Marian Petru

Parcarea subterană de sub parcul din fața Teatrului Național din Iași are, oficial, acord de mediu. Ce spun experții independenți

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) a publicat săptămâna trecută (pe 8 ianuarie), pe site-ul propriu, decizia finală de emitere a acordului de mediu pentru realizarea parcării subterane (aici), pe care primarul Iașului, Gheorghe Nechita, vrea să o construiască în parcul din fața Teatrului Național ”Vasile Alecsandri”. Proiectul lui Gheorghe Nechita este contestat de grupurile civice din Iași, care se bazează și pe un studiu de impact realizat de doi experți independenți în vara anului trecut.

Expertiză tehnică realizată în luna iunie din 2014, care însumează 14 pagini, punctează aspectele de ordin dendrologic şi  de bio-diversitate ale parcului cu pricina. De asemenea, analiza pune în discuție  impactul asupra mediului în cazul realizării parcării subterane.  Din evaluarea specialiștilor reiese că în aria scuarului se află peste 250 de arbori, majoritatea fiind foarte tineri.  În aceeași măsură, în proporție de 88% starea fitosanitară este bună și foarte bună.

Într-o notă distinctă, unul dintre semnatarii expertizei, ing. dr. Ionel Lupu (dendrolog), scoate în evidență importanța spațiului verde pentru zona în care este situat:  ”cei 255 arbori, existenți în prezent în scuar, stochează o cantitate importantă de 24.143 tone de CARBON, fixat chimic în structură lemnoasă. Acești 255 arbori extrag anual din atmosferă ieșeană 2,180 tone dioxid de carbon, la care trebuie să mai adăugăm 5% (105 kg) pentru arbuștii și arabescurile de Buxus. Aceeași floră din parc eliberează anual 1,653 tone oxigen curat. Cei 255 arbori, în decursul unui an, rețin pe frunze și scoarță 14-15 kg de pulberi foarte mici, cancerigene, sub 10 microni în diametru, care în timpul ploilor ajung la sol. De asemenea, cele două fântâni arteziene, cu jeturi multiple și înalte de 3-5 m produc, în ciuda întreținerii sporadice, o IONIZARE NEGATIVĂ A OXIGENULUI (așa numitele „vitamine ale  aerului”). Astfel, o staționare a omului timp de 10-15 minute lângă fântână produce o stimulare și armonizare a majorității proceselor vitale, precum și o refacere psihică. Totodatăƒ, la umbră arborilor temperatura este mai coborâtă cu 3-5 grade Celsius, în timpul zilelor toride. A se notă că cele două șiruri centrale de bănci sunt amplasate acum inoportun, la soare, neputând fi utilizate în zilele caniculare! Sub umbră arborilor aerul este, de asemenea, mai umed, din cauza transpirației plantelor. Demn de menționat este și  procentul mare de rășinoase (77%) din compoziția scuarului, care asigură o atmosferă bogată în FITONCIDE (substanțe organice complexe, în stare volatilă), care ucid unele microorganisme patogene, insecte mărunte și protozoare.”.

Legat de faună, al doilea expert, dr. Emanuel Târnoveanu (biolog), scrie că șase specii de păsări  dintre cele semnalate utilizează vegetația lemnoasă pentru cuibărit. În opinia sa, lucrările de excavație și nu numai ”le-ar putea afecta negativ ciclul biologic, în sezonul cald al anului, când se înregistrează activitatea de cuibărit”.

”Ciuful de pădure (Asio otus) este o specie protejată prin Lege (Convenţia de la Berna, Anexa 2, ratificată de România, respectiv anexa Legii 407/2006 (mod.)). Deranjarea şi/sau distrugerea locurilor de odihna si iernat ale acestor păsări este ilegală (v. şi adresa nr. 4233/11.12.2013, Garda de Mediu, CJ Iasi). De reţinut în acest sens este că tăierea rasă a majorităţii florei arborescente din acest amplasament şi organizarea unui şantier deschis sunt activităţi care vor afecta negativ atât exemplarele de ciufi, cât şi restul faunei aici documentate”.

Dincolo de toate acestea, Alexandrina Dinga, membru al grupului de iniţiativă „Iaşul iubeşte teii“, a declarat pentru presă că ”gazonul şi arbuştii care vor înlocui actuala vegetaţie nu vor putea egala valoarea unui parc adevărat. Sunt deja decenii bune de când greşeala aglomerării auto a zonelor centrale a fost înţeleasă în oraşele europene aflate ceva mai la Vest de România, iar preocupările municipalităţilor de acolo sunt pentru dezvoltarea transportului în comun, a pistelor pentru biciclete, a extinderii zonelor pietonale”.

Proiectul primărier ieșene de a realiza o parcare subterană de peste 200 de locuri presupune accesarea unor fonduri europene rezervate României pentru perioada 2014 -2020.  Valoarea investiției s-ar ridica, potrivit evaluărilor, la aproape 19 milioane de euro.

Expertiza realizată de specialiștii ieșeni poate fi consultată aici (click).

***

Printre ieșenii care se opun transformării parcului din fața Teatrului Național în parcare subterană se numără și scriitorul Liviu Antonesei. Între Crăciun și Anul Nou a realizat un ”pictorial” special în parc.

antonesei parc 1 antonesei parc 2 antonesei parc 3 antonesei parc 4 antonesei parc 5 antonesei parc 6


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *