MĂCAR O DATĂ PE ZI
Măcar o dată pe zi,
Că te mişti şi că priveşti,
Ca pe mari evenimente
Să înveţi să le trăieşti.
Precum trupul în mişcare
E ferit de-anchilozare,
Mintea trebuie şi ea
Mereu a se-mprospăta.
Fiecare dimineaţă,
Un nou început de viaţă.
Nevoia de-a-nţelege
Să-ţi rămână mereu lege.
Întrebarea şi mirarea
Să-ţi fie pâinea şi sarea
Cuvântu-n carte citit
Sau de oricine rostit
Cu-atenţie să-l judecăm,
Cu respect să-l suspectăm :
Spunem nu? Îl acceptăm?
Avem dreptul la-ndoială
Şi acasă şi la şcoală!
Ce înseamnă «a-nvăţa»?
Oare doar a memora ?
Fără dreptul de-a-ncerca,
De-a greşi, de-a eşua,
Nu cu mintea altuia,
Ci cu judecata ta,
Tu nu vei avea să ştii
Ce înseamnă «a trăi»
Iar ce crezi că-i viaţa ta
Va fi viaţa altuia.
Numai astfel înţeleasă
Învăţarea-i serioasă,
Pentru că e loc în ea
Pentru joc, pentru visare,
Joc de-a v-ati ascunselea
Ca-n copilăria ta.
Care-i locul tău în lume?
Nu doar nume şi prenume,
Ci român şi european,
Chiar planetar cetăţean?
Cum să fii OM cu O mare,
Dincolo de-orice hotare?
Cum să te-mbeţi de cultură,
Artă şi literatură?
Ştinţă şi filosofie,
Muzică, tehnologie?
Şi, peste toate-aceste
Tot mai înalte creste,
Să simţi o adiere de vânt cald
În preajma
Sufletului tău înalt!
SOLOMON MARCUS, oct.2015
Memento pentru copii si parinti…si pentru noi,toti.