Marian Petru

Iaşul este al doilea cel mai poluat oraş din România. Nu se pot amenaja noi spaţii verzi, dar se cheltuie bani pe studii de calitate a aerului

La jumătatea anului 2015, Iașul era considerat, potrivit Ministerul Mediului, oraşul cu aerul cel mai greu de respirat din România, după București. Cauzele invocate care au dus urbea moldoveană în top țin de şantierele de construcţii și traficul auto. Societatea care administrează spaţiile verzi, mult prea puţine, anunţă că nu poate amenaja altele noi. Un ieşean are la dispoziţie un spaţiu verde infim, mai puţin de jumătate din cât prevede legislaţia europeană. Între timp, Consiliul Judeţean cheltuie bani pentru a afla ceea ce se ştie deja: că aerul din Iaşi este foarte poluat.

În centru se înregistrează 11 depăşiri ale valorii limite zilnice

În rapoartele lunare de specialitate pe care le publică pe site-ul propriu Agenția pentru Protecția Mediului Iași se regăsesc evaluări ale calității aerului în diferite zone ale orașului. În ultimul document postat, cel pe luna noiembrie 2015, se precizează că ”pentru indicatorul particule în suspensie PM10 au fost înregistrate 11 depăşiri ale valorii limite zilnice de 50 μg/m3 pentru protecţia sănătăţii umane. Cauza depăşirilor: traficul rutier, șantierele din municipiu, arderile de combustibil pentru încălzirea populației (S5) corelate cu condiţiile meteo nefavorabile dispersiei poluanților (calm atmosferic, inversiuni termice accentuate)”. Potrivit raportului, înregistrările au fost făcute prin stația poziționată în zona Podului de Piatră, pe bulevardul Nicolae Iorga.

Situații asemănătoare, cu depășiri ale aceluiași parametru privind calitatea aerului, s-au înregistrat în zona Oancea – Tătărași (9 depășiri) și în comuna învecinată Iașului – Tomești (6 depășiri).

Situația, deloc în favoarea calității vieții ieșenilor, este dublată și de spațiile verzi restrânse ca suprafață raportat la populația pe care o are orașul.

La sfârșitul lunii decembrie, Societatea Comercială Servicii Publice Iași (entitate care gestionează, sub autoritatea Consiliului Local Municipal Iași, spațiile verzi din urbe) a prezentat presei locale un raport despre existența spațiilor verzi.

Astfel, suprafața pe care o are în grijă societatea este de aproximativ 260 de ha. Din acest total, aproximativ 44 de ha înseamnă parcuri și grădini publice. Printre cele mai întinse sunt Parcul Copou (peste 10 ha) și Parcul Expoziție (5,7 ha), grădini publice care au fost apărate de cetățeni și membri ai unor organizații civice locale în față tentativelor de tăiere abuzivă a arborilor. Așadar, având în vedere că, în 2011, în urma recensământului desfășurat la nivel național, a reieșit că municipiul are puțin peste 290 de mii de locuitori, fiecărui ieșean îi revin mai puțin de 10 m² de spațiu verde.

Chiar dacă la suprafața totală de verdeață pe care o are Iașul (260 de ha), ar fi adăugată și aria terenului Grădinii Botanice (aproximativ 70 ha), fiecărui ieșean i-ar reveni puțin peste 11 m².

Europa a prevăzut în legislaţie 26 metri pătraţi pe cap de locuitor

În legislația europeană și care ar trebui să se regăsească pusă în aplicare în orice oraș din spațiul comunitar este trecut un indicator ce privește spațiile verzi pe cap de locuitor. Astfel, Bruxelles-ul consideră ca stare de normalitate existența a 26 de m² pentru fiecare locuitor. Mai mult, fiecare cetățean ar trebui să aibă acces la un parc la cel mult 15 minute de mers pe jos. În cazul Iașului, specialiștii spun că și distribuirea spațiilor verzi în oraș este disproporționată.

Aceeași Societate Comercială Servicii Publice Iași, în răspunsurile oferite presei locale, recunoaște că ”suprafețele noi de teren ce pot fi amenajate ca spații verzi sunt insuficiente”, această stare de fapt încercând să fie rezolvată inclusiv prin ”diversificarea materialului dendro – floricol utilizat, astfel încât spațiile verzi amenajate sa fie cat mai estetice, viabile, eficiente”.

Bani pentru un studiu care să sublinieze evidența

La jumătatea lunii decembrie, Consiliul Județean a anunțat că va cheltui 50.000 de lei pentru elaborarea unui raport care să cuprindă o analiză privind calitatea aerului. Potrivit cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei, ”documentul va include scenarii cu identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficienţei acestora. Pentru fiecare măsură identificată, se va evalua impactul acesteia asupra calităţii aerului, exprimat ca indicator cuantificabil”.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Iaşul este al doilea cel mai poluat oraş din România. Nu se pot amenaja noi spaţii verzi, dar se cheltuie bani pe studii de calitate a aerului

  1. Ioan

    Padurea Ciric, de 350 ha, nu e spațiu verde? Dacă da, care e procentul spațiilor verzi pe cap de locuitor?

    Reply
    • andu d.

      da, e spatiu verde si la asta putem adauga si padurea de linga Cetatuia, insa nu asta e problema. Buba sta in faptul ca IN ORAS nu avem spatii verzi si orasul este intr-adevar foarte poluat! Cred ca simti asta si tu, nu?

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *