Zice domnul: “nedreptatea este tratată ca infracțiune în sens propriu, dar acest lucru nu este cu adevărat posibil decât dacă punem semnul identității între planul moral și cel juridic. ”
Adica “spiritul” legii nu ar trebui sa existe, nu? Planul asta moral este tocmai “spiritul” legii, si incalcarea spiritului legii se pedepseste la muritori, cu pedepse mai mici, mai mari, in functie de gravitate! Iar guvernul nu este mai presus de muritori! Poate avea orice initiativa doreste, dar cand rezultatul este vadit impotriva spiritului legii ce facem? lasam pacea sa se astearna peste noi pentru ca nu stiu ce grozavii s-au intamplat in povestile cu iacobini?
Va pot da enorm de multe exemple din Anglia unde pentru incalcarea spiritului legii multi sunt investigati si ajung sa-si piarda toata averea platind penalitati!
Din respect pentru multi altii care fac o treaba extraordinara cu investigatiile pe aici, o sa continui sa va citesc, si chiar dona (cand o sa va mearga site-ul, de vreo 2 luni va tot spun ca nu merge). Dar e dubios tare cum ajung creiere asa mediocre sa se exprime aici … din pacate nu am avut timp sa caut si eu cine este domnul autor, pe linked-in nu l-am gasit, deci nu exista? :)
Am unele nedumeriri:
1-stabilitatea institutiilor: este buna teoretic, dar ce ne facem cu practica? Cu actualele institutii dominate copios de PSD (parlament, guvern, administratie locala, CNA, Av.Poporului, asociatiile din justitie, pina si directorii de scoli…) pina in 2020 nu mai ramine piatra pe piatra din Rom. si ne indreptam victorios spre comunism (a se vedea propunerea de nationalizare de la ditamai primaria Buc.). F.bun pct. de vedere exprimat mai sus de NC: stabilitatea institutiilor este necesara atunci cind ele functioneaza bine, si perfectibila atunci cind derapeaza asa cum se intimpla des cu cele romanesti.
2-ultima decizie a CCR: adica ministrii nu pot fi anchetati? Desigur nu, se stie ca noi avem 2 categorii de cetateni in Rom.: politicienii (imuni fata de incalcarea legii) si cetateanul obisnuit care plateste in justitie si cind a furat 25 de garoafe.
Domnule Pepine, nu este proclamata nicio revolutie, puteti crede asta doar daca va uitati la Antena 3. Societatea civila care a avut norocul, inteligenta si harnicia sa nu ramana fara dinti cere REFORMA, nu revolutie. Una adevarata, nu disimulata sub cresteri salariale imposibile si legi care favorizeaza furtul din bunul public. Parintii celor care ies in strada nu mai au nicio sansa sa iasa din saracie, boli si ignoranta, asa ca raman prizonierii “stabilitatii” cerute de domnia voastra.
Stabilitatea institutiilor publice exista domnule, lipsa ei este un argument al Guvernului legi care favorizeaza furtul din bunul public.
Institutiile publice sunt ultra-politizate, nu functioneaza pe criterii de performanta ci pe nepotisme. Cum vedeti dvs separatia puterilor in stat cand politicul e in toate, iar politicul e plin de infractori?