Recensământul pădurilor virgine scoate la iveală modul haotic în care statul știe cât „aur verde” deține în ogradă

Cartarea pădurilor virgine din România și introducerea lor într-un Catalog Național al Pădurilor Virgine din România, demarată acum aproape jumătate de an și care se apropie de final, dar care e completată doar într-un procent de 6%, scoate încă o dată la iveală haosul din domeniul protecției mediului. Pe partea cealaltă demersul Cristianei Palmer este lăudabil, deoarece o cartare cap-coadă a pădurilor virgine n-a fost făcută niciodată pe de-a-ntregul, deși în trecut au existat mai multe proiecte valoroase în acest sens. România Curată face un scurt istoric al încercărilor de identificare a pădurilor virgine de pe teritoriul national.

În 2005 s-a încheiat proiectul Proiectul PIN- MATRA/2001/018 – „Inventory and strategy for sustainable management and protection of virgin forests in Romania”. Proiectul a fost iniţiat şi coordonat de Societatea Regală Olandeză pentru Conservarea Naturii (KNNV), fiind finanțat de Ministerul Agriculturii, Gestionării Naturii şi Pisciculturii şi a Ministerului Afacerilor Externe din Olanda În România, implementarea a fost făcută de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) În 2005, la încheierea proiectului de cartare, au fost identificate circa 238.000 ha de păduri virgine, iar fișierele în format shp sunt încă postate pe site-ul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor: aici. În același timp, pe portalul Guvernului României, link-ul care duce la descărcarea fișierului cu harta e doar ”declarativ”, în mod real noi nereușind să identificăm nici un fișier descărcabil, la fel cum au făcut și alți români care au accesat pagina, unii dintre aceștia postând și commenturi în care atenționează autoritățile că linkul e doar un ”păcălici” și că ”pădurile virgine” sunt ținute accidental sau voit, departe de ochiul public: aici.

padure toamna 2În 2012 apare o lucrare științifică, publicată de un colectiv de cercetători (Jan Knorn, Tobias Kuemmerle, Volker C. Radeloff, William S. Keeton , Vladimir Gancz , Iovu-Adrian Biriș, Miroslav Svoboda, Patrick Griffiths, Adrian Hagatis și Patrick Hostert), cu titlul sugestiv:  ”Continued loss of temperate old-growth forests in the Romanian Carpathians despite an increasing protected area network”, studiu publicat în revista Environmental Conservation, nr. 40. În această lucrare științifică se menționează că între 2000 și 2010, în România, cca 1,3 % (2720 ha) din suprafața pădurilor bătrâne a dispărut. Concluzia, dacă ținem cont de studiul acestor autori, e că noua suprafață pentru pădurile bătrâne din România la nivelul anului 2010, nu mai era cea din 2005, ci scăzuse la 209.231 ha. Cel mai grav lucru e că autorii respectivului studiu au atenționat asupra faptului că în pădurile bătrâne din ariile protejate din România se taie (majoritar) legal:  Rețeaua de arii protejate s-a extins substantial din momentul intrării României în UE în 2007 și cea mai mare parte a pădurilor seculare rămase, sunt acum localizate în arii protejate. În mod surprinzător, 72% din problemele create pădurilor virgine, se petrec în cadrul acestor arii protejate, cee ace subliniază pericolele la care sunt expuse aceste păduri. Se pare că tăiatul în aceste păduri secular, este, cel puțin în parte, legat de reforme instituționale, protecția insuficientă și schimbările de proprietary de după căderea comunismului, în 1989. Majoritatea activităților silvice din pădurile secular, se fac în cadru legal…Fără îmbunățirea guvernanței acestor păduri virgine, viitorul pădurilor virgine în România și valoroasele servicii pe care aceste păduri le aduc ecosistemului, rămân în incertitudine”. . Pentru cei interesați, mai jos România Curată prezintă cu text subliniat și pasajele originale, în limba engleză, din respectiva cercetare științifică, tocmai pentru a nu fi acuzați de interpretare malițioasă a concluziilor cercetătorilor:

Romania’s protected area network has been expanded substantially since the country’s accession to the European Union in 2007, and most of the remaining old-growth forests now are located within protected areas. Surprisingly though, 72% of the old-growth forest disturbances are found within protected areas, highlighting the threats still facing these forests. It appears that logging in old-growth forests is, at least in part, related to institutional reforms, insufficient protection and ownership changes since the collapse of communism in 1989. The majority of harvesting activities in old-growth forest areas are in accordance with the law… Without improvements to their governance, the future of Romania’s old-growth forests and the important ecosystem services they provide remains uncertain.

Practic, un pericol major pentru pădurile virgine era însăși ”guvernanța”, după cum concluzionează colectivul de cercetători dintre care fac parte și trei cercetători români, Vladimir Gancz și Iovu-Adrian Biriș erau la acel moment cercetători ai ICAS București, iar Adrian Hagatis era din cadrul Biroului WWF pentru Programul Dunăre-Carpați.

padureÎn 2014 s-a încheiat proiectul “Support Responsible Forest Management for a Sustainable Development in the Danube – Carpathian Ecoregion“, care printre scopuri a avut „Identificarea și maparea pădurilor cu management non-intervențional din regiunile prioritare (trad. Identification and mapping of forests with non-interventions management in the priority regions), proiect ce s-a desfășurat între iulie 2011 și iunie 2014 fiind manageriat de ”WWF Danube-Carpathian Programme” și susținut de ”WWF Suedia” și IKEA. În România regiunile prioritare pentru proiect au fost județele Braşov (BV), Covaşna (CV), Sibiu (SB), Mureş (MS), Harghita (HR) și Maramureş (MM). În cadrul acestui proiect, s-a făcut o cercetare în două faze, una de birou, în care s-au studiat informațiile deja existente despre pădurile din respectivele județe și s-au studiat hărți satelitare, în încercarea de a identifica posibilele păduri seculare. Ulterior, s-a făcut identificarea acestor păduri ”în teren”, iar rezultatele au fost împărtășite atât autorităților din silvicultură și mediu, cât și ONG-urilor de profil, după care datele obținute au fost înmânate factorilor decizionali, pentru introducerea pădurilor virgine descoperite, în zone protejate.

În 2015 România și-a depus candidatura pentru declararea unor păduri virgine de fag ca sit UNESCO (sit al patrimoniului natural mondial). Pentru a face parte din acest sit, au fost propuse de Guvern 12 suprafețe de pădure, cele mai mult fiind amplasate în județul Caraș Severin, care de altfel e și județul cu cele mai mari suprafețe de arii protejate la nivel national, între care și făgetul virgin de la Izvoarele Nerei (Parcul Național Semenic-Cheie Carașului, care e totodată inclus și în categoria siturilor Natura 2000) și din rezervația Cheile Nerei (Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița). Motivarea includerii acestei păduri în patrimonial UNESCO sună de-a dreptul onorant pentru statul român, fiind considerată o ”perlă” (trad: ”It is one of the Carpathian beech forest region pearls, as it comprises large scale undisturbed highly diverse beech forests, representing one of the richest areas in biodiversity in Europe”). În momentul de față, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine din România, nu se regăsește nici suprafața de 4294 ha ce urmează să fie inclusă în patrimonial UNESCO și nici măcar pădurile virgine și cvasivirgine din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița declarate prin proiectul PIN-Matra.

Răspândirea pe județe a pădurilor virgine PV și cvasivirgine PCV incluse în catalog, ediţia 28.11.2016

Răspândirea pe județe a pădurilor virgine PV și cvasivirgine PCV incluse în catalog, ediţia 28.11.2016

Omul care s-a luptat cu lăcomia omenească ca să salveze ultimul râu sălbatic al României, vede cum a dispărut din acte pădurea virgină de pe maluri

Calin Dejeu in RetezatLegat de nivelul de completare de doar 6% a  Catalogului Național al Pădurilor Virgine lansat de ministrul Cristiana Palmer, trage un semnal de alarmă și biologul clujean Călin Dejeu, care vine și cu un exemplu concret legat de o astfel de pădure, amplasată într-o arie protejată Sit Natura 2000. Activistul de mediu care s-a implicat în popularizarea proiectului de distrugere a Râului Alb, din aria protejată Geoparcul Dinozaurilor, prin construcția unei microhidrocentrale de către Abi Automotion (o firmă de rovigniete patronată de personaje cu conexiuni la nivel politic)  Călin Dejeu e hotărât să sesizeze Ministerului Mediului, în perioada de consultare publică, anomalia pe care a găsit-o și anume că în ”catalogul pădurilor virgine” lansat în această săptămână în consultare publică de către minister, nu mai este inclus, spre deosebire de versiunea anterioară a catalogului, nici un arbore din pădurea ce mărginește malurile Râului Alb. Iată ce a declarat pentru România Curată, evident descumpănit, biologul Călin Dejeu:  ” În zona montană a bazinului hidrografic, valea Râului Alb era, până în urmă cu câțiva ani, o vale absolut sălbatică, fără drum forestier sau alt drum de acces, avea o valoare gigantică pentru patrimoniul natural. Prin proiectul finanțat prin PIN-Matra au fost indentificate mai multe corpuri de pădure virgină/cvasivirgină acolo, în anii 2001-2005. Dar acel proiect nu are nimeni pretenția că a reușit să acopere toată suprafața țării, că nu au rămas și în afara celor identificate corpuri de pădure virgină/cvasivirgină.

Pe valea Râului Alb sigur erau și alte suprafețe cel puțin de pădure cvasivirgină. Dar în urmă cu câțiva ani a fost făcut drum de acces spre zona superioară a văii, ilegal, făra acord de mediu, întâi pe culmea de la vest, apoi pe versantul vestic. Nu s-a ținut cont că acolo aveam o vale din parcul național absolut sălbatică, nici măcar cu traseu turistic, iar mai în aval cea mai sălbatică zonă a parcului natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. S-a tăiat, strict ilegal, și din suprafețele de pădure virgină/cvasivirgină identificate prin PIN-Matra. Iar acum vine Ministerul Mediului și, cu nonșalanță, “autentifică” tăierile ilegale și, fără măcar a se face că trage pe cineva la răspundere, declară că pe Râul Alb nu mai este deloc nici măcar padure cvasivirgină (ceea ce este absolut fals).

Calin Dejeu cropMai devreme în acest an APM Hunedoara a emis, strict ilegal, decizie de încadrare făra aviz de mediu pentru amenajamente silvice al căror conținut l-a ținut secret, dar care prevăd tăieri acolo. Am impresia că autoritățile de mediu, ca să se răzbune (în mod josnic, pe natură) că au pierdut procesul privind microhidrocentralele de pe Râul Alb, fac totul ca să distrugă altfel valea. Eu am delimitat un perimetru de pădure cvasivirgină care protejează cel ma valoros sector de râu de pe Râul Alb, voi cere la această consultare să fie introdus în catalog și dacă nu mă bagă în seamă o să duc în instanță cauza pădurii de pe Râul Alb. De asemenea, trimit la Comisia Europeana, ca și completare la plângerea privind Râul Alb, date privind ilegalitățile silvice de acolo. Oare când vom avea autorități de mediu care să lucreze pentru protejarea naturii, nu pentru distrugerea ei?”.

Dacă pădurile virgine ce străjuiesc Râul Alb nu vor fi incluse în Catalogul Național lansat de ministra Cristiana Palmer, asta ar reprezenta o continuare a nedreptăților la care a fost supusă această arie protejată sit Natura 2000. Practic, în urmă cu câțiva ani o firmă de afaceriști controversați a primit OK-ul să afecteze Râul Alb  de la însuși custodele ariei protejate, Alexandru Andrașanu, un cadru didactic de la Universitatea București. Ulterior, după lupta dusă de iubitorii de mediu, atât în presă cât și în instanță, instanța a decis că proiectul hidrocentralei de Râul Alb este unul ilegal. În mod ciudat, Alexandru Andrășanu, respectivul custode al Geoparcului din perioada când s-a avizat construcția MHC-ului, în loc să fie penalizat, își vede liniștit de cariera academică, coordonând în prezent un program de master la Universitatea București, unde studenții se specializează inclusiv în administrarea de arii protejate. Andrășanu a refuzat să emită un punct de vedere pentru România Curată, în ciuda solicitărilor repetate.

Agent Green, ONG-ul care a sesizat ritmul anormal de lent de completare a Catalogului Național al Pădurilor Virgine

gabriel păun agent green cropRomânia Curată a dialogat cu Gabriel Păun, reprezentantul ONG-ului de mediu Agent Green, care a sesizat public o serie de deficiențe din procesul de completare a Catalogului Național al Pădurilor Virgine: ”La 10 decembrie 2004, deci exact acum 12 ani pe vremea asta, oficialii de top de la ministerele agriculturii și mediului, dar și slujitorii de la Romsilva și Academia Română au primit în numele tuturor românilor cel mai prețios dar cu putință când vine vorba de natură. Este vorba de inventarul national a 220.000 ha de păduri virgine la care s-a muncit mai bine de 5 ani pe bani grei veniți cadou din străinătate și făcut cu cei mai buni specialiști ai vremii. Cu limitările de rigoare legate de tehnologia disponibilă la acea vreme s-au descoperit 220.000 ha de păduri virgine, cele mai multe fiind în Carpații Meridionali. Studiul, poveștile din jurul facerii  acestuia și dificultățile echipei de cercetare româno-olandeză nu îmi sunt străine. Profesorul meu de silvicultură de la sfârșitul anilor 90 a fost liderul științific al părții române. Ne-a povestit multe, inclusive cum unii șefi de ocoale silvice blocau accesul la hărți și amenajamente silvice și insistau că nu au în gestiune păduri virgine sau declarau mai puține decât erau în realitate. Acei oficiali din 2004 dar și indolenții care au urmat sunt din punctul meu de vedere niște criminali și trădători de neam și de natură. Au avut puterea să salveze, dar au ales să distrugă ceea ce restul Europei nu mai are. Nu numai că au ținut secret acest dar, acest inventar care era al nostru, al tuturor, dar l-au folosit pentru a distruge deliberat aceste ultime păduri virgine pentru a nu pierde teritorii din circuitul economic”.

I-am cerut lui Gabriel Păun să ne ofere și exemple concrete, care să-i susțină concluziile: ”Aceeași mentalitate distructivă o regăsim și astăzi. În ciuda unor inițiative timide ale actualei conduceri a ministerului care vin pe fondul presiunii organizațiilor de mediu, multe ocoale de stat și private restricționează în continuare accesul oamenilor de bună credință la hărți și amenajamentele vechi și noi. Legea îi obligă de acum să ni le arate ca să putem face studii în vederea includerii lor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine. Când îmi trimit echipa în teren, de multe ori se lovește de acest refuz. Iar când reușim să avem onoarea să vedem documentele avem noi surprize. Vă dau unexemplu. Țineți-vă bine! O pădure virgină a întinerit, desi pădurea a rămas neatinsă! În amenajamentul vechi avea 160 de ani, iar în cel nou doar 100. Dacă nu v-ați prins de ce vă spun eu. Se pregăteau să o taie și să fure la volum. Să ziceam că urmau să declare că acolo erau 500 m3 de lemn la hectar, dar existau de fapt 1000 m3. Și uite așa furau lemn peste posibilitatea reală de recoltare. Apoi, hai să zicem că am facut studiul și l-am depus, frumos și cu fundiță așa cum cere ministerul, la Gărzile Forestiere care trebuie să confirme ce ne-am chinuit noi să facem cu banii donatorilor. Apar și aici surprize pentru că de multe ori aceștia lucrează mână în mână cu firmele locale de exploatare sau cu proprietarii de păduri care fac presiuni de nesuportat de comisarii de la gardă. Și așa se face că Garda nu intervine să stopeze exploatările ilegale din pădurile virgine desi inspectorii săi au puterea și sunt obligați să o facă, iar dacă o fac, de multe ori este prea târziu”.

gabriel paun 2 cropLiderul Agent Green consideră că pentru acest haos în domeniul protecției pădurilor virgine îl are și Ministerul Mediului: ”Problemele continua și la vârf de la lance până la doamna ministru Palmer. Caz concret, Șinca, județul Brașov unde de la 1500 hectare cu păduri virgine au mai rămas mai puțin de 400. A fost dusă acolo vara trecută să vadă ce se întâmplă și în ziua în care s-a dus s-au oprit drujbele. A fost în puțina pădure intactă și nu a citit sesizările noastre repetate care indicau dimensiunea distrugerii și locația unde aceasta este în toi. Adică a avut șansa să vadă și să salveze și a ales să se pozeze în brațe cu unul din puținii arbori multiseculari care mai stau încă în picioare. Așa se face că azi, în cifre, după 12 ani de luptă ne-am ales cu 12.893,7 ha din cele 220.000 hectare inventariate în anul 2005, adică 6%. În rest, se taie, dar continuăm lupta pentru fiecare arbore, pentru fiecare hectar, indiferent cine va fi următorul fanariot de la mediu”.

Punctul de vedere al ministrului Mediului

Referitor la proiectul de catalogare a pădurilor virgine din România, ministrul Cristiana Palmer a a declarat: “Catalogul Pădurilor Virgine e ceva ce trebuia să se întâmple din 2012. Eu mi-am asumat anul acesta că îl facem, până la sfârșitul anului. Am dat Ordinul de Ministru în vară, prin care am oferit în premieră posibilitatea, inclusiv organizațiilor neguvernamentale (Agent Green, WWF, ș.a)  de a se implica în a inventaria aceste păduri virgine, pentru că nu orice pădure este o pădure virgină, există anumite criterii. Până acum, numai autoritățile din domeniul forestier puteau să catalogheze asta. Noi am introdus, în premieră, și posibilitatea ca alte entități să vină în sprijin. Si ce înseamnă Catalogul Pădurilor Virgine? Înseamnă că pe măsură ce oamenii se duc pe teren, inventariază, văd și decid că această suprafață este o pădure virgină, ea intră într-o bază de date care este o bază de date transparentă pe care noi o punem pe site. Această bază de date este gata, noi am finalizat-o, dar este un instrument de lucru dinamic. Deci, în clipa de față în acea bază de date se regăsesc măsurătorile care s-au făcut până acum.

Cristiana Palmer a răspuns și la acuzele activiștilor de mediu referitoare nivelul redus de completare a bazei de date cu păduri virgine: ”La ce se referă Agent Green, 10.000 ha …, sunt datele pe care le avem acum, dar sunt altele în lucru, din câte am impresia inclusiv Agent Green lucrează la identificarea acestor păduri. Pe măsură ce ele sunt finalizate și ni se transmit, ele vor fi încadrate în catalog. Deci, catalogul acum nu avea cum să inventarieze absolut toate pădurile pentru că asta ia timp. Sunt mai multe entități care fac măsurători pe teren, însă noi am creat cadrul, este transparent, îl vede toată lumea, și acolo, la fel ca în această bază de date se vor încărca, pe măsură ce sunt gata, astfel încât, la un moment dat, să avem o evidențiere integrală a tuturor  pădurilor virgine din România, pentru că ele au fost prima oară asa-zis identificate printr-un program care s-a numit Pin – Matra, acum mai mulți ani, cred că 10 ani. La vreme respectivă s-a spus că România are aproape 200.000 ha de pădure, dar  nu toate au fost bine identificate și comunicate, astfel încât mulți operatori economici le-au tăiat spunând că nici n-au știut că sunt virgine. Acum noi am creat foarte clar acest sistem și pentru a avea o evidență reală a cât avem de fapt.”

Esențial e modul cum va decurge completarea catalogului în perioada imediat următoare

Unul din consultanții României Curate în materie de protecția mediului, trage o concluzie tristă referitoare la modul cum este manageriată de autorități problema pădurilor virgine: ”Pe site-ul WWF, la această adresă apar suprafețele de pădure bătrână (de peste 120 de ani) din Ungaria: 37.000 ha. Evident, nu toată această suprafață ar răspunde criteriilor de declarare ca pădure virgină și cvasivirgină, însă să ai o bună bucată din lanțul carpatic în suprafața națională, la rândul ei mai mare decât a Ungariei, și să ai păduri virgine / bătrâne la un nivel de sub 50% decât are Ungaria.

padurePeste 50 de ani, unele din câmpurile de bătălie din al doilea război mondial împădurite vor deveni old-growth forest (și nu se va plânge nimeni că nu sunt naturale pentru că în solul de sub ele se vor mai găsi schije și oase), în timp ce la noi, dovada prostiei de acum va umbri obrazul românului încă trei sau patru generații. Patru generații înseamnă strănepoții celor care-și întemeiază familii acum. Pădurea se poate reface, onoarea și demnitatea oamenilor mai rar. Pentru că nu trăim ca indivizi nici măcar cât o pădure bătrână proaspăt declarată, ar trebui să fim mai atenți”.

Până la acest moment, așa cum a sesizat și Gabriel Păun, coordonatorul Agent Green, avansul a fost în pas de melc, doar 6% din pădurile virgine identificate în urmă cu 12 ani în cadrul proiectului de cartare PIN- MATRA, fiind incluse în draftul ”Catalogului Național al Pădurilor Virgine”. Ministerul spune că acest catalog e încă în curs de completare. Acesta e însă momentul cel mai ”critic”, deoarece abuzurile asupra pădurilor virgine din 2000 încoace pot fi atât de ușor acoperite, tocmai prin ”excluderea” pădurilor virgine, în care între timp s-a intrat cu drujbele (ilegal), sau care sunt de interes pentru companiile care exploatează masa lemnoasă. Inclusiv între structurile Ministerului există o competiție, cu țeluri divergente. Pe de o parte există interesul de protejare a naturii, iar pe de alta cea mai ”bănoasă” dintre structurile ”pui” ale Ministerului Mediului este Romsilva, care fiind un ”agent economic”, are ca interes primordial tăierile de păduri și n-are nici un câștig din declararea prea multor păduri virgine, fiindcă ele sunt ”doldora” de lemn numai bun de tăiat.

 

paduri-virgine-cheile-nerei-exemplu

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Recomandări

10 thoughts on “Recensământul pădurilor virgine scoate la iveală modul haotic în care statul știe cât „aur verde” deține în ogradă

  1. DT

    Ministerul Mediului scoate Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine în ediții (ultima, pardon – cea mai recentă! – 28.11.2016) !
    Nu e cool ?
    Ar fi frumos să avem un Catalog anual de iarnă (cu cuprafețe mici, datorită lipsei frunzișului și contracției solului la temperaturi mici) și un Catalog de vară (cu o suprafață totală ceva mai mare).
    La ora asta, cu PSD-ul la putere, Crăciunescu și Dragoș scriu deja noul cod silvic care va stipula obligația de a construi cabane, teleski-uri, case de vânătoare, autostrăzi etc. în parcurile naționale. (Care parcuri naționale ?) Prevăd că de catalogul pădurilor virgine se va ocupa Cătălin Botezatu; n-ar fi rău să se ocupe și de noua imagine a Romsilva, să nu mai pută sediile, uităturile, discursurile și metodele lor a regiment sovietic uitat în România.

    Reply
    • autorul

      Cătălin Botezatu n-are nimic a face cu pădurile virgine. El însuși, la venirea pe lume, probabil că nu s-a născut virgin. N-ar pricepe conceptul.

      Reply
  2. iovu adrian biris

    O prezentare onesta, destul de riguroasa si bine documentata! Felicitari autorului si consultantilor! Cele cca. 13 000 ha de PV&PCV incluse in catalog in aceasta prima etapa sunt cele care sunt deja recunoscute ca atare prin amenajamentele silvice si care indeplinesc criteriile de naturalitate din Ordinul 3397/2012.
    In etapa urmatoare, vor fi incluse treptat, pe masura ce vor primi avizul ministerului, PV&PCV identificate prin studiile de fundamentare elaborate. Deja primele studii au fost avizate sau urmeaza sa fie avizate in zilele de 13-14 decembrie ac. E adevarat ca procesul de avizare a acestor studii a fost destul de greoi, cu blocaje la nivelul Garzilor Forestiere, dar s-au facut demersurile pentru deblocare. Speram ca la inceputul lui 2017 sa ajunga la avizare o buna parte din cele cca. 21000 ha cu studii conforme sau avizate de GF.
    In curand vor fi incluse in Catalog si padurile virgine nominalizate pentru a fi incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO, padurile virgine situate in zona de protectie integrala a ariilor naturale protejate. Dar acestea sunt deja sub un regim de protectie stricta. Imi place sa cred ca nu fac obiectul unor abuzuri/ilegalitati.
    Urgenta zero este includerea in catalog a acelora care nu au niciun statut de protectie in prezent si fac obiectul managementului silvic, pe masura ce sunt accesibilizate cu drumuri forestiere!
    Aici va fi de luptat!

    Reply
  3. amenajistu

    Azi, in sedinta CTAS, au fost amanate toate studiile de fundamentare pentru includerea in Catalog ale unor paduri virgine. Si era vorba de studii elaborate de WWF si GreenPeace Romania, doua dintre cele mai puternice, active si “de temut” organizatii de mediu. Motivele invocate pentru neavizare au fost ilare. S-au opus tocmai reprezentantul RNP Romsilva si directorul tehnic de la ICAS, adica administratorul padurii, si cel care a facut amenajamentul silvic acum 1 an si ar fi trebuit sa le includa in categoria padurilor virgine prin amenajament.

    Reply
  4. Vlad

    Dl. senator Goțiu poate veni cu o inițiativă legislativă prin care să propună instituirea ca faptă gravă a distrugerii pe suprafețe mari (să zicem 10 ha) a patrimoniului natural, care să ducă la confiscarea extinsă a averilor celor vinovați și la scăderea pensiilor lor la un nivelul minim (să zicem 500 RON) ? Pentru perioadă limitată: până se reface pădurea, după care pensia să revină la nivelul calculat.
    Merci!

    Reply
  5. PseudoGreen

    “Padurile virgine mor cu Legea in Monitorul Oficial!”, iar cei care se zbat pe timpul si pe banii lor sa le salveze sunt luati la bascalie! Garzile Forestiere, care au atributii si responsabilitati in identificarea si includerea lor in Catalog, nu misca niciun deget sa-si indeplineasca atributiile legale. Din contra, pun bete-n roate. Romsilva se opune din toti rarunchii si prin toate mijloacele. Amenajistii de la ICAS inchid ochii si incalca cu buna stiinta prevederile legale. E ca si cum ai incerca sa urinezi contra vantului! Trebuie fapte, nu promisiuni, declaratii, discursuri, petitii si marsuri! Iar cei care nu respecta legile, demisi!

    Reply
  6. Pingback: Cum a fost descoperită o pădure virgină în Cluj. Despre încăpățânarea de a lupta pentru salvarea unui codru secular „uitat” | România curată

  7. Pingback: Cum trimite la tăiere Romsilva păduri virgine vizibile din satelit (Galerie FOTO) | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *