Mihai Goțiu

Hidrocentrala din Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, în atenția ”The Guardian”

O analiză despre hidrocentralele construite peste tot în lume, realizată de către publicația britanică The Guardian, este exemplificată și cu cazul Râului Alb, din Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, despre care a scris și România Curată. Articolul, publicat în ediția online din 16 mai, arată că există o nouă frenezie în construcția de hidrocentrale, deși un raport al Băncii Mondiale arată că cele construite în anii 50 și 60 au produs curent electric sub așteptări și, de cele mai multe ori, de ele au beneficiat doar corporațiile miniere. Scriind despre Râul Alb, Kevin Rushby îl încadrează în cadrul proiectelor ”care ameninţă să distrugă zonele sălbatice, care nu-şi vor mai reveni niciodată şi vor pierde definitiv şansa de a-şi fructifica  potenţialul turistic”.

Aici puteți citi articolul în original, iar mai jos traducerea.

O invazie de noi proiecte hidroenergetice ameninţă ultimele râuri sălbatice ale planetei

Sute de propuneri de a stăvili prin centrale hidroelectrice curgerea ultimelor cursuri de apă neatinse ale planetei avansează – în mod clar fără consideraţie faţă de mediul înconjurător, vieţuitoarele sau oamenii care trăiesc pe malurile lor.

Ai văzut vreodată un râu cu adevărat sălbatic, fără regularizări, aşezări ori baraje? Ei bine, şansele tale se diminuează. Preocuparea privind combustibilii fosili duce la o gigantică înmulţire a proiectelor hidroenergetice. China construieşte sute de baraje, unele pe ultimele râuri sălbatice ale Asiei: Salween (numit Nu în China) şi Brahmaputra (Yarlung Tsangpo în Tibet).

Europa este cuprinsă de o invazie a barajelor. Conform, ONG-ului Riverwatch, peste 570 de proiecte de baraje mari sunt planificate doar în Balcani. Această problemă este deosebit de controversată din moment ce multe dintre râurile neatinse ale  Europei sunt în această zonă, care adăposteşte aproximativ 40% din melcii şi scoicile continentului, plus 69 de specii endemice de peşti, printre care lostriţa – un salmonid danubian rar. Chiar şi o ţară mică precum Macedonia are mai mult de 400 de proiecte hidroenergetice propuse.

Ani la rând, a fost un consens în privinţa faptului că este o practică greşită să se construiască baraje. Un raport al Băncii Mondiale arată că mari proiecte din anii 50 şi 60 au produs electricitate sub aşteptări şi de ele au beneficiat mai ales corporaţii miniere. Efectele au fost aproape toate negative: dispariţii de specii, oameni revoltaţi și relocaţi şi patrimoniu cultural pierdut.

Dar construcţia de baraje este din nou la modă. În România, militanţii luptă să protejeze Râul Alb, unul dintre puţinele râuri neafectate ale ţării. Are o lungime de 22 de kilometri, dar are influenţă şi importanţă uriaşă. Biologul român Călin Dejeu spune: „Este de necrezut cât de sălbatic este Râul Alb, cu pădure seculară şi fără drum pe mal. Barajul de captare va schimba complet situaţia.” Ca multe alte proiecte similare, acest proiect a fost autorizat discret, fără o opoziţie consistentă, parţial pentru că este o vale foarte necunoscută şi izolată.

Râul Sava din Slovenia este mult mai lung, având 990 km, cu mai multe aşezări, dar 11 baraje propuse ameninţă un nucleu populaţional al lostriţei. Această problemă a stimulat o campanie, Salvaţi Inima Albastră a Europei. Sunt planuri pentru 33 de proiecte hidroenergetice pe râul Vjosa din Albania, care vin în contradicţie cu speranţele locale privind un parc naţional al râului sălbatic care să atragă turiştii. În Turcia, barajul Ilisu este planificat pe Tigru. Marea Britanie s-a retras de la finanţare, dar guvernul turc continuă demersul, în ciuda opoziţiei puternice din partea celor 78.000 de rezidenţi care se estimează că vor fi afectaţi. O victimă a barajului va fi oraşul antic kurd Hasankeyf.

Banca Mondială, deconsiliată în ce priveşte finanţarea barajelor vreme de câţiva ani, a revenit. Competitorii propuşi sunt Inga 3 pe Congo, cel mai mare proiect hidroenergetic din istoria Africii, şi alte structuri gigantice pe Zambezi. Toate acestea intenţionează să vândă electricitate către firme din minerit şi consumatori sud-africani.

În estul Europei, proiectele ameninţă să distrugă zonele sălbatice, care nu-şi vor mai reveni niciodată şi vor pierde definitiv şansa de a-şi fructifica  potenţialul turistic. “Este un moment critic,” spune Dejeu. “Valea este păzită, în stil mafiot, de patronul firmei şi “voluntari”, cu bâte şi câini. Am depus un denunţ penal privind defrişarea ilegală, care a început, dar autorităţile nu fac nimic.”

***

coroiesti lovitDe dimineață, pe adresa România Curată am primit mai multe imagini din aceeași zonă, unde se taie masiv lemn. În amonte de zona în care au fost coborâți buștenii se află atât un parc natural, cât și Parcul Național Retezat. Cei doi tineri care au încercat să urce pe vale (și care au realizat fotografiile), acuză faptul că ar fi fost agresați de către un consilier local și de încă două persoane care erau cu el, fiind blocați să meargă mai departe (VOM REVENI CU AMĂNUNTE).

***

coroiesti 1 coroiesti 2 coroiesti 3

***

Citește și:

100.000 de semnături pentru salvarea Râului Alb din Parcul Dinozaurilor din Țara Hațegului. FOTO și VIDEO cu valea virgină unde drujbele au început distrugerea

Micro-hidrocentralele din Parcul Dinozaurilor din Hațeg au ajuns în atenția comunității științifice internaționale. Ministerul Mediului, obligat să reacționeze la presiunea civică

APEL PENTRU RÂUL ALB – Scrisoare deschisă către Universitatea din București/ UPDATE: Răspunsul Universității București


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Hidrocentrala din Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului, în atenția ”The Guardian”

  1. claudia ciugudean

    Tara mea, Romania NU mai este de vanzare. Copiii nostrii au dreptul sa vada frumusetile naturii nu betoane . Stop hidrocentralelor . Raul Alb este mostenirea lasata de strabunii nostrii si nu permitem distrugerea lui.

    Reply
  2. Alina Alina

    De cite ori citesc informatiile realitatii din romania furnizate de dv ma apuca disperarea pt ca vreau sa ma implic si sa fac ceva atunci , pe loc , sa nu mai astept pt ca simt ca timpul trece in defavoarea noastra , a celor care ne pasa de cum evolueaza sau mai potrivit ar fi , involueaza societatea noastra .in acelasi timp simt ca mai exista o speranta cita vreme sinteti vigilenti.

    Reply
  3. Calin

    Imaginile cu copacii ucisi depozitati pe marginea drumului sunt din plin parc natural. Pe zeci de kilometri in orice direcție este parc natural sau parc national. Plus ca este in plin sit Natural 2000 si fagii din imagine sunt taiti cel mai probabil din unul dintre habitatele din fisa sitului. In timp ce in parcul natural (geoparcul), in cea mai bine coservata zona a sa (pana acum) se dezlantuie devastarea naturii prin toate modurile si infractiunile de fel si chip, complicii din administratia geoparcului au aranjat o premiere pentru unul din ei, la statuie in Deva, iar celalalt a venit sa-si laude complicele. Ei cred ca asemenea gainarii constituie suficient praf in ochi ca sa-si spele imaginea si localnicii sa uite de crimele de mediu la care sunt partasi. Este o jignire pentru locuitorii onesti ai Tarii Hategului si ai intregului judet. Este o declaratie ca Universitatea Bucuresti ii ia drept prosti. Rectorul acestei universitati ar trebui sa intre in pamant de rusine. Ca Romsilva ia in administrare pacuri ca sa le exploateze, nu ca sa le conserve, este o banalitate. Dar o universitate cu pretentii sa ia in administrare un parc natural ca sa fie partasa la distrugerea unor zone ce adapostesc un tezaur ecologic si stiintific enorm (si sa incurajeze prin urmare infractionalitatea de duzina) este ceva de neconceput. Si daca nimeni nu ia nicio masura inseamna ca aceasta universitate n-a iesit din stalinism! Este absolut cert ca in peste zece ani nu au fost in stare sa faca un plan de management pentru ca nu vor, pentru ca le convine aceasta ambiguitate.

    Reply
  4. Greuceanu

    Observati cam cu ce tari ne aliniem: cu tari din Africa, cu China. Si cu Macedonia, pentru ca si acolo este coruptie totala, dar acolo ies in strada zeci de mii de oameni, ceea ce, pastrand proportiile, ar echivala cu sute de mii in Romania. Si cu Albania, dar in Albania stim ca sa construieste pe litoral fara autorizatie, nu cred ca are cineva pretentia ca in Albania este stat de drept. Si in Albania macar localnicii se implica pentru apararea raurilor, ceea ce in Romania vezi intr-un caz din 100. Da, este si Slovania pe lista, dar in Slovenia hidrocentralele sunt doar propuse, nu si autorizate. La noi o gama intreaga de indivizi a semnat condamnarea la moarte a Raului Alb. Daca ar fi implicati in crimele de mediu si reteaua interlopa din zona vaii Raului Alb doar politruci, functionari corupti si politia din zona, tot n-ar fi nimic iesit din comun. Dar faptul ca sunt implicati si „cercetatori” si „jurnalisti” este deja prea de tot. Uitati-va in presa din Hunedoara sa vedeti daca scrie ceva de agresiunea de alaltaieri, sau in general despre blocarea in stil interlop a accesului pe o vale dintr-un parc natural. Stiu cei de la The Guardian, dar nu stie presa locala? In schimb, mass media servila se tot chinuie sa-i spele imaginea directoarei pe viata de la Agentia pentru Protectia Mediului (acelasi personaj care a semnat acord de mediu pentru proiectul criminal de la Certej). Intai a ajutat-o sa-si disemineze minciunile despre Raul Alb, apoi a cerut ca ecologistii sa fie urmariti de SRI, si apoi, ca sa distraga atentia, a inventat o poveste cu directoarea, marele protector al castorilor. Povestea asta a scapat chiar si-n mass-media nationala, ca doar fosta purtatoare de cuvant a PSD-ului are oameni infiltrati peste tot. Deci, cei care au condamnat Raul Alb la moarte, nu doar ca nu sunt anchetati si condamnati, sunt bine mersi pe pozitii, gata sa mai puna umarul la alte dezastre ecologice. Oricum, doar din cauza microhidrocentralelor si defrisarilor din ultimii patru ani, mare parte din vaile Carpatilor au devenit de nerecunoscut. Daca se continua in ritmul acesta, in doi ani nu mai avem ce salva. Si noi, la o populatie de 20 de milioane, iesim in strada doar cateva sute, rarisim cateva mii. Pai ne cam maritam soarta.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *