Deşi există un larg consens în ceea ce priveşte accederea în Uniunea Europeană, Republica Moldova este încetinită încă de grave conflicte interne şi de clivaje în ceea ce priveşte orientarea sa viitoare – se arată în raportul Nations in Transit 2015 al Freedom House.
Corupţia şi slaba guvernare la nivel local rămân cele mai grave probleme ale ţării, pe lângă relaţiile tot mai dificile cu Rusia şi teritoriile cu statut special (Transnistria şi Găgăuzia), mai spune raportul.
Scorurile mici obţinute de Moldova la capitolul corupţie reflectă luptele adesea lipsite de succes duse de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). În 2014, s-au oferit mite-test pentru identificarea şi sancţionarea funcţionarilor publici corupţi sau care prezintă risc. Cei mai mulţi au acceptat (în unele cazuri chiar 100%), iar unii s-au arătat dispuşi să primească şi pe viitor. În ciuda acestui fapt, cei descoperiţi nu au putut fi sancţionaţi prin demitere sau arest, ci numai prin amendă, pentru că testele s-au făcut fără mandat judecătoresc. CNA a intenţionat de asemenea să producă o evidenţă a integrităţii în 2015, prin care ar fi imposibil să fie reangajate în administraţia publică persoane care au fost demise pentru probleme de integritate. Intenţia a fost criticată, pe motiv că CNA s-ar axa mai mult pe depistarea persoanelor care încă nu au primit mită, evitând să le ancheteze pe cele care au luat.
Problemele CNA sunt asemănătoare celor ale Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), ambele suferind de pe urma subfinanţării, a lipsei de pârghii şi a influenţelor politice.
O sursă de optimism este mass-media, care a devenit mai activă în expunerea şi investigarea faptelor de corupţie, cum ar fi concesionarea timp de 49 de ani a aeroportului din Chişinău unei firme ruseşti, în urma unei licitaţii noncompetitive. Cu toate acestea, mass-media din Republica Moldova rămâne, asemenea celei din România, subfinanţată şi controlată de personaje cu legături politice. Consiliul de Coordonare al Audiovizualului a aplicat mai multe sancţiuni posturilor TV care au contribuit în afara limitelor legii la camapnii electorale, uneori chiar înainte de startul oficial al acestora.
Nici posturile patronate extern nu au scăpat de sancţiuni, după ce NTV, Channel One, RTR, Ren TV şi Rossiya 24 au fost amendate sau chiar suspendate pentru difuzarea de materiale considerate de propagandă, ma ales în ceea ce privea situaţia din estul Ucrainei. La rândul lor, canalele de televiziune care criticau guvernul de la Chişinău au întâmpinat dificultăţi, Jurnal TV, Accent TV şi RTR fiind scoase din grila de programe în ianuarie. De asemenea, jurnalişti se confruntă adesea cu ameninţări sau excluderi de la procese deliberative sau decizionale. Situaţia lor este cu atât mai rea în Transnistria şi Găgăuzia, unde numai sursele loiale conducerii sunt tolerate.
Ca şi în cazul României, cea mai mare sursă de optimism vine de la societatea civilă, care în 2014 a fost activă în promovarea politicilor publice şi a intereselor societăţii, precum şi în a se opune acţiunilor din Crimeea şi estul Ucrainei, pe care le consideră abuzive. În ciuda unui scor din ce în ce mai bun în ultimii ani, (de la 4.00 în 2006 la 3.25 în 2015), sectorul societăţii civil suferă de pe urma lipsei de fonduri, fiind dependent de finanţare externă, şi de pe urma gândirii că deciziile sunt numai treaba politicienilor. Cu toate acestea, sectorul civil din Moldova devine din ce în ce mai activ, mai vocal şi mai capabil să reprezinte interesele societăţii în general, conchide raportul Freedom House.
Citiți aici raportul integral Nations in Trensit 2015 al Freedom House despre Republica Moldova
