CSM sesizează Inspecţia Judiciară în cazul procurorilor militari care au închis dosarul Revoluţiei

“Primesc telefoane din toată ţara în care îmi spun: Mi-au omorât copilul a doua oară, mi-au omorât soţul a doua oară” – liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Theodor Mărieş, cu amărăciune, despre reacţia victimelor din dosarul Revoluţiei după închiderea cazului de către Parchetul militar.

Sesizare la CSM. În urmă cu două săptămâni, Mărieş a fost în audienţă la CSM, la vicepreşedintele Bogdan Gabor şi i-a reclamat pe procurorii militari care au închis cazul. În urmă cu două zile, conducerea CSM a trimis la Inspecţia Judiciară procesul-verbal de audienţă, practic a sesizat Inspecţia cu privire la cele reclamate de Mărieş.

Ce a reclamat Mărieş. În primul rând că procurorii de caz, coloneii magistraţi Marian Tudor, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea s-ar mai fi pronunţat pe fond în dosar în 2010 printr-o decizie de închidere, infirmată apoi de generalul Ion Vasilache, procurorul şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general. Prin urmare, cei 3 procurori militari nu ar mai fi avut dreptul să se pronunţe în dosar.

Mărieş a reclamat şi că procurorii militari au închis dosarul Revoluţiei, deşi CEDO a cerut în decizia pilot din 2011 “Asociaţia 21 Decembrie 1989 şi alţii contra României”,  articolul 144:

“Curtea a subliniat importanţa dreptului victimelor şi a celor în drept de a cunoaşte adevărul cu privire la circumstanţele evenimentelor ce implică încălcarea masivă a drepturilor fundamentale cum este dreptul la viaţă, ce implică dreptul la o anchetă judiciară efectivă şi eventualul drept la reparaţie. Din acest motiv, în cazul utilizării masive a forţei letale împotriva populaţiei civile în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale precedând tranziţia de la un regim comunist la un regim democrat, cum este cazul de faţă, Curtea nu poate accepta ca o anchetă să fie efectivă în cazul în care se termină prin efectul prescripţiei răspunderii penale, în vreme ce înseşi autorităţile au rămas inactive”, se arată în decizia CEDO din 2011.

Într-adevăr, Parchetul militar a închis în octombrie dosarul Revoluţiei, la 26 de ani de la sângeroasele evenimente, motivând că infracţiunile de omor  s-au prescris în 2004. Vezi aici detalii.

Parchetul militar a clasat dosarul şi în legătură cu încadrarea de infracţiuni contra umanităţii motivând că în decembrie 89 nu a fost un atac generalizat sau sistematic asupra unei populaţii civile. Detalii aici.

Avocatul Antonie Popescu, care a reprezentat victimele din dosarele Revoluţiei şi Mineriadei la CEDO, a declarat azi într-o conferinţă de presă la sediul Asociaţiei 21 decembrie 1989:

“Decizia de clasare a dosarului Revoluţiei e o sfidare a CEDO din moment ce Curtea de la Strasbourg îndeamnă la cercetarea probatoriului. Ne aflăm în faţa nesocotirii unor angajamente internaţionale ale României. Încălcarea drrepturilor omului şi a deciziilor CEDO ar trebui să ducă la excluderea din magistratură. Lipsa unei soluţii juste, nu a unei soluţii, a reclamat CEDO. Soluţii în dosarul revoluţiei au mai fost date, soluţii de NUP, SUP au mai fost (NUP – neînceperea urmăririi penale, SUP – scoatere de sub urmărirea penala, potrivit vechilor coduri penale – n.r.) Nu e suficient să fie o soluţie oricare, trebuie să fie o soluţie justă. Acea decizie de clasare e un act de sfidare a CEDO şi de încălcare a angajamentelor internaţionale ale României”, a declarat avocatul Antonie Popescu.

Ce spune sistemul. Surse oficiale din cadrul Agentului guvernamental al României la Strasbourg susţin că CEDO a obligat România să dea o soluţie în dosarul Revoluţiei, nu şi ce decizie să ia. Or Parchetul militar a dispus o soluţie în octombrie în dosarul Revoluţiei, chiar dacă e de clasare, ceea ce-i nemulţumeşte pe revoluţionari.

În schimb, noul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, a declarat ieri la CSM:

“Cred că şi în această materie, este un subiect delicat pentru societatea românească, dar cred că principiul rămâne acelaşi şi în materia aceasta, România trebuie să facă în aşa fel încât să se conformeze deciziilor CEDO. Acum nu ştiu să vă răspund ce anume se poate face. Nu putem decât să constatăm toţi că a durat foarte mult. Nu aş vrea să fac comentarii pentru acest moment cu privire la redeschiderea cazului, cred că procurorii sunt cei care vor decide dacă redeschid sau nu cazul. Singurul meu comentariu este unul general şi anume că avem o hotărâre a CEDO şi că trebuie să facem în materia aceasta, ca şi în altele, ceea ce oricare stat membru trebuie să facă“, a declarat noul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, la CSM.

Ieri, România a fost condamnată din nou la CEDO în dosarele Revoluţiei şi a Mineriadei. Vezi detalii aici.

Avocatul unora dintre cei care au câştigat la CEDO, Ionuţ Matei, spune că, în baza deciziei de ieri a CEDO va cere şi redeschiderea dosarului Revoluţiei, nu doar al Mineriadei (acesta a fost redeschis în octombrie în timp ce dosarul Revoluţiei a fost închis – n.r.):

“Şi pe baza acestei decizii de ieri vom cere redeschiderea dosarului Revoluţiei pentru că priveşte ambele evenimente: Revoluţia şi Mineriada“, a declarat avocatul Matei. “Dacă decizia CEDO se referă atât la evenimentele de la Mineriadă, cât şi la cele de la Revoluţie, nu poţi să închizi dosarul Revoluţiei şi să îl deschizi doar pe cel al Mineriadei”, crede avocatul Matei.

Sculptorul Vald Ciobanu a câştigat la CEDO. El a participat atât la Revoluţie, cât şi la Mineriada din iunie 90. “Doar Ceauşescu îşi permitea să semneze convenţiile CEDO şi să nu le aplice”, crede sculptorul despre decizia de clasare a dosarului Revoluţiei în ciuda recomandărilor CEDO.