Adunarea Generală a Organizației Europene a Studenților (European Students’ Union – ESU), singurul organism care reprezintă studenţii din Europa, s-a întrunit în această lună la Cluj. Gazda evenimentului a fost Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Aceasta a fost cea de-a 69-a ediţie a adunării şi a fost programată în ţara noastră în contextul în care Clujul a fost, în 2015, Capitală Europeană a Tineretului. Adunarea general a ESU este un eveniment bianual și reunește 120 de lideri din 47 de organizații, reprezentând 38 de țări.
Vlad Cherecheş, preşedintele ANOSR, a acordat un interviu exclusiv pentru România Curată în care a explicat că organizarea evenimentului în ţara noastră demonstrează că mișcarea studențească din România are un cuvânt foarte important de spus și la nivel european. De asemenea, a dezvăluit care a fost documentul adoptat de ESU la Cluj.
Romania Curată: Care este importanța organizării celei de-a 69-a Adunări Generale a Organizației Europene a Studenților în România?
Vlad Cherecheş: Organizarea celei de-a 69-a Adunări Generale a ESU la Cluj-Napoca, Capitala Europeană de Tineret în 2015, le-a oferit liderilor studenților din Europa ocazia de a lua contact cu spiritul românesc, cu tradițiile și ospitalitatea noastră, dar mai ales cu sistemul educațional românesc reprezentat de universitățile din Cluj-Napoca și de actorii din sistem prezenți la deschidere. Prin aducerea Adunării Generale ESU în România, pentru a doua oară în ultimii 3 ani, am reafirmat importanța rolului pe care cooperarea europeană o are pentru țara noastră, precum și angajamentul și eforturile făcute de aceasta în implementarea cu succes a Procesului Bologna și a normelor europene în învățământul superior. De asemenea, am demonstrat că mișcarea studențească din România are un cuvânt foarte important de spus și la nivel european.
România Curată: În cadrul celei de-a 69-a Adunări Generale a Organizației Europene a Studenților, tema a fost asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior. Ce ar însemna asta exact pentru învățământul din România, în ce fel s-ar transpune în măsuri concrete?
Vlad Cherecheş: România trebuie să adopte la nivel național noile norme europene în domeniul asigurării calității și să le aplice în practica evaluărilor instituționale ale universităților. În mai, la Conferința Ministerială de la Erevan, au fost adoptate noi standarde și linii directoare în ceea ce privește Asigurarea Calității de Învățământ Superior (European Standards and Guidelines – ESG), document ce va trebui să se reflecte și în noile metodologii de evaluare ale ARACIS. Probabil, cea mai importantă schimbare în ceea ce privește studenții o reprezintă introducerea unui indicator de calitate specific pentru implementarea conceptului de învățământ centrat pe student.
România Curată: Care sunt cele mai importante hotărâri care au fost luate în cadrul celei de-a 69-a Adunări Generale a Organizației Europene a Studenților (European Students’ Union – ESU)?
Vlad Cherecheş: Printre cele mai importante hotărâri luate în cadrul Adunării Generale ESU au fost revizuirea documentului strategic al ESU privind dimensiunea socială a educației, adoptarea unei declarații prin care se face apel la sprijinirea studenților refugiați sau în situații similare și adoptarea planului de acțiune al federației pentru anul 2016.
România Curată: Ce conține, de fapt, « policy paper », documentul adoptat în cadrul conferinței?
Vlad Cherecheş: Documentul strategic privind dimensiunea socială a educației este un document reper pentru activitatea viitoare a ESU, care are rolul de a ghida viitoarele poziționări publice ale organizației vizavi de acest subiect.
Ideea principală a dimensiunii sociale a educației este că oricine, indiferent de preferințe politice, religie, origine etnică sau culturală, orientare sexuală, gen sau avere, are dreptul să acceseze și să-și ducă la bun sfârșit traseul educațional în sistemul de învățământ superior, pentru a-și pune în valoare întregul potențial.
România Curată: Criza refugiaților din Europa trebuie să aibă în vedere și accesul acestora la învățământ și ESU este preocupată de acest aspect. Care este poziția Organizației Europene a Studenților față de criza refugiaților, care sunt măsurile care ar trebui adoptate în România, potrivit organizației, astfel încât refugiaților să le fie facilitat accesul la studii universitare?
Vlad Cherecheş: ESU face apel către toți membrii comunităților universitare din Europa, dar și către autoritățile publice și către cetățenii acestui continent, să primească și să ofere sprijin și asistență studenților care sunt persoane strămutate (refugiați, azilanți sau persoane în situații similare cu refugiații). De asemenea, li se amintește actorilor din domeniu că este foarte important să fie asigurat acces echitabil la educație pentru toți refugiații, în special pentru cei care n-au avut ocazia să studieze până în prezent sau pentru cei care vor să-și continue studiile.
Recomandările ESU atât pentru guverne, cât și pentru universitățile din Europa, vizează atragerea de fonduri pentru a putea susține și acomoda un număr cât mai mare de refugiați care își doresc să acceseze învățământul superior, oferirea acestora de șanse egale și crearea de facilități speciale pentru nevoile speciale cu care aceștia se confruntă.
România trebuie să fie cât mai deschisă primirii și integrării refugiaților și trebuie să se folosească de toate resursele disponibile în acest sens, inclusiv de expertiza și resursele societății civile din acest domeniu. De asemenea, universitățile românești pot fi poli de integrare a acestor persoane și pot dezvolta programe speciale pentru a facilita accesul acestora la educație și la piața muncii.
România Curată: Cum vor fi transpuse în măsuri concrete documentele adoptate în cadrul Adunării Generale a Organizației Europene a Studenților, care sunt pașii ca propunerile din aceste documente să fie transpuse în realitate în România?
Vlad Cherecheş: Recomandările ESU vor fi transmise Comisiei Europene, dar și celorlalți parteneri ai ESU de la nivel european. Apoi, în urma negocierilor dintre aceștia, propunerile se vor regăsi în directivele, normele și planul de acțiune al Uniunii Europene.
De asemenea, federațiile naționale ale studenților pot prelua recomandările ESU și le pot prezenta guvernelor și actorilor naționali prin canalele specifice pentru a se asigura că aceste propuneri sunt transpuse și în legislația națională sau în campanii și proiecte specifice.
În România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a prezentat la fiecare întâlnire cu reprezentanții ministerului Educației care este cadrul european în care ne aflăm, ce măsuri concrete se impun și care ar fi argumentele prin care astfel de principii, care sprijină incluziunea socială în educație, să fie transpuse în practică.
European Students` Union ESU este federația care reprezintă și promovează interesele tuturor studenților la nivel european, în fața tuturor structurilor relevante, precum Uniunea Europeană, Bologna Follow Up Group, Consiliul Europei și UNESCO, având o activitate de peste 33 de ani. Misiunea ESU este de a reprezenta, apăra și consolida drepturile democratice și politice, sociale și cele educaționale ale tuturor studenților. De asemenea, ANOSR are un delegat în actualul Birou de conducere al acestei structuri, a cărui activitate se concentrează în principal în domeniul asigurării calității învățământului superior la nivel european.
Adunarea Generală a Organizației Europene a Studenților (ESU) este cel mai important eveniment internațional al structurii și are scopul de a defini politicile, viziunea și misiunea ESU pentru următoarea perioadă. Adunarea Generală stabilește, printre altele, planul de lucru, declarațiile, pozițiile, moțiunile externe și diverse documente de interes.
