Este vremea deconturilor. Românii scot bani din buzunare, pentru a acoperi incompetenţa pe bani europeni. O mulţime de proiecte angajate pentru exerciţiul financiar 2007-2013, al Uniunii Europene, şi care ar fi trebuit terminate până la 31 decembrie 2015, nu sunt finalizate.
Una dintre consecințele incapacității ducerii la bun sfârșit a proiectelor cu finanțare europeană este votarea în consilii locale și județene a unor hotărâri prin care finalizarea inițiativelor să fie suportate din bani publici, apelându-se, în unele cazuri, la împrumuturi. Măsurile luate au avut scopul de a evita situațiile în care administrațiile publice în cauză să plătească întreaga sumă de bani decontată de la Bruxelles, pentru că investițiile nu au fost duse la bun sfârșit.
În regiunea Nord – Est, zonă ce include județele Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Vaslui și Bacău, presa locală a semnalat în mai multe rânduri măsuri ale administrațiilor publice pentru a acoperi cheltuieli ce ar fi trebuit, dacă erau terminate la termen, să fie acoperite din banii Bruxelles-ului.
Botoșani: Teatrul “Mihai Eminescu”, finalizat doar 15%
Spre exemplu, la Botoșani, potrivit presei locale, administrația locală trebuie să pună la bătaie aproximativ 10 milioane de euro pentru a termina două proiecte ce au beneficiat de finanțare de la Bruxelles. Este vorba de amenajarea Parcul Regional de Agrement Turistic şi Sportiv Cornişa şi de reabilitarea Teatrului ”Mihai Eminescu”.
Cele două inițiative trebuie finalizate până la 31 decembrie 2015. Proiectul Parcului este la un stadiu de execuție de 80%, iar lucrările de la teatru, undeva la 15%. Astfel, la mijlocul lunii decembrie, consilierii locali botoșăneni au aprobat ca proiectele să fie trecute pe lista de investiții a anului 2016. Proiectul Parcului Cornișa va fi susținut financiar printr-un împrumut deja angajat de municipalitate. În ceea ce privește teatrul, lucrurile, potrivit edilului Ovidiu Portariuc, sunt mai complicate, existând varianta ca reabilitarea edificiului să fie făcută din bani publici. Același primar a mai spus că, pe fondul unor erori de proiectare, cele două planuri de investiții au fost refăcute; de aici și întârzierile și prelungirile în implementare.
Județul Botoșani, prin societatea de utilități publice, Nova Apaserv SA, apare în documentele oficiale cu o altă investiție întârziată și susținută cu bani europeni. Hotnews.ro notează că un amplu proiect (Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare – epurarea apelor uzate) a primit peste 80 de milioane de euro din partea executivului comunitar. Din total, peste 48 de milioane de euro rămân necheltuiți, din cauza lucrărilor neefectuate. În acest caz, investiția va fi continuată folosindu-se fonduri din exercițiul financiar european 2014 – 2020.
Suceava: consolidarea Cetăţii de Scaun a rămas în urmă
Despre două proiecte relatează presa de la Suceava ca având finanțarea europeană compromisă. Este vorba despre inițiativele ce privesc reabilitarea şi consolidarea Cetăţii de Scaun a Sucevei şi reabilitarea Muzeului de Istorie.
Într-o ședință extraordinară, pe 21 decembrie 2015, legislativul județean a decis alocarea, din bani publici, a peste 4 milioane de lei pentru finalizarea celor două proiecte. Cea mai mare parte, 3,9 milioane de lei, va fi îndreptată pentru încheierea investițiilor la Muzeul de Istorie. Pe acest subiect, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că întârzierile au fost cauzate de probleme la procesul de licitație, cum ar fi contestațiile, dar și din cauza nerespectării condițiilor din contract de către firmele implicate.
Iași: Trei proiecte iau bani şi din bugetul local
La Iași, municipalitatea, din cauza întârzierilor, trebuie să susțină din bani publici trei proiecte: modernizarea căminului de pensionari „Sf. Parascheva” din zona Copou a Iașului, extinderea unui corp al Liceului de Informatică „Grigore Moisil” și reabilitarea termină a trei blocuri-turn aflate chiar în centrul orașului. Cea mai mare sumă pe care o are de achitat este pentru modernizarea căminului de pensionari, fiind necesare aproximativ 7,3 milioane de lei, valoarea întreagă a proiectului fiind de aproape 11 milioane de lei. România Curată a scris, pe larg, pe acest subiect aici.
Bacău: 24 de milioane de lei pentru insula de agrement
De la Bacău, presa locală semnalează că municipiul reședință de județ rămâne la sfârșit de an 2015 cu mai multe proiecte cu finanțare europeană neterminate. Sunt date mai multe exemple, unul dintre ele fiind “Creare si modernizare spații verzi în municipiul Bacău” (o valoare de aproape 15 milioane de lei) și care se află la 40% implementare. Cea mai mare problemă, potrivit Ziarului de Bacău, se regăsește la proiectul cu titlul “Reabilitare și modernizare Insula de agrement Bacău”, proiect cu o valoare de peste 52 de milioane de lei, din care primăria va acoperi aproape 24 de milioane de lei.
Însumând, municipalitatea băcăuană pierde investiții europene de peste 40 milioane de lei, bani care vor trebui dați pentru finalizarea inițiativelor din bugetul propriu.
În ceea ce privește Consiliul Județean Bacău, un singur proiect rămâne nefinalizat. Oficialitățile vorbesc despre modernizarea Observatorului Astronomic. Din lipsă de ofertanți calificați pentru licitații, deliberativul băcăuan va trebui să aloce din bugetul public aproximativ 300.000 de euro.
Tot din județul Bacău vine vestea trecerii finanțării unor proiecte în programele europene aferente perioadei 2014 – 2020. Aceasta înseamnă procedura de fazare și va fi aplicată la lucrările de extindere a infrastructurii de canalizare din două municipii, Bacău și Târgu Ocna (implementare de 37%). Aceasta înseamnă, în cifre, aproximativ 32 milioane lei, bani ce vor fi asigurați prin Programul
Operațional Infrastructură Mare (2014-2020).
Vaslui: Peste 52 de milioane de euro necheltuite pe apă şi canalizare
Cea mai mare problemă, la capitolul proiecte europene nefinalizate, în județul Vaslui, este dată de reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti. Autoritățile publice, prin societatea de utilități ”Aquavas” SA Vaslui, trebuiau să finalizeze până la 31 decembrie 2015 lucrările. Hotnews.ro notează că 81 de milioane de euro a pus Comisia Europeana la dispoziție, însă suma de 52,8 milioane de euro reprezintă banii necheltuiți din cauza lucrărilor neefectuate pana la sfârșitul anului 2015.
Într-o ședință, la începutul lunii decembrie, consilierii județeni au votat prelungirea termenului de implementare a proiectului. Hotărârea adoptată a fost consecință a acceptării proiectului în cauză la finanțări europene aferente perioadei 2014 -2020.
România este pe ultimul loc la capitolul absorbție a fondurilor europene rezervate perioadei 2007 -2013
Cu câteva zile înainte de termenul limită pentru decontarea cheltuielilor din proiectele finanțate cu bani de la Bruxelles, Slovacia, susținută inclusiv de România, a încercat să obțină prelungirea perioadei în care pot fi trimise solicitările de acoperire a plăților în cadrul investițiilor cu bani comunitari. Fără succes, însă! În cadrul Consiliului European de iarnă care a avut loc la 17 decembrie, șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană (excepție făcând Slovacia, România, Bulgaria și Cehia) au respins propunerea și au optat pentru o asistență sporită din partea executivului comunitar pentru accelerarea cheltuirii banilor, în cazul țărilor care au nevoie.
Datele nu sunt de partea României, iar asta reiese din declarațiile făcute și de prim-ministrul Dacian Cioloș. Oficialul a precizat, la o emisiune a postului Antena 3, că, în cadrul exercițiului financiar european aferent perioadei 2007 – 2013, suma care se pierde pe fonduri structurale “va fi undeva între 7 miliarde şi ceva de euro şi 5 miliarde şi ceva de euro, în funcţie de cum reuşim să facem nişte plăţi acuma, la sfârşitul anului”. Premierul a adăugat că ”încă mai pot fi recuperate nişte lucruri, o să ajungem undeva între 60-70% absorbţie pe fonduri structurale, iar pe agricultură şi dezvoltare rurală o să fim undeva la 90% absorbţie, undeva poate peste 90% absorbţie”.
Dacian Cioloș a amintit, la capitolul cauze pentru situația actuală, lipsa de experiență a României, capacitatea redusă instituțională a administrațiilor, procedurile europene complicate care au fost aplicate României.
