După doi ani de controverse, Parlamentul a adoptat Noul Cod Silvic. Ministrul e mulțumit, dar nu și societatea civilă

După doi ani de discuții, controverese și amânări, Camera Deputaților a adoptat, săptămâna trecută, proiectul de modificare a Codului Silvic, acesta urmând să fie trimis președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Chiar dacă recunoaște existența anumitor îmbunătățiri față de codul anterior, reprezentanții societății civile acuză faptul că au rămas numeroase reglementări controversate, cum ar fi creșterea suprafețelor care pot fi scoase din fondul forestier pentru construirea caselor de vacanță sau ambiguitatea legată de ce înseamnă și cine stabilește ”situațiile excepționale” care permit tăieri de pădure în parcurile naturale.

Tăieri rase, dar cu anumite condiţii

“Tăierile rase în parcurile naţionale şi parcurile naturale sunt interzise, cu excepţia arboretelor în care nu se poate asigura regenerarea naturală prin altfel de tăieri. Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid cu structură echienă şi relativ echienă, pin, plop euramerican, salcie selecţionată, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente. În situaţiile prevăzute la acest capitol, mărimea suprafeţei de pădure parcurse cu tăieri rase este de maximum 3 ha, cu excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 ha. Între suprafeţele parcurse cu tăieri rase se va păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori”, se arată în proiectul de lege adoptat.

În plus, legea mai prevede posibilitatea scoaterii din fondul forestier, cu condiția compensării, a suprafețelor necesare pentru exploatarea resurselor minerale prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea Minelor nr. 85/2003, pentru obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unități de cult, obiective sportive, medicale, precum și obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale.

250 de metri pătrați pentru case de vacanţă

În cazul locuințelor și caselor de vacanţă, suprafața maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcția, accesul și împrejmuirea, este de maximum 250 m² în cazul proprietăților forestiere mai mari de 5 ha și de maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai mare de 200 m², dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică de 5 ha. Compensarea “se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, iar suprafața terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3 ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier național”, potrivit documentului de pe site-ul Camerei Deputaților.

De asemenea, se pot scoate din fondul forestier terenuri pentru amenajarea de surse și rețele de apa și de canalizare, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes județean și local, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale, precum și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de piscicultură.

O alta măsură controversată este obligativitatea de a întocmi amenajamente silvice doar pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 ha, dar şi permisiunea construirii în zona de protecție de 50 de metri faţă de marginea pădurii.

“Acest Cod Silvic nu combate monopolul în folosirea resursei lemnoase”

“Noi suntem împotriva tăierilor rase din parcurile naturale, în proiectul adoptat scrie că în anumite situații excepționale se permit tăieri rase și în parcurile naturale, fără să fie definite aceste situații excepționale. Asta înseamnă că pădurarul va decide care sunt situațiile excepționale. Un alt lucru cu care nu suntem de acord este scoaterea unor parcele de 200-250 mp din fondul forestier pentru construirea caselor de vacanţă. Acest Cod Silvic nu combate nici monopolul în folosirea resursei lemnoase. Urmează ca Guvernul să facă un regulament, însă nu este specificat clar ce se va întâmplă”, a declarat, pentru România Curată, Csongor Kovács, reprezentant al Asociației Transilvania Verde.

Într-adevăr, proiectul de Cod Silvic adoptat de Camera Deputaților nu stabilește măsuri clare care să conducă la valorificarea superioară a lemnului în special în comunitățile locale care din asta trăiesc. Potrivit Codului Silvic adoptat de Parlament, valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit unui regulament aprobat ulterior prin hotărâre a Guvernului.

În elaborarea regulamentului Codul Silvic se spune că se au în vedere următoarele principii:

• valorificarea superioară a masei lemnoase;
• sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
• valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestați; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la licitație sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puțin 40% din materialul lemnos achiziționat;
• prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuințelor populației;
• transparenţa vânzării și comercializării masei lemnoase;
• un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent de forma de proprietate;
• asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceștia au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare.

Reprezentanții Asociației Transilvania Verde susțin că din noul Cod Silvic nu au fost eliminate nici prevederile nocive din vechea legislație:

• aspectul necuprinzător al Codului Silvic (legislația conexă cuprinde numeroase alte legi, hotărâri şi ordonanțe de urgenţă ale guvernului, ordine ministeriale);
• puterea de reglementare, execuție şi control sunt excesiv de centralizate şi aflate sub influenţa politică;
• lipsa transparenţei şi controlabilității exterioare, inclusiv prin interdicția accesului publicului în păduri;
  subfinanţarea sectorului silvic;
• evaluarea şi vânzarea masei lemnoase pe picior (bazată pe aprecieri relative);
• promovarea construcției de noi drumuri forestiere ce facilitează accesibilizarea fondului forestier şi intensificarea exploatării masei lemnoase;
• menținerea conflictului de interese ce reiese din administrarea parcurilor naționale şi naturale, respectiv a siturilor Natura 2000 de către Romsilva, entitate direct interesată şi în exploatarea pădurilor;

“Proprietarii cu mai puţin de zece hectare vor exploata după cum îi taie capul”

Dan Trifu, vicepreședintele asociației Ecocivica, spune însă că are mai multe nemulțumiri legate de noul Cod Silvic. “Proprietarii care dețin o suprafață mai mică de zece hectare de pădure nu au obligația de a întocmi amenajamente silvice, ceea ce înseamnă că exploatează după cum îi taie capul. Această prevedere este periculoasă deoarece sunt foarte mulți proprietari care dețin o suprafață mai mică de zece hectare, deci imaginați-vă ce înseamnă să taie fiecare cum vrea. Ne nemulțumește și faptul că s-a mărit suprafața care poate fi scoasă din fondul forestier pentru case de vacanţă, respectiv de la 200 mp la 250 mp. Apoi, nu se lămurește foarte bine ce se poate tăia în parcurile naturale și nu este clar cum se dau plățile compensatorii. Apoi, mai există discuții legat de faptul dacă vânzarea lemnului să se facă pe picior, direct din pădure, sau din rampe. Firmele mici nu doresc vânzarea din rampă, fiindcă sunt de părere că nu vor putea concura cu firmele mari și nu vor mai avea acces la resursa naturală. Eu cred că se poate vinde corect și din rampă. Cred că aceste modificări nu au rezolvat nimic la nivel de ansamblu”, a declarat Dan Trifu, pentru HotNews.ro.

Sunt şi lucruri pozitive. Ministrul e mulţumit

Reprezentanții societății civile spun însă că sunt și modificări pozitive aduse Codului Silvic prin acest proiect legislativ. Se interzice pășunatul în pădure, pădurile virgine și cvasivirgine se bucură de protecție, se acordă compensații proprietarilor de pădure care nu au voie să exploateze masa lemnoasă, iar Jandarmeria va putea controla transporturile de masă lemnoasă.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se declară mulțumit de proiect. “Am votat cu toată încrederea, alături de colegii mei, noul Cod Silvic. După șase ani în care, din păcate, am putut constata cu toții problemele generate de ambiguitățile codului precedent, chiar se simțea nevoia îmbunătățirii cât mai rapide a cadrului legal existent în domeniul silviculturii și vreau să le mulțumesc, pe această cale, tuturor parlamentarilor care au susținut demersul nostru. A fost o dezbatere de aproximativ doi ani, în care asociațiile profesionale, specialiști, ONG-uri, reprezentanți de marcă ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice, producători de mobilă, întreprinderi de exploatare, proprietari de păduri s-au implicat cu seriozitate și responsabilitate pentru elaborarea noului cod, într-o formulă care să fie agreată și chiar susținută de cei interesați”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, potrivit unui comunicat de presă trimis de minister.