Andrei Macsut

Turul Marilor Tunuri la Craiova, unde vacile pasc printre gunoaie lângă strada principală, deși se cheltuie zeci de milioane de euro pentru modernizare

În prag de alegeri electorale, România Curată s-a deplasat la Craiova, una dintre multele localităţi din ţară în care primarul este acuzat oficial de corupţie. Scopul vizitei a fost de a coagula o mişcare civică mai amplă la nivel local şi de a reuni activişti şi cetăţeni preocupaţi de soarta oraşului lor, prin intermediul unui Tur al Marilor Tunuri date, pe bani publici, în Cetatea Banilor.

Vizita a început cu o dezbatere, organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi Fundaţia Orizont, la care au fost invitaţi candidaţii pentru funcţia de primar al oraşului. Ca de multe alte ori, candidaţii principalelor partide politice nu s-au prezentat. În cadrul evenimentului, reprezentanţii României Curate au oferit aspiranţilor la funcţia de primar o temă de gândire, anume lipsa de transparenţă a Primăriei Craiova, mai ales în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii din oficiu, inclusiv despre felul în care se cheltuiesc banii publici. Această preocupare faţă de proasta comunicare cu cetăţenii avea să devină o temă recurentă.

”Junglă de beton” în loc de spațiu verde

Primul obiectiv al Turului a fost parcarea subterană de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, o junglă de beton care ar fi trebuit să fie spaţiu verde. Deşi proiectul este finalizat, parcarea nu a fost dată în folosinţă din cauza unui izvor care a inundat anumite porţiuni şi care se pare că nu a fost descoperit la timp.

Subsolul parcării

În continuarea traseului nostru, am avansat pe Calea Bucureşti, principala arteră a oraşului, pentru a vedea cum strada este gătită de spaţiile pentru parcare care, pe alocuri, înghit cu totul a treia bandă. Un alt proiect vizibil de pe traseu a fost linia de tramvai care, deşi este gata, nu fost luată în primire. Motivele au fost neclare pentru participanţii la Tur: fie distanţa dintre şine nu este potrivită pentru tramvaiele regiei, fie contractul mai prevede o serie de lucrări la reţeaua electrică a liniilor şi abia apoi poate fi luat în primire.

Parcul Balta Craiovitei 14

Prima noastră oprire a fost în zona Bariera Vâlcii, un proiect de asfaltare a unor străzi, care trebuia finalizat în urmă cu mai bine de un an. Oprirea a fost mai mult necesară decât intenţionată, din moment ce autocarul nostru nu putea intra pe şantierul respectiv. În ciuda întârzierilor, nu am sesizat nici o grabă de a termina lucrările. Mai mult, calitatea asfaltului turnat părea cel puţin îndoielnică, din moment ce pietricele se desprindeau din acesta sub tălpile noastre. Din descrierea proiectului, asocierea de firme care a câștigat contractul de 40 de milioane de lei fără TVA este TEL DRUM – T DANCOR ROMCONSTRUCT – IMOB LUX CONSTRUCT – GARDEN CENTER GRUP. Lucrările au fost întârziate de diverse „descoperiri” din subteran, cum ar fi conducte neștiute de nimeni, și de refacerea unei porțiuni de conducte de apă și canalizare pentru care primăria a organizat licitație. După o plimbare de câteva minute prin zonă, în care autocarul a reuşit cu destul efort să se întoarcă pe acele străzi înguste, am pornit spre parcul Balta Craioviţa, unde o vacă păştea liniştită printre gunoaie, la câţiva metri de strada principală. Faptul că o asemenea zonă publică zace neamenajată nu ar fi poate o mare ţeapă dată craiovenilor dacă nu s-ar învecina cu Craioviţa Nouă – cel mai mare cartier din România.

Varianta video a Turului Marilor Tunuri Craiova

Următorul obiectiv vizitat a fost celebrul Water Park, construit lângă groapa de gunoi şi care trebuia să fie finalizat pe 6 octombrie 2015. Nu am avut acces la şantier ca să putem vedea mersul lucrărilor, însă bugetul local va acoperi cheltuielile până la finalizarea acestui proiect, pentru a nu fi nevoie să se returneze banii europeni investiţi. Contractul de 65 de milioane de lei fără TVA a fost câştigat de DELTA ANTREPRIZA DE CONSTRUCȚII ȘI MONTAJ 93. Tot în 2015, pe 14 februarie mai exact, ar fi trebuit terminat şi stadionul de atletism de lângă proiectul mai mare al stadionului „Ion Oblemenco”. Iată-ne la mai mult de un an de atunci şi, după o serie de dispoziții prin care șantierul a fost suspendat pe perioada iernii, aflăm de la participanţii Turului că asocierea de firme AB TEHNICA și SC K-BOX CONSTRUCTION DESIGN nu mai pot continua lucrările din motive financiare, lăsând în aer soarta stadionului de atletism. Ca o notă de subsol, ar merita să se discute ce rost are să se construiască stadioane noi şi moderne într-o ţară în care fotbalul este mort ca performanţă, iar cele mai multe cluburi se zbat în prag de insolvenţă.

Parcul Tineretului, Water Parc Craiova 18

Primăria trebuie să plătească 8 milioane de euro pentru a nu returna banii europeni

Interesant de notat este că noile termene de finalizare ale acestor proiecte pe bani europeni sunt 30 iunie 2016, inclusiv pentru terminarea lucrărilor de reamenajare ale parcului „Nicolae Romanescu”, ultima noastră oprire din cadrul Turului. Ajunşi în faţa obiectivului, un paznic al firmei Civitas ne-a informat că nu avem voie să intrăm în parc întrucât se lucrează şi este periculos să mergem pe şantier. În spatele său, o fetiţă cu un balon era purtată pe umerii tatălui său spre ieşire tocmai din direcţia şantierului şi un grup de tineri se plimba nestingherit printre utilaje şi muncitori. Ce e drept, nici unii nici alţii nu veneau cu presă şi camere de filmat. Am ocolit până la urmă paznicul şi am intrat în parc pe calea folosită de toţi ceilalţi.

Parcul Nicolae Romanescu 66

În 1903, în ziua inaugurării, Regelui Carol I i s-a interzis accesul cu caleaşca prin parc. Noi, însă, am descoperit buldozere şi ceea ce un participant a descris în repetate rânduri ca fiind „genocid”. Deşi ultima reabilitare a parcului s-a făcut în urmă cu trei ani, băncile instalate atunci au fost rupte cu totul pentru a se asfalta şi pune borduri noi, copaci vechi de peste o sută de ani au fost tăiaţi, iar lacul a fost împrejmuit cu gard. Lucrarea de 47,3 milioane de lei plus TVA, executată de asocierea MITLIV EXIM – CIVITAS SYSTEMS – R&A PARTNERS, care trebuia finalizată în noiembrie 2015, a devenit o gaură neagră pentru bugetul local. Pentru a nu returna banii europeni, primăria trebuie să acopere restanţe de peste 8 milioane de euro (36.730.000 de RON), pentru un proiect pe cât de distructiv pe atât de inutil. Parcul nu avea nevoie de lucrări edilitare ci doar de câteva elemente de cosmetizare.

Activiştii locali ne-au explicat că, deşi însuşi Ministrul Culturii a intervenit pentru a opri distrugerea parcului Romanescu, acesta a vizat numai spaţiile verzi.  Asfaltarea, deci, trebuie să continue, pentru a nu fi nevoie să se restituie banii contractaţi. Tragedia, însă, nu este numai că se fac lucrări inutile şi că craiovenii plătesc pentru distrugerea propriului monument istoric. Ajunşi pe şantier, am reuşit să filmăm starea deplorabilă a bordurilor noi, din care puteai desprinde bucăţi cu mâna goală. Directorul general al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi a Fondului Locativ, Aurelia Filip, venită între timp pe şantier, ne-a explicat că firma constructoare trebuie chestionată legat de calitatea materialelor folosite şi că gratiile din jurul lacului au fost puse pentru a proteja copii care ar risca să se înece iarna când se dau cu sania de pe derdeluş până pe deasupra apei îngheţate.

santier

Toate aceste proiecte vor costa craiovenii cel puţin 14 milioane de euro, pentru a nu fi nevoie de returnarea milioanelor deja investite. Date fiind întârzierile, pe care autorităţile le consideră justificate întrucât nu solicită penalizări de la firmele constructoare, şi faptul că bugetele locale sunt mult mai uşor de prădat decât fondurile europene, ne punem şi noi întrebarea de ce tiparul se tot repetă. De ce lucrări din bani europeni suferă mereu întârzieri? De ce autorităţile sunt apoi nevoite să acopere din bugetele proprii cheltuielile restante pentru finalizarea proiectelor, având argumentul că altfel trebuie să dea mai mult înapoi? Dacă nu ar fi oameni de bună credinţă, am putea spune că totul seamănă cu o schemă prin care se şi absorb fonduri europene, se şi fac proiecte electorale, care se deteriorează rapid şi trebuie refăcute şi se găseşte şi pretext pentru a da în grabă nişte bani către nişte firme.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *