Cristian Ghingheș

Site-ul MJust „a ajuns la limitele sale tehnologice”

Aceasta este explicaţia oficială pe care instituţia condusă de ministrul Tudorel Toader ne-a oferit-o într-un răspuns la o solicitare prin aplicaţia Ia Statul La Întrebări, formulată de unul dintre cititorii noştri activi şi interesaţi de activitatea instituţiilor publice centrale.

În zilele de 22 şi 23 februarie, imediat după ce Tudorel Toader şi-a prezentat raportul prin care a propus revocarea procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Koveşi, site-ul Ministerului Justiţiei a fost complet inaccesibil, în ciuda promisiunii ministrului că documentul va fi online imediat după încheierea conferinţei de presă. Raportul a putut fi descărcat abia a doua zi, după-amiază, dar nu de pe site-ul oficial al instituţiei, ci de la o adresă temporară.

La acea vreme, în spaţiul public circula zvonul potrivit căruia Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) ar avea partea lui de vină în această poveste, însă Ministerul Justiţiei infirmă categoric faptul că STS este implicat în administrarea site-ului just.ro. Conform ministerului, site-ul este administrat în regim propriu, prin Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul instituţiei, neexistând costuri suplimentare în acest sens.

Totuşi, de ce nu a funcţionat pagina web a ministerului imediat după conferinţa de presă a lui Tudorel Toader dar şi a doua zi? Ministerul răspunde:

Acest fapt s-a datorat numărului mare de accesări simultane, care a depăşit cu mult numărul „obişnuit” de accesări (pentru care site-ul este proiectat), site-ul ajungând la limitele sale tehnologice. S-a încercat optimizarea acestuia, atât în cursul serii de 22, cât şi în cursul dimineţii de 23.02, acţiuni care, după cum s-a putut vedea, au fost ineficiente. […] Site-ul a devenit operaţional începând cu data de 23.02, ora 21:00.

Glumind puţin, putem concluziona că anunţul lui Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruţa Koveşi a provocat depăşirea unor limite tehnologice. Interne! :)

Şi tu poţi adresa întrebări către instituțiile publice din orașul tău, primării, școli, licee, universități, regii autonome, aflând cum sunt cheltuiți banii pe care-i plătești statului prin impozite și taxe! Tu ne spui ce vrei să afli și de la ce instituție anume, iar noi trimitem și urmărim cererea pentru tine! Folosește aplicația!


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Site-ul MJust „a ajuns la limitele sale tehnologice”

  1. Mihai M

    Domnul Tudorel Toader are dreptate chiar daca nu este specialist IT, probabil ca a primit insa explicatii de la departamentul IT. Atunci cand sunt foarte multe accesari simultane la un astfel de sistem online toate acestea acumuleaza un numar foarte mare de cereri de intrari-iesiri (IO) la sistemul de stocare al informatiei, in general cereri mici (impartite in bucati la nivelul de 4 kilo-bytes, aka 4K, adica dimensiunea acceptata a unui sector de disc) ca dimensiune a informatiei solicitate dar foarte multe si care se pot imparti in mod probabilist in orice sector de stocare al informatiei (random IOPS). In cazul in care doar se citesc date (random read IOPS) peformanta este mai mare, dar daca se si scriu date la fiecare astfel de acces (mix de random read IOPS cu random write IOPS), in caz ca se logheaza statistici, informatii despre sistemul care acceseaza site-ul, logarea tranzactiilor la baza de date, etc, atunci scrierile (random write IOPS) pot prabusi foarte repede performanta intregului sistem chiar daca reprezinta doar 10-30% din totalul de cereri.
    Exista solutii de optimizare a accesului , prin stocarea informatiilor cerute pentru citire in memoria RAM sau pe SSD-uri enterprise performante (ARC caching, LARC), dar daca informatiile solicitate cu o viteza de transfer pe retea foarte mare (ca urmare a solictarilor acumulate foarte mari) cand dimensiunea acestor informatii solicitate depaseste dimensiunea memoriei RAM (care oricum este nesigura in cazul pierderilor de curent ce pot corupe si invalida intreaga baza de date accesata) sau a LARC atunci datele continute in aceste medii de stocare rapide (cache) se invalideaza pentru a face loc stocarii (caching) pentru informatiile mai nou solicitate.
    Exista astfel de solutii de optimizare pentru care companiile mari platesc milioane de euro, ma indoiesc insa ca Ministerul Justitiei are astfel de bugete pentru a fi imun la astfel de momente de varf dpdv al solicitarilor , temporare intr-adevar.
    Nu putem exclude nici o situatie de atac concertat de tip DOS (denial of service) asupra serverelor ministerului.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *