Cristian Franț

Revoltă în societatea civilă reşiţeană, după scandalul de la UEM: rectorul Doina Frunzăverde vrea să se răzbune pe conferenţiarul Ileana Rotaru, care i-a dezvăluit abuzurile

Conferenţiarul Ileana Rotaru a primit o convocare la Comisia de Etică şi Disciplină a Universităţii „Eftimie Murgu” (UEM) din Reşiţa. Ea a fost chemată să ofere explicaţii în legătură cu scrisoarea deschisă (AICI) în care dezvăluia abuzurile rectorului Doina Frunzăverde. “Doresc să vă mulţumesc pentru meniul ”Înghite şi taci!” oferit de Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa în ultimii ani, mai exact din 2012 până în prezent”, îi scria Ileana Rotaru celei care conduce instituţia de învăţământ. Doina Frunzăverde a pus la cale imediat planul de răzbunare.

„Prin sesizarea mai sus menţionată, se solicită efectuarea de investigaţii datorită faptului că prin redactarea de către dumneavoastră şi trimiterea presei spre publicare, a Scrisorii deschise, în data de 14.10.2015, au fost încălcate următoarele valori şi norme etice universitare, aşa cum au fost acestea formulate în Codul de etică şi deontologie profesională al Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa:
Responsabilitatea – Art 33, 34 şi 35
Colegialitatea – Art 39 şi Art 40 lit f)
Loialitatea – Art 41 lit a)”, se arată în document.

Ileana Rotaru este însă protejată de legile intregrităţii, care prevăd că avertizorii de integritate sunt exceptaţi de la orice fel de măsuri interne. Este şi cazul conferenţiarului UEM, care beneficiază de prevederile articolului 3, litera a, din Legea 571/2003.

“Comisia de etică? Care etică? A cui etică?”

Mihai Sprânceană, preşedintele unei Cooperaţii meşteşugăreşti din Reşiţa, a postat pe contul său de Facebook: „Ileana Rotaru. Un nume în devenire. Este unul dintre puținii profesori de la Universitatea Eftimie Murgu care au avut curajul să denunțe un sistem dovedit a fi plin de păcate și care nu mai poate asigura condiții normale de viață universitară. Se zice că un sistem nu poate fi distrus decât din interior. Da, dar bomba nu a pus-o doamna Rotaru. Bomba a fost amplasată și detonată de profesorii șpăgari. Ileana Rotaru doar ne-a arătat cine este vinovat pentru sângele vărsat. Și dacă ea n-o făcea noi, cetățenii Reșiței, chiar nu știam? Chiar ne credeți proști? O comisie de etică a universității, coborâtă acum din Lună (chiar, unde ați fost până acum, inchizitorilor?), îi impută acestei doamne faptul că a atentat la onoarea colegilor săi, a doamnei rector. Despre ce onoare este vorba, stimată comisie? După tot ce se întâmplă de atâția ani (și nu doar de când rector este doamna Frunzăverde) la UEM despre ce onoare mai vorbim? Se spală Rușinea (cu R mare) căzută pe capul UEM odată cu sancționarea unui om care, profitând de libertățile conferite de Constituție, spune ce gândește și ce știe că s-a întâmplat acolo unde ea muncește? Comisia de etică? Care etică? A cui etică? Se poate o vreme să ascundem rahatul sub preș, dar într-o bună zi mirosul ne va da de gol. Nu faceți din Ileana Rotaru o Joana D’Arc a Învățământului Românesc. Căci nimeni nu vă va ierta asta. Niciodată”, postare care a adunat comentarii şi distribuiri.

UEM, pe aceeaşi linie cu UATC sau CNADNR

Am discutat situaţia şi cu Răzvan Martin, de la ActiveWatch, care a spus că nu este deloc surprins de reacţia rectorului Frunzăverde: „Sancționarea salariaților care au curajul să facă publice diverse nereguli, ilegalități sau abuzuri din instituțiile publice este o practică des întâlnită în cadrul instituțiilor publice din România, indiferent de profilul acestora. Anul acesta avem cazurile de la UNATC sau cel de la CNADNR”, spune acesta.

În trecut, am avut mai multe situații asemănătoare la radioul și televiziunea publică. „Autorii acestor măsuri represive nu înțeleg că dictatura s-a terminat în 1989, că demnitatea publică presupune competență, responsabilitate și, mai ales, dare de seamă în fața societății pentru felul în care sunt administrate instituțiile și resursele publice. Întotdeauna se invocă împotriva celor care fac publice aceste nereguli argumentul că “strică imaginea instituției”, mergându-se pe soluția ascunderii sub preș a gunoiului. În mintea lor, expunerea și dezbaterea problemelor trebuie sancționate pentru că ar afecta imaginea instituției, în loc ca preocuparea să fie actul administrativ care afectează negativ funcționarea instituției”, mai spune Răzvan Martin.

ActiveWatch este o Agenţie de Monitorizare a Presei, dar şi a libertăţii de exprimare, care se implică de ani buni în România în astfel de cazuri de totalitarism comunist.

Protejată de lege

Trecând de nivelul moral, presiunile acestea nu sunt nici măcar legale. „Dincolo de mentalitatea profund totalitară de care dau dovadă, acești conducători abuzivi demonstrează o inadmisibilă necunoaștere a legii. De peste 10 ani este în vigoare legea avertizorului de integritate nr. 571/2004, lege care îi protejează pe angajații instituțiilor publice care atrag public atenția asupra unor diverse probleme din interiorul instituțiilor în care lucrează. Legea spune clar că avertizorii nu au obligația de a se adresa în prealabil unor instanțe interne, ci se pot adresa direct mass-mediei sau publicului atunci când doresc să expună anumite nereguli, ilegalități, abuzuri, proastei administrări a resurselor publice. Articolul 6 din lege conține sintagma „alternativ sau cumulativ”, ceea ce înseamnă că sesizarea poate fi adresată oricăruia dintre destinatarii prevăzuți de lege și că este suficient să fie adresată unui singur destinatar pentru ca persoana care a făcut-o să fie considerată avertizor de integritate și, în consecință, să beneficieze de protecția prevăzută de legea pentru avertizori.

Invocarea reglementărilor interne pentru sancționarea unui salariat intră în contradicție cu prevederile legii, care spune limpede că avertizorul nu este obligat să țină cont de procedurile instituționale în cazul în care se hotărăște să expună anumite fapte (Art.5.d.:“În cazul avertizării în interes public, nu se aplică normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public”). Toate instituțiile publice au obligația să își armonizeze normele și reglementările interne cu prevederile legii avertizorului de integritate. În cazul unor litigii în justiție, legea primează, iar instituțiile care nu au ținut cont de ea riscă să fie sancționate și să producă astfel noi pagube bunurilor publice”, mai spune Răzvan Martin.


Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Revoltă în societatea civilă reşiţeană, după scandalul de la UEM: rectorul Doina Frunzăverde vrea să se răzbune pe conferenţiarul Ileana Rotaru, care i-a dezvăluit abuzurile

  1. Adam

    Cine s-o mai sanctioneze pe rectora de la Resita? Destul ca nu se mai finanteaza institutia. Toti lucreaza in regim de munca fortata, in continuare le este frica, nu indraznesc nimic, nu pleaca nimeni de frica sa nu fie acuzati “de lipsa de loialitate” . Rectora are o atitudine sub demnitatea umana, este clar ca nu mai este o persoana dezirabila, nu-si da demisia, fiind lipsita de orice simt al masurii. Controalele facute de diversi nu releva nimic, ceea ce infunda si mai tare in bezna institutia. Nimeni nu stie incotro s-o ia. Numai in pielea lor sa nu fi.

    Reply
  2. Costi

    Daca societatea civila din Resita este reprezentat de oameni gen Mihai Sprânceană, atunci este de inteles situatia in care se afla orasul (a se vedea: http://radioresita.ro/116383/despre-ele-la-rrr-tv-online-8).

    Vorbim de dreptul la libera exprimare, dar trebuie sa tinem cont si veridicitatea celor afirmate de doamna Rotaru. O comisie de etica a unei universitati poate fi sesizata de orice cadru didactic. Deocamdata comisia ia in discutie cazul Rotaru. Hai sa vedem si un verdict si apoi sa acuzam persecutia acestei “Joana d’Arc” (sic) al carei sot a fost un eminent student al UEM de nota 6 (fost sef al Ligii studentilor, fost PRESEDINTE AL UNSR si fost director al Casei de Cultura a Studentilor pe vremea persecutatului rector Vela) si totodata sirguincios traseist politic (PDL-PSD), coleg de traseu coleg de traseu cu acelasi rector.

    Legat de autorul articolului, eu ca resitean am mari semne de intrebare, asa cum si legat de o revista locala care tot ataca universitatea si prezinta diversiuni, dar ea are sediul intr-un spatiu oferit gratuit de un “membru al societatii civile” cu legaturi puternice cu actuala putere.

    UEM Resita si-a dovedit punctele slabe in scandalul de corputie din vara. Pentru asta trebui sa plateasca. Dar de acest scandal vor sa profite 3-4 oameni care au profitat din plin de sistem si nu vor sa fie scosi din el (din cei 5 contestatari ai actualului rector, 3 sunt profesori pensionati, carora le-a fost greu sa renunte la salariile lunare cuprinse intre 5000 si 10000 lei net). Oamenii acestia au gasit un spijin in actualul partid de guvernamant. Este vorba, dincolo de un interes electoral, de un o frustare acumulata in Caras-Severin, unde un om a controlat 20 de ani judetul.
    Acum omul pica si cei ce vor sa-i ia locul dau in tot ce inseamna numele lui.

    Este pacat ca din UEM Resita nu sunt vizibile decat cateva voci: 5 revolutionari si un rector asociat de presa doar cu scandaluri (dar sustinut masiv de angajati, atunci cand a propus fuziunea cu UVT) si acuzat si pentru numele pe care il poarta.

    Am avut mare incredere si am incredere in oamenii acestia care iau atitudine (gen Romania Curata), dar ma intreb cum ne putem feri de manipulare?
    Am simtit o mare deziluzie cand acum vreo doua luni cand Florin Iaru semna in Catavencii, un articol legat de UEM, dictat parca la telefon de Tibi Manescu (unul din cei 3 pensionari UEM revoltati cu pensia lor de 3000 de lei). Stie Iaru cine a fost Tibi Manescu? Resita stie. Din pacate tace si se afunda.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Costi: 1) din punct de vedere principial, faptul că un partid sau altul, indiferent care, susține revendicările unor persoane, nu e o vină a acelor persoane, singura discuție care se pune e dacă revendicările respective sunt sau nu legitime 2) că fuziunea cu UVT e susținută de angajați e de înțeles, atât din prisma statutului diferit pe care îl are UVT comparativ cu UEM, cât și din prisma situației în care se află financiar acum UEM 3) din păcate Comisia de Etică nu a fost sesizată pe fond (veridicitatea celor afirmate), ci pe formă (dreptul de critica activitatea UEM), sunt două lucruri diferite; din păcate am mai văzut asemenea cazuri, și la UBB Cluj, acum câțiva ani, și la UNATC în vara asta; loialitatea față de o instituție, nu înseamnă obediență față de șefi, ci (doar cu titlu exemplificativ) să faci cercetare folosind resursele unei universități, dar să publici rezultatele sub titulatura altei universități sau cazuri asemănătoare

      Reply
    • Lina

      Costi: scrii ca rectorul este pedepsit pentru numele pe care il poarta, dar nu aplici aceeasi masura doamnei Ileana Rotaru, adica descrii traseul sotului dansei ca o acuza adusa doamnei Rotaru. Nu esti corect.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *