Alina Mungiu-Pippidi

Uniți, salvăm măcar limba română în anul centenarului?

Una dintre cauzele analfabetismului nostru funcțional, care se apropie periculos de jumătate din totalul elevilor, este inadecvata predare a limbii române, încurajată de un grup de profesori care fac subiectele de examen și, în același timp, vând comentarii literare, pe care apoi elevii trebuie să le învețe pe de rost. De ce nu acționează nimeni contra lor?

Andreea Berecleanu, o frumoasă și populară prezentatoare TV, este și mamă. În ultimul ei interviu, ea ne spune că își retrage copiii de la școala publică din România, din cauza manierei în care se predă limba română. La fel fac Dragoș Bucur, un bun actor român, și soția lui, doar că ei nu îi trimit la școala americană, sau franceză, sau germană, sau în străinătate, ci s-au hotărât să îi școlească acasă. Un întreg site de interviuri cu femei celebre din România, deși nu acesta e subiectul, ne spune povestea mamelor nemulțumite de modul în care este predată limba română în școala noastră, unde o nuvelă de Sadoveanu e urmată de extraterestra Rodica (sau Viorica) de pe centură a lui Mircea Cărtărescu. Indiferent de regimul politic – pot cădea în zece ani peste 20 de miniștri ai educației – aceiași profesori de română vor face același număr de subiecte absurde la bacalaureat sau la evaluarea națională (piesa cutare aparține genului liric sau genului epic? suna un subiect anul ăsta; sau ”indică sensul secvenței: s-o pună admirabil la punct”) și nu se găsește nimeni să pună la punct, fie și neadmirabil, acest grup de veritabilă crimă organizată care, ca să trăiască el și clienții lui bine, nenorocește generații de copii. Pentru că, așa cum remarca un raport OECD citat în spațiul nostru public doar de mine (un fost scriitor român care trăiește scriind în limba engleză), există o strânsă legătură între felul în care predăm limba română și analfabetismul funcțional, ajuns pe locul 1 în UE. Mai clar, copiii noștri sunt analfabeți pentru că, la examene, trebuie să rezolve asemenea subiecte sau să recite comentarii învățate pe de rost; pentru că studiază o literatură irelevantă (și pentru ei și pentru lumea largă), doar pentru motivul că e în română iar autorii sunt patronii acelor profesorași care fac programa; și pentru că există ideea pedagogică eronată că predarea limbii române nu are ca obiectiv să creeze niște ființe inteligente, cu capacitate de înțelegere, deducție și argumentare, ci niște mici filologi ratați, còpii slabe ale studenților proști care au fost profesorii lor. Sunt ani de zile de când corectorii de la Dilema mi se plâng că celebri autori tineri despart prin cratimă persoana a doua plural a verbului. Nici lucruri elementare, pe care școala comunistă le stăpânea bine – cum ar fi deprinderea ortografiei și a gramaticii, inclusiv a sintaxei, în primele opt clase – nu mai sunt posibile. Azi se propune să predăm eventual gramatica la liceu. De ce, când ar fi oricum prea târziu? Nu numărul de ani este de vină, ci sistemul de predare, iar când celebritățile au ajuns să spună că nu se mai poate, e clar că am depășit un prag.

Întrebarea care se pune este de ce, după apariția raportului OECD, ministerul nu a organizat o discuție publică? Un simplu sondaj ar fi fost suficient să arate enorma nemulțumire pe acest subiect. Sau de ce profesorii buni, care sunt destui, nu se revoltă de ani de zile, ci fac meditații stupide, unde le cer elevilor să recite niște comentarii standard, scrise de unii care și-au făcut vile pe Coasta de Azur promovând  analfabetismul funcțional? Sau de ce marii intelectuali ai neamului, dintre care mulți sunt absolvenți de română, nu fac nimic, preferând să treacă fără reținere, în anul centenarului, de la Sentimentul românesc al ființei la sentimentul românesc al M…PSD? De ministru nu mă mir, am auzit că nu știe limba română. Dar opoziția, nici ea nu a citit raportul OECD și rezultatele testului PISA? Cum își propune opoziția să nu mai avem analfabeți funcțional, adică tineri care știu literele (uneori chiar și formele corecte ale cuvintelor), dar nu pricep ce citesc ? Unde e societatea civilă? Părinții elevilor, dacă nu sunt celebrități, ce fac? Își spun că mai bine plătesc meditații la engleză? Părinții au locuri – prin generoasele dar inadecvatele legi ale educației – nu doar în consilii de administrație, ci și în consiliile de verificare a calității, care ar trebui să existe în școli (și în multe chiar există, însă doar pe hârtie, adăugate la nesfârșitele forme fără fond). ONG-urile din educație cu ce se ocupă? Susțin ministerul doar ca să le iasă ceva sau cum de nu bagă de seamă că asta a ajuns problema esențială?

Raportul OECD recomanda renunțarea la examenele actuale (evaluarea națională și BAC-ul), care păcătuiesc în primul rând prin faptul că determină o programă stupidă. Programa nu poate fi altfel, dacă tot setul de subiecte la BAC este la nivelul de astăzi, iar profesorii trebuie să pregătească elevii să promoveze examenul, nu să învețe româna. Și toate subiectele sunt la fel, pe cele de anul acesta le găsiți aici.

Dar deja au trecut ani de zile de când sunt sub orice critică. Am schimbat peste 20 de miniștri, dar nu echipa care a scris subiectele astea, pe cei care nu sunt în stare să îi înlocuiască, pe autorii fabricii de comentarii și pe meditatorii care pun copiii să le învețe pe de rost. Asta e corupția: existența unei rente asigurate de o relație politică, indiferent de rezultatul catastrofal pentru societate. Există vreo rentă cu cost social mai mare ca asta? Nu cred.

Nu mai vorbesc de enormul dezavantaj de a studia doar literatură română și de a crește fără a citi măcar literatura universală despre maturizare (coming of age):  De veghe în lanul de secară, Rătăcirile elevului Törless, Tonio Kröger, Damian, America, Deșteptarea primăverii etc. Copiii sunt captivii unei bucle izolate, și temporal, și geografic, și mai ales intelectual.  Și o rezolvă cu smartphone-ul lor, adică abandonând complet literatura.

Andreea Berecleanu a făcut bine că și-a retras copiii din capcană, dar și mai bine făcea dacă asocia și alte mame demersului ei și organiza societatea civilă pentru salvarea limbii române, în cinstea centenarului, înainte de a descoperi cu toții că, în secolul trecut, au învins de fapt trolii. Nu e prea târziu. Dacă vreți să vă alăturați unui asemenea demers, scrieți-mi la alinamp@sar.org.ro și promit să vă ajut cu ce pot face eu, adică să vă adun împreună. În rest, credeți-mă că am făcut tot ce puteam, adică să trag miniștrii de mânecă. Toți mi-au dat dreptate, dar nu au avut curaj să se pună cu mafia de la română. Dacă nu le e frică de voi, mamele copiilor, mai mult sau măcar tot atât cât se tem de crima asta organizată, vor mai nenoroci generații.

 

P.S. În România are loc un referendum de neînțeles, care propune ca o situație care nu e legală astăzi (și deci nu reprezintă un pericol pentru nimeni), căsătoria între doi homosexuali, să devină și neconstituțională, adică să nu poată fi schimbată nici de generațiile viitoare. Nu sunt acasă, dar dacă aș fi, nu m-aș duce la referendum, fiind de părere că, deși avem dreptul la opinia noastră, indiferent ce credem fiecare, aceasta trebuie să se reflecte doar în legi actuale, nu în cele viitoare; altfel, legile lui Ceaușescu contra avortului ar trebui să ne mai oblige chiar și azi. Cred că avem probleme mult mai importante și e bine să arătăm decidenților că le avem, neducându-ne la acest vot.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

15 thoughts on “Uniți, salvăm măcar limba română în anul centenarului?

  1. Dan_Bruma

    Pai cum adica opozitia ce face? Asta ne mai trebuia acum! Adica administratia actuala (despre care M… PSD) face tzara varza si opozitia e de vina. Si apoi, romanul ce poate sa mai faca intr-o „democratie” condusa de condamnati penal? Face ce poate, adica merge la privat. Asa face cu medicina, asa face si cu educatia. Daca se puteau face carte de identitate si pasaport la privat, sau RAR-ul masinii, etc. le-ar fi facut pe toate la privat.

    Reply
    • Adrian

      A remarcat și preș. Iohannis că e nelalocul ei exprimarea privind anul centenarului, acțiuni relevante având loc și în 1919. Despre limba română, să mergem, vorba lui Creangă, pe la casele cui ne are și s-o vorbim acolo corect, cum bine propune aici un comentator.

      Reply
  2. Dumitru

    Acest mestesug de tampenie care este „comentariul literar” i-a indepartat probabil pe multi de limba romana, tot asa cum invatatul datelor i-a indepartat pe multi de istorie. Intrebarea este insa cum sa faci evaluarea. Daca o faci numai factual, ii penalizezi pe cei care chiar ar inclinatii spre uman, cei care stiu sa invarta cuvintele in legatura cu „incongruenta introspectiv-cromatica”. Desi am suferit profund, totusi nu-mi vine sa cer suprimarea lui.

    Pe de alta parte, desfiintarea bacalaureatului mi se pare o tampenie majora. Este ultimul mare examen national, cu evaluare anonima (la scris) si deci mai obiectiva. Evaluarea continua este prea subiectiva pentru a putea functiona.

    Reply
  3. Sean

    Nu-i uitati pe unguri! Sa nu ne scape, sa „beneficieze” si ei de modul de predare amintit . Altfel ne trezim ca analfabetismul lor functional nu va fi la nivelul copiilor nostri.

    Reply
  4. Gelu

    Unul din vectorii distrugerii sistemulului educaţional, atât cât era, este „Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei”, de unde provin multe modificări de programă şi de unde vin tot soiul de „reforme” menite să producă nişte iloţi veseli care să nu poată citi, dar să poată fi convinşi de orice reclamă pe suport audio-vizual. .

    Reply
  5. Cinicul

    Analfabetismul se răspândește rapid pe toate meridianele. In spatiul anglofon nu se preda gramatica si absolvenții de liceu au dificultati in a formula o fraza cu cap și coadă. Colegii mei mai tineri, unii cu PhD scriu rapoarte in engleza pe care trebuie sa le corectez eu care am invatat aceasta limba cu dictionarul pe genunchi. Majoritatea n-au auzit de textele menționate mai su de doamna AMP. In spatiul anglofon nu se studiază nimic din literatura universală, nu tu literatura franceză, germană, spaniolă, ca de rusă nici nu poate fi vorba. In fapt tinerii de azi nu stiu nici macar piese ale lui Shakespeare. In compania in care lucrez numai cei care au făcut licee private mai stiu cate ceva din Shakespeare, dar de Balzac, Hugo sau Dostoievski tot n-au auzit.
    Verificați pe Google cate comentarii literare se vând în engleză sau franceză și veți vedea că acest sport nu a fost inventat in R. In Occident liceele si universitățile cumpără softuri care sa identifice copy and paste in assignments. Decăderea învățământului este generala si asta pentru ca elitele își pun copiii in instituții private cand politicienii de pe toate meridianele vor fi obligați sa-si dea odraslele la scoala din cartier vom avea un învățământ de calitate.

    PS
    Un lucru i-a scăpat, voit?, autoarei. Predarea unor texte literare nepotrivite se datorează și manualelor alternative, o afacere ce nu are nimic de-a face (,Un joc de cuvinte neintentionat) cu învățământul. An văzut și în alte țări aceste manuale alternative și concluzia mea a rămas aceiași: daca avem un examen unic la Bac trebuia ca elevii să învețe dupa un singur manual. In tarile federale varză din învățământ este multiplicată de absența de standarde naționale. Fiul meu învață dupa niste broșurele pentru ca asa decisese scoala respectivă.
    In R programa scolara la limba romana si istorie a fost si este politizata Pe la sfarsitul anilor 90 copiiitrebuia sa învețe o poezie minora de Ana Blandiana. Nu stiu ce texte exotice mai învață astăzi copiii din ciclul primar.

    Reply
  6. laur22

    Debate – insufficient debate

    Problema e la Alina care aidoma intregi sale gasti din care face parte nu intzelege ca insulta nu e calea de a rezolva probelmele care necesita colaborarea shi efortul celorlatzi a celor pe care ea ii name&shame.

    Problema e ca :
    „există o strânsă legătură între felul în care predăm limba română și analfabetismul functional, ajuns pe locul 1 în UE.”
    ” tineri care știu literele (uneori chiar și formele corecte ale cuvintelor), dar nu pricep ce citesc”
    „există ideea pedagogică eronată că predarea limbii române nu are ca obiectiv să creeze niște fiinte inteligente, cu capacitate de întelegere, deductie și argumentare, ci niște mici filologi ratati, còpii slabe ale studentilor proști care au fost profesorii lor.”

    SI ACUM INSULTA :
    „Mai clar, copiii noștri sunt analfabeti
    pentru că, la examene, trebuie să rezolve asemenea subiecte sau să recite comentarii învățate pe de rost;
    pentru că studiază o literatură irelevantă (și pentru ei și pentru lumea largă)”

    Asta este o insulta, a denumi irelevanta specializarea , munca de-o viatza a unor oameni -> literatura romana e o insulta care nu poate conduce le nici-un alt fel de rezultate decat cele pe care le-a oferit pana acuma = o tacere politicos precauta, o ridicare din umeri urmata de un oftat exasperat.

    Altminteri intr-o „scoala” unde folosim :
    − Matematicieni ratatzi pentru a preda matematica (astfel s-a ajus la aberatzia predarii terorie gruprilor in clasa a 5-a)
    − Biologi ratatzi pentru a preda bilogia
    − Istorici ratatzi shi absolventzi de geografie pentru a preda istoria shi geografia
    − Fizicieni shi chimisti ratatzi pentru a preda fizica shi chimia
    Adica intr-u scoala unde in general ethosul este profesorul sa iasi transforme elevul intr-o copie sa pe subsetul limitat de cunostziintze alocat clasei respective.

    Categoria gandire libera critica shi analitica a ramas ne-repartizata shi de aceea ne trezin acuma ca vream sa o alocam orelor de filologie denumite fraudulos limba shi literatura.

    De ce credtzi voi ca ar fi respunderea unica a filologilor din scoala romana sa „creeze niște fiinte inteligente, cu capacitate de înțelegere, deductie și argumentare” shi nu a matematicii ori a oricui altcuiva ?

    Voi de la scoala ajungetzi sa ceretzi ceea ce nu se preda deorece ….. pana acuma nu s-a testat nicaieri.

    Intzlegere , intzlegera unui text nu se preda nu se exerseaza nu se practica la nici-o materie poate doar la materiile reale unde se intzlege textul problemei adica ce se da petru a se obtzine ce se cere shi atat.

    Din nefericire textele resective sunt facute in mod artificial ne-natural de simple shi de clare astfele incat nu sunt relevante pentru a putea procesa un text normal cotidian care face o afirmatzie ori simuleaza o deductzie (correct ori fraudulos)

    Astfel in mod deliberat elevii nu sunt expusi in mod reala nicaieri unui efort analitic real pe un text.

    Cat despre elevi cu „capacitate de argumentare” argumentatzie generala pe un text la prima vedere ales de oriunde shi nu doar de a repeta sloganuri lozinci teze shi comentarii servite practucand reducerea la castravete….. hahahahaha.
    Aceasta s-ar invatza unde ?

    Deci intr-o scoala unde ethosul este ca profesorul se mutiplica, se developeaza lent in elevi (intr-o scoala bazate pe atata stiu atata spui, repetatzi dupa mine) voi va asteptatzi sa obtzinetzi argumentataori redutabili , oratori de marca, analisti de prestigiu de pe urma unor filologi care predau filologie.

    Hmmmm posibil sa obtzii shi asha ceva da nu din cauza programei scolare stabilita de profesori pentru ca respectivii asta stiu bine shi asta stapanesc la perfectzie deci asta le e comod sa predea shi sa corecteze deci asta fac.

    Care ar fi subiectul academic = verificat prin concursuri academice care s-ar potrivi cel mai bine cu „să creeze niște ființe inteligente, cu capacitate de înțelegere, deducție și argumentare” ?
    Eu zica, ca acesta ar fi dazbatere = DEBATE, subiect proba de concurs care este complect ignorata nu doar de scoala romana ci shi de societatea romana desh acesta din durma crede in mod fals ca il poate subsitui prin recursul la invectiva.

    Noi ne plangem de fapt ca nu avem , copii nostri nu stapanesc ceea ce nu noi nu le predam ceea ce noi nu exersam cu ei niciunde nicicand.
    Nu predam shi nu practicam dezbaterea (debate) nu avem argumentatori = dezbatatori (debaters)
    Nu credetzi ca e firesc ?

    Acuma daca DEZBATEREA ar trebui predata de profesorii de “limba” cata vrema acestia nu au participata nicodata in viata lor la niste concursuri de DEZBATERE necum sa isi puna problema cum sa ii antreneze pe elvi ca sa castige asemenea concursuri …… e discutabil.

    Problema lipsei de capacitate de intzelegere si argumentare e ca acesta nu e predat ori exersat nicaieri in scoalal fiind inlocuita de memorarea mecanica metoda care genereaza rezultate superioare in obtzinerea unor scoruri bune la actualele seturi de evaluari “academice”.

    Iar cata vreme actuale seturi de evaluari academice sunt generate de profesorii care care le predau acestea vor reflecta preponderant shi de regula setul de cunostiintze specific al profesorilor care le predau.

    Iar grupul profesorilor de limba shi litaratura romana adica de meserie filologi daca sunt lasatzi de capul lor (asa cum sunt lasatzi shi ceilatzi profesori) vor genera in mod spontan un set academic de evaluare specific meseriei lor adica FILOLOGIEI.

    Acesta este situatzia de la noi. Dar intruct eu nu sunt de meserie shi nu am suffcienta expunere la cum predau cei cu scoruri superioare la “comprehension” ii las pe acestia sa identifice solutzia optima in a crea noi shi noi si noi oratori de valoare de pe bancile scolii romanesti shi nu doar papagali cu servite-n cap care inafara scolii nu mai folosesc nimanui.

    In Ro scoala este un sistem inchis care se auto-multiplica fara nici-o corectzie in prezent din partea nimanui inclusive a societatzii. Ca asta e bine sau rau asta e discutabil.

    Ah shi ref mucii tuflitzi pe ext de autoare de la sfarsit.
    Daca “deși avem dreptul la opinia noastră, indiferent ce credem fiecare, aceasta trebuie să se reflecte doar în legi actuale, nu în cele viitoare;”
    Solutzia cea mai simpla n-ar fi abrogarea constitutzie in ansamblul sau deorece ea impieteaza asupra legilor viitoare ?

    Daca problema e ca opiniile prezentului nu trebuie sa afecteze legile viitorului facandu-le mai dificil de adoptat deorece ar avea nevoie de o calificare prin referendum ceea ce ….. evident peste puterile actualei gasti care ishi zice “progresista” solutzia, solutzi relaa shi corecta nu e sa desfiintza respectiva bariera ?

    Nu doar in ceea ce priveste definirea familiei ci, sa desfiintzam constitutzia in ansablul ei deorece opiniile prezentului sha cum au fost ele incapsulate in ea ar putea afecta legile “progresiste” ori “reactzionale” ale viitorului?

    Vezi ce bine tzi-ar prine pana shi tzie draga Alina niste lectzii de dezbatere ca sa itzi internalizezi posibilelel cai de atac ale oricarui argument shi sa itz verifici reflex propriile tale argumente impotriva lor. Ca practica excesiva a monologului uite unde te aduce la “analfabetism”.
    Shi uite asha poata ajunge ditamai profesoare de “democratize” sa propuna anularea constitutziei deorece acesta ii cam incurca pe unii prietenari ai acesteia shi ii incurca deorece schimbarea pe care unii vor sa o faca este peste posibilitatzile lor sa o intoarca la loc acu ori in viitorul previzibil.

    Reply
  7. Alzara1918

    Corect ! In sfârșit o Vice cu adevărat românească !
    Obs. : orice Constituție poate fi schimbată de către oricare generație oricând vrea !

    Reply
  8. Ghita Bizonu'

    1) Daca aberatia numita comentarii continua si azi .. scuze este vina parintilor. Asa cum ies in strada ptr te miri ce ar putea iesi in strada sa ceara abolirea tampeniei. Insa ce sa vezi ? Unii care au fots tampiti cu comentarii stupide azi sunt parinti!
    Ar mai fi ca parimntii sa ceara si ca copii lor de ciclu primar sa nu fie tranformati in animale de samar. Ca de multe ori asta sunt bietii copii pusi sa care cate 7 0-8 kile (daca nu 10!) in sama.. pardon rucsacurile lor !!!

    2) Referndulul nu este o prostie. Este o asigirare ca daca maine se prostec catieav duzini de politicieni si judecatori nu vor putea sa intriduca pe usa din dos casatoria unisex.
    Cat despre generatiile urmatoare .. vor putea sa modifrice constitutia , sa introduca casatoria unisex , sa sboleasca legea gravitatiei universale si primncipiile termodinamicii daca atat o sa le duca mintea (pe generatii). Insa vreau sa ma asiguir ca macar 10 ani de aici incolo astfel de aberatii vor fi imposibile

    A da. „Eu nu cred nici în Iehova, Nici în Buddha-Sakya-Muni” insa castoria unisex mi se pare o aberatie . Tinand cont ca sunt hetero si niciodata nu am fost casatorit (66 ani) va dati seama cam ce simpatie am ptr aceasta institutie …

    Reply
  9. Cristina Gorgos

    Cinicul are dreptate: analfabetismul funcțional e o trăsătura caracteristica tinerelor generații din Nord America—sunt cel puțin trei numite cu ultimele litere din alfabet plus cea a denumiților milennials, post-alfabetică sa zicem—și nu s-au găsit pana acum soluții viabile de redresare a situației la nivel national sau, ma rog, federal. Cauzele sunt multiple și nivelul anecdotic nu face altceva decât sa semene confuzie chiar și printre cei ce trăiesc efectiv in Lumea Noua; in esența, însă, aceste cauze nu sunt similare cu cele care determina analfabetismul funcțional al tinerilor din România de azi. Fără sa ma erijez in rabinul din Buhusi, consider ca Alina are și ea dreptate, cel puțin in privința antrenării părinților/comunității in rezistența fatza de reformele fără cap și coada aduse curriculumului de către clientela politica—asta pare a fi cauza specifica semnalata de autoarea articolului—vârata in comitetele și comitiile de reglementare a sistemului românesc de învățământ. O oarecare asemănare se poate găsi in sistemul de învățământ quebecois unde clientela PQ a rămas in posturile câștigate pe vremea miscarii secesioniste care a promovat limba franceza ca vehicol al identității naționale; aici, comunitățile francofone au reactivat școlile cu regim semi-privat conduse, discret, de iezuiți in care predau profesori cu “state” academice de necontestat, unii chiar posesori de diplome doctorale și, in replica, anglofonii au revigorat școlile cu partea de funding privat asigurat de comunitatea evreiasca. Totul s-a întâmplat cu aportul intelectualilor locali, mulți din ei părinți îngroziți de perspectiva de a-și vedea copiii orientați, exclusiv, spre facerea de bani și cariere in management care nu cer nici o dezvoltare a capacității de gândire a subiectului și, cu atât mai puțin, un tip de discurs mai sus de jargonul IT. Dar chiar și intelectualii fără copii de școala s-au mobilizat pentru a reintegra învățământul liceal, cel puțin, in categoria “cultura” —ajutați copios și de faptul ca tineri cu diplome autentice nu mai găsesc posturi in învățământul superior, iarăși, un caz de corupție politica posibil de asemuit cu clientelismul de la noi—așadar apelul Alinei la intervenția intelligentsiei românești nu mi se pare de prisos. In orice caz, educația la domiciliu mi se pare o soluție precară. Nu am alt argument in defavoarea soluției decât ,iarăși, unul anecdotic—un cuplu de francezi emigrat in Quebec și-a trimis copilul de la o grădinița Montessori la școala primara semi-privată după sistemul francez (Liceul Stanislas) apoi, din nou, la o școala alternativa (nu mai știu de care) și, in fine, l-au luat acasă in regim de Audit la liceul din cartierul unde sunt arondați (Protecția copilului nu permite izolarea acestuia de semenii lui) . La sfârșitul acestor peregrinări—copilul s-a întors in Franta cu mama lui anul trecut—pustiul nu știa sa scrie in limba maternă, învățase engleza de la programele de desene animate de la tv și de când îl țineau acasă devenise înfiorător de recalcitrant la orice regula i se impunea precum aceea de a spune “mulțumesc” pentru cadourile primite de ziua lui. So much pentru părinți intelectuali (psihologi amandoi dar cu tendințe New Agey ceva de nesuportat) și educația prin izolare de comunitate. Culmea e ca și aceștia aveau dreptate când acuzau învățământul practicat la liceul francez de a recurge la metoda memorizarii unor comentarii literare sau note de curs livrate de profesori—nu pot scapa de umbra rabinului din Buhusi cu nici un chip—dar un just echilibru cred ca s-ar putea găsi între cele doua tendințe, între memorizare excesivă și creativitate extrema. Și România nu e, încă, o federatie in care metodele de succes specifice unei provincii sa nu poată fi adaptate la nivel national; in fine, mi-ar părea enorm de rău sa văd aceeasi ignoranta de fond instapanindu-se peste nepoții prietenilor mei de acasă și, poate, argumentele de ordin anecdotic sa folosească măcar la ațâțarea dezbaterii pe subiectul respectiv.

    Reply
    • Cinicul

      Tarile cu invatamant solid nu nevoie de scoli private, vezi cazul Finlandei. Asta pentru ca acolo statutul meseriei de profesor n-a suferit decaderea din majoritatea tarilor, in special al celor dezvoltate si puternic polarizate social. Prestigiul acestei profesii a scazut continuu, si asta nu doar in Romania, ci si in tarile mai avansate. Astazi esti mai respectat daca esti un bucatar (chef) sau frizer (stylist) decat daca esti profesor universitar.
      Aceasta este reflectat si de procentul din PIB alocat educatie, nici una din tarile putrenic dezvoltate nu sunt in primele 10 din lume. Paradoxal, republica Moldova aloca educatiei un procent mai mare din PIB (8.6%) decat USA (4.9%), Germania (5%), Franta (5.5%) sau UK (5.6%), ca sa nu mai vorbim de Romania (3.1% in 2017). Aceasta statistica este un pic distorsionata de faptul ca Basarabia are un PIB f mic, dar spune ceva despre prioritatea data invatamantului.

      Reply
  10. NC

    Acu’ ce să facă și bieții profesori dacă tot sunt evaluați după rezultatele la bac ale elevilor lor și ”loazele” nu mai citesc nimic? Le dau și ei comentarii de-a gata cu speranța că or scrie ceva la examen cât să nu îi facă de râs. Din același motiv acceptă și părinții situația (că doar văd că odraslele nu pun mâna pe carte).
    Cât privește motivul pentru care generațiile de elevi de azi nu mai citesc literatură, asta este altă poveste -care ar merita o cercetare aprofundată.

    Reply
  11. Emil

    Sunt pasionat de lectură şi de istorie (printre altele), citesc de la o vârstă foarte fragedă şi de atunci nu m-am oprit din această pasiune. Cu toate astea, în 1983, la admiterea la liceu, abia am reuşit un 8,17 la Română, şi asta doar pentru că în acel an a „picat” ca subiect de comentat poezia „Patria”, care era prima în manualul de-a 8-a. Şi de câte ori deschideam plictisit caietul cu aşa zisele „comentarii” îngrozitor de plictisitoare, ăsta era primul, aşa că l-am citit de mai multe ori. Este înspăimântător că după 35 de ani, sistemul se perpetuează. Meşteşug de tâmpenie…. :( :( :(

    Reply
  12. ionas

    Daca cit mai multe persoane ar lectura articolele AMP s- ar fi reduce semnificativ analfabetismul functional

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *