Mihai Goțiu

Micro-hidrocentralele din Parcul Dinozaurilor din Hațeg au ajuns în atenția comunității științifice internaționale. Ministerul Mediului, obligat să reacționeze la presiunea civică

În urma mai multor demersuri (inclusiv o petiție internațională pe care au semnat-o și membri ai comunității științifice internaționale) ale biologului clujean Călin Dejeu, Ministerul Mediului a dispus efectuarea unui control legat de modul de avizare a construirii micro-hidrocentralelor de pe Râul Alb, aflate în perimetrul Geoparcului Dinozaurilor din Țara Hațegului (jud. Hunedoara). Călin Dejeu a primit răspunsul ministerului la sfârșitul săptămânii trecute (vezi aici). Pe 23 februarie, tot în urma acțiunilor lui Călin Dejeu, Federația Coaliția Natura 2000 a depus o plângere prealabilă la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara (aici).

Povestea micro-hidrocentralelor de pe Râul Alb a început cu deschiderea unei licitații în august 2012 organizată de Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Mureș. Conform lui Călin Dejeu, încă din start zona ar fi trebuit să fie protejată, pentru că reprezintă una dintre ultimele lunci sălbatice (dacă nu chiar ultima) din România în care nu există niciun drum de acces, mediul natural nefiind afectat de activitatea umană. ”În amonte sunt niște poteci răsfirate, iar în aval nici măcar o potecă adevărată nu este schițată în acest loc”, explică biologul clujean în ce constă unicitatea amplasamentului. ”Deci vor face drumuri de la zero, schimbând cel puțin temporar destinația terenului agricol (pășune) în parcul natural, ceea ce, conform OUG 57/2007 se încadrează la infracțiune”.

Aceasta nu este însă singura neregularitate invocată de Călin Dejeu. Începând cu vara și toamna anului trecut, în adresele către APM Hunedoara, acesta a semnalat lipsa de transparență a deciziilor luate (prin nepublicarea acestora pe site), încălcări ale normelor metodologice, deficiențe grave ale studiului de evaluare adecvată, precum și ale legislației românești și internaționale privind ariile protejate.

”Decizia etapei de încadrare prevede scoaterea definitivă din circuitul silvic a unor terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului român care fac parte din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, arie naturală protejată, în zona captării și parțial porțiunile pe care se vor amplasa conductele de aducțiune, respectiv cablurile electrice. Această prevedere contravine art. 27, alin.1 din OUG 57/2007, care arată: Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes național/internațional, cu excepția celor aflate în zone de devoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securității naționale, asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor sau pentru obiective destinate cercetării științifice și bunei administrări a ariei naturale protejate. Proiectul MHC propus nu intră în categoriile sus-menționate și, în absența desemnării zonelor de dezvoltare durabilă, acest proiect nu poate constitui o excepție a dispoziției legale în cauză. În absența desemnării zonelor de dezvoltare durabilă, implementarea proiectului constituie infracțiune, încadrându-se la art. 52 lit i) din OUG 57/2007”.

Fragment din contestația către AMP Hunedoara, 10.09.2014

Concluzia răspunsului AMP Hunedoara e memorabil ”Apreciem observațiile dumneavoastră de care am fi putut ține cont (s.a.), în etapa a de analiză a Studiului de evaluare adecvată, dar le vom avea în vedere la stabilirea condițiilor de monitorizare pe perioada de funcționare a obiectivului”

Călin Dejeu contestă și seriozitatea și valabilitatea Studiul de evaluare adecvată acceptat de APM Hunedoara. ”În primul rând, Vlas Iudita, persoană fizică autorizată, a fost autorizată în mod abuziv de către Minister să efectueze studii de evaluare adecvată a efectelor proiectelor asupra siturilor Natura 2000. O evaluare adecvată presupune estimarea prezenței populațiilor speciilor protejate pentru care a fost declarat situl și evaluarea impactului asupra acestor specii produs de proiectul propus. Un astfel de studiu nu poate fi făcut decât de un ecolog/biolog. În Ghidul metodologic de pe site-ul Comisiei Europene scrie că un astfel de studiu nu doar că trebuie făcut de ecologi, ci și că nici nu poate fi efectuat de un singur ecolog (aici, la pag. 55). Studiul de 162 de pagini constă în majoritatea absolută în informații care nu au ce caută într-un astfel de studiu: propaganda pentru MHC-uri, detalii tehnice privin proiectul (e chiar halucinant, la pag. 30 este un tabel de 4 pagini, cu segmente; scrie până și că vor fi doate clădirile cu stingătoare de incendiu (la pag. 24), dar elemente esențiale, precum investigarea prezenței speciilor de pești, lipsesc cu desăvârșire!). Sunt descrise însă toate habitatele din sit care nu au nicio legătură cu proiectul, descrierea tuturor speciilor din fișa sitului (unele de două ori!) care este evident că nu sunt afectate de proiect”.

La solicitarea România Curată, Călin Dejeu a prezentat mai multe aspecte care demonstrează că, în fapt, Studiul de evaluare adecvată se bazează, în mare parte, din ”surse mai vechi”. “Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind biodiverisitatea în zona  studiată.  Sursele  recent  publicate  sunt extreme  de rare iar evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a speciilor şi a habitatelor  de  interes  comunitar  – nu au  fost  făcute.  Ca urmare, informaţiile folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale şi din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru prezentul proiect.” (fragment din studiul de evaluare). Călin Dejeu arată că propriile deplasări în zonă contrazic concluziile ”vizitelor pe teren” ale autorului studiului, privitor la specii de pești, precum zglăvoaca și chișcarul, prezența vidrei și a racului de ponoare. Comentariile lui (sub formă de notițe) legate de studiu le puteți citi aici.

Biologul clujean subliniează că prevederile Strategiei Energetice a României sunt încălcate în acest caz, fiind interzisă propunerea/ aprobarea/ acceptarea dezvoltărilor/ amplasării de microhidrocentrale în siturile de interes comunitar propuse pentru protejarea speciilor de pești, vidră și rac. ”Situl Natura 2000 Strei-Hațeg este declarat și pentru patru specii de pești, vidră și rac de ponoare. Râul Alb este situat în plin areal exclusiv al racului de ponoare, specie prioritară de interes comunitar și nu este nevoie de niciun studiu pentru a realiza că populația acestei specii sensibile la fața locului va fi grav afectată de devastarea ecosistemului acvatic”, susține Călin Dejeu.

Pe lângă demersurile adresate Agenției pentru Protecția Mediului, Gărzii de Mediu, Inspectoratului de Stat în Construcții, Călin Dejeu a inițiat și o petiție internațională pentru protejarea acestui sit, care a strâns peste 1.400 de semnături ale unor persoane și ONG-uri, inclusiv somități, precum președintele Societății Wetland Scientist Europe, profesorul Sven Bjork de la Facultatea de Limnologie din Lund, Richard Cunjak de la Canadian Rivers Institute.

”Sunt semnături și din Leshoto și Trinidad Tobago, dar tot nu cred ca Grațiela (Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului – n.a.) va mișca vreun deget (petiția a fost deja înregistrată pe 6 februarie la cabinetul ministrului). Mafia „micro” hidrocentralelor are ministerul la degetul mic. Iar românii nu spun mai nimic pentru că a prins propaganda asta cu „micro”. Lasă impresia că e ceva benign, când, de fapt, cumulat, sutele de MHC-urile făcute în ultimii trei ani în ultimele colțuri de natură sălbatică carpatină reprezintă cel mai mare dezastru ecologic din România postdecembristă. Plus că o astfel de hidrocentrală, numită corect pe derivație, distruge de șase ori mai mult ca una clasică (raportat la producția de energie). Legea aia cu certificatele „verzi”, total neconstituțională, prevede că până la 10 MW sunt „micro”. Le-ar fi zis și „nano” sau „pico” dar s-au gândit că nu știe Gheorghe ce-i aia. De fapt micro ar fi până la 100 KW, de 100 de ori mai puțin!”, arăta Călin Dejeu, într-un mail în care semnala României Curate situație. Ulterior, a primit mailul de la Minister, în care se anunța implicarea Corpului de Control. România Curată va urmări modul de desfășurare al acestuia, pentru a se asigura că nu va fi făcut doar pentru a se raporta că a fost făcut.

***

Semnează și tu petiția aici. Și dă mai departe!

***

Râul Alb, una dintre ultimele lunci sălbatice (poate ultima) din România, luată cu asalt de buldozere

raul alb 1 raul alb 2 raul alb buldozer raul alb copaci taiati raul alb iarna 1 raul alb panou 1 raul alb santier 2Zglăvoaca și chișcarul, două dintre speciile de pești protejate

zglavoaca 1 zglavoaca 2

chiscar

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

19 thoughts on “Micro-hidrocentralele din Parcul Dinozaurilor din Hațeg au ajuns în atenția comunității științifice internaționale. Ministerul Mediului, obligat să reacționeze la presiunea civică

  1. andrei

    „padurile-romaniei-vor-fi-exportate-in-japonia

    Grupul austriac Schweighofer a investit 14 milioane de euro într-o hală de producţie a grinzilor lamelare la fabrica din Rădăuţi, cu o capacitate anuală de 100.000 metri cubi.

    Noua unitate Schweighofer pentru producerea grinzilor lamelare a fost pusă în funcţiune în această lună, se arată într-un comunicat al grupului austriac.

    Întreaga producţie de grinzi va fi exportată în Japonia, potrivit companiei, care a semnat un contract exclusiv cu firma Lamsell Corporation pentru vânzările de pe piaţa japoneză.

    Holzindustrie Schweighofer are peste 2.500 de angajaţi în România şi operează patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti, o a cincea unitate urmând să fie inaugurată în prima parte a acestui an la Reci, judeţul Covasna.

    Grupul de firme, controlat de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer(foto), estimează pentru acest an o creştere cu 10% a afacerilor faţă de anul trecut, susţinută atât de piaţa de profil, cât şi de demararea operaţiunilor în noua fabrică din localitatea Reci, judeţul Covasna. Austriecii estimau pentru 2014 afaceri totale de 512 mil. euro (2,275 mld. lei).”

    Reply
  2. Popescu Vlad George

    Bună ziua,
    Fiind vorba despre (cel puțin) un abuz în serviciu trebuie să facem o sesizare către Poliție și poate către alte autorități ale statului.
    Pot primi mai multe date despre acest proiect? Am căutat pe internet și informațiile sunt extrem de inconsistente.
    Cu stimă,
    Vlad Popescu

    Reply
  3. Zana Apelor

    APM Hunedoara este o institutie deja antologica in ce priveste dispretul fata de natura si fata de legislatia de mediu, dar principalii vinovati raman cei de la Apele Romane. Se tot spune ca Romsilva este lupul paznic la oi, in ce priveste padurile, dar atitudinea fata de padure a celor de la Romsilva este un vis fata de atitudinea fata rauri a celor de la Apele Romane. Raurile sunt cel mai fascinant element al cadrului natural, pentru orice cetatean cu o viziune normala. Pentru ei, raurile sunt domeniul lor feudal care trebuie exploatat fara scrupule pentru bani. Ca scrie in legea apelor de conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice este pentru ei o gluma, dar cam slabuta, cat sa schiteze un zambet ironic. Ei scot la licitatie albiile raurilor, ca pe niste vite, spre a fi sacrificate. Numesc apoi afacerea asta murdara inchiriere. Pai o inchiriere a unui bun presupune ca la expirarea contractului il primesti cam in aceeasi stare. Ori hidrocentralele mutileaza ireversibil ecosistemele acvatice, de fapt le ucid. Faptul ca noi, ca societate, ne lasam raurile in custodia acestui stat in stat este ca si cum ne-am lasa copii in grija unui babysitter pedofil.

    Reply
    • Calin

      Intreg judetul este feuda ei, nu doar APM-ul. „Presa” locala nu indrazneste sa scrie nimic despre acest subiect important, in schimb scrie despre tot felul de nimicuri. In judet nu exista societate civila de mediu, desi este probabil judetul cu cel mai valoros si heterogen patrimoniu natural din tara si in acelasi timp cu agresiuni enorme asupra mediului, implementate sau in proiect (de la Certej pana la exterminarea raurilor). Probabil ca nu exista pentru ca n-ai voie sa-ti critici stapanul feudal.

      Reply
      • Adrian

        Susține dir. Barabaș că … susține SGA Hunedoara că … susține ABA Mureș că a anulat proiectul de regularizare a pârâului Gurasada. Mulțumim, domnule Călin Dejeu! Evident, greul acum începe, pentru a realiza (cine?) un proiect ca lumea de îmbunătățiri funciare. Romanii au realizat fără betoane astfel de lucrări de artă și rezistă de mii de ani.

        Reply
  4. Tempor

    Este revoltator ca pentru marile tunuri si probleme autoritatile sa reactioneze numai la presiunea civica. Care mai este rostul acestor autoritati!?
    La cum functioneaza in momentul de fata, lasa de inteles ca nu au decat un rol decorativ iar in spatele decorurilor se imbuiba si isi potolesc setea nestavilita de putere, faima si averi proprii. Se fac ca lucra cu sete si cu zel controland numai micile firme secatuindu-le pe acestea.

    Reply
    • Calin

      Cel mai grav este ca reactia autoritatilor este, chiar si la presiune publica, doar de forma. Raul Alb este departe de a fi salvat. In petitie, inregistrata la minister in 6 februarie, se cerea ca ministerul sa atace in contencios administrativ decizia de incadrare ilegala emisa de APM Hunedoara. Pentru aceasta trebuia pana in 28 februarie sa depuna la APM o plangere prealabila. Ceea ce nu a facut, desi a avut timp arhisuficient. Raul este sub sabia lui Damocles. Compania are utilajele in zona, are toate hartiile, chiar daca ilegale, si toate autoritatile de partea ei. Autorizatia de construire este nula, daca este sa ne luam dupa legislatie, pentru ca au aparut modificari in proiect si s-a cerut la APM revizuirea documentelor dupa emiterea autorizatiei. Dar legea ramane o fituica fara valoare atata vreme cat nu avem si autoritati care „sa vrea” sa o aplice. Inspectoratul Regional in Constructii Vest, in loc sa constate nulitatea autorizatiei si sa opreasca lucrarile, a considerat, culmea, ca sesizarea primita nu este de competenta sa si a trimis-o la Consiliul Judetean HD. Este ca si cum ai reclama pe cineva la politie si politia ar trimite cauza spre solutionare reclamatului. Consiliul Judetean Hunedoara este fix institutia care a emis si certificat de urbanism ilegal si autorizatii de construire ilegale pentru acest proiect.

      Reply
      • Tempor

        Este tehnica de taraganare a faptelor, de plimbare a ursului in pielea goala. Toate studiile de fezabilitate si proiectele au costat bani multi din care, probabil, o parte au fost sifonati.
        Nu ar trebui sa existe clementa pentru asa zisii investitori si de cealalta parte statul, care trebuiau din start sa aiba la cunostinta impactul actiunilor lor asupra mediului dar, care vor sa continue indiferent de consecintele climatice. Interesul lor evident sunt numai banii. Problema este ca sunt multe proiecte de micro-hidrocentrale care cumulate, au impact major asupra climei la nivel global.
        Exista insa si un revers al medaliei, tot intunecat, societatea este constienta ca dezvoltarea energetica si cresterea consumului de energie electrica contribuie la destabilizarea climatica!?
        Pana si parcurile cu centrale eoliene afecteaza dinamica naturala a curentilor de aer, caci sunt puse exact in calea curentilor care mentineau si reglau clima prin cicluri naturale!
        Pentru centralele atomice sunt doua exemple elocvente: Cernobil si Fukushima la aceasta din urma centrala problemele par sa nu se mai termine. Ce poate fi mai grav decat contaminarea radioactiva a oceanelor?

        Reply
      • Mariana

        Si daca asa stau lucrurile d-le Calin , dupa opinia dvs, ce e de facut ?
        Cum vedeti dvs rezolvarea ?
        O punem acum pe event de un protest, la guvern, la minister… ?
        Eu m-am saturat sa tot aud despre asemena dezastre. Nu mai vreau sa aud de microhidrocentrale. Pur si simplu asa ceva trebuie interzis ( ca si taierule de paduri ) STOP.!

        Reply
        • Calin

          Credeti-ma ca nici eu nu mai vreau sa aud de „micro”hidrocentrale. N-ar strica un protest la minister, cu conditia sa ne adunam destui. Eu tot ce am putut sa fac, ca simplu cetatean, pentru raul asta si pentru altele, am facut. La organizat proteste nu ma pricep. Cred ca cea mai indicata ar fi Coalitia pentru Mediu pentru organizarea unui protest. Dar cel mai eficient ar fi ca OUG 88/2011, aprobata prin legea 134/2012, sa fie atacata la Curtea Constitutionala. Eu asa cred. Mi se pare culmea culmilor sa fim absolut toti obligati, fara ca sa ne fi cerut cineva parerea, sa-i platim pe cei care ne distrug natura, sa-i premiem prin certificate verzi pentru ca ne distrug ultimele colturi de natura!

          Reply
  5. Tempor

    Micro-hidrocentralele afecteaza inclusiv clima prin faptul ca apa este captata la o anumita cota si adusa prin conducte la cote inferioare pe distante uneori de kilometri (in functie de zona).
    Daca este captat 20% din debitul unui curs al raului scade implicit si umiditatea climatica pe cursul acelui rau.
    Daca captarea de apa depaseste mai mult de 20% climatul zonei incepe sa fie grav afectat.

    Reply
  6. Protonic

    Autoritatile in general nu se pricep la mediu si nici nu stiu ce se intampla in acest domeniu.
    Ele trebuie ajutate sa cunoasca si sa inteleaga ce se petrece iar apoi trebuie ajutate sa-si faca datoria iar daca nu ele trebuie obligate.
    Pas cu pas si unde-s doi puterea creste….

    Reply
  7. Calin

    In cazul APM Hunedoara suntem clar la ultima varianta, aia cu trebuie obligate. Nu este nici pe departe primul proiect ilegal pe care il autorizeaza si-l protejeaza cu toate fortele. Le-am scris detaliat ce efect are semnatura lor, le-am explicat ce incalca, le-am trimis poze (eu si multi altii). Doar nu ne-am dus sa le desenam pe tabla. Si faptul ca la proiectele cele mai dubioase „uita” ce le scrie in metodologie si nu posteaza informatii pe site (la proiectul asta, in 2013, n-au postat nici anuntul deciziei de incadrare, nici decizia, nici „studiul”) iar la proiecte benigne nu uita, ca nu posteaza decat daca ii strange cu usa ANPM-ul sau apare ceva in presa, n-are cum sa fie o intamplare.

    Reply
  8. Calin

    Dupa cum puteti vedea pe site-ul Apelor Romane, ei posteaza la cateva zile revista presei. Daca e sa ne uitam cam cat de des au postat-o in trecut, e cam ciudat ca din 6 martie n-au postat nimic. O institutie comunistoida pe care s-a asezat si o bruma din metehnele de dupa 89, mult mai groasa decat la celelalte institutii, n-are cum sa iubeasca adevarul. E clar ca nu vor sa prezinte acest articol „elogios” si la adresa lor si se prefac cum ca n-a fost nimic in presa despre ape sau mediu de vineri incoace. Mare pacat ca romanii nu prea stiu ce-i aia Apele Romane, cu ce se ocupa institutia asta, ce sume gigantice vehiculeaza doar ca sa distruga raurile in interesul unor firme „prietene” si ca are peste 9000 de angajati. Ei sunt platiti din bani care ar trebui sa fie publici, pentru ca sunt adunati din exploatarea unui domeniu public, bani cu care fac ce vor. Si, cu armata asta de oameni si sumele vehiculate, starea ecologica a raurilor continua sa se inrautateasca intr-un ritm din ce in ce mai accelerat.

    Reply
  9. Calin

    A aparut noua revista a presei de pe site-ul Apelor Romane. Au sarit peste 8 martie! Au facut una pe 6 martie si apoi una pe 9-13 martie. Nu-i vorba ca a fost weekend, caci in februarie au facut o revista a presei pe intervalul 5-9, deci au inclus weekend-ul. Sub titlul „Informare Publica” ei fac de fapt propaganda. Nu amintesc din presa decat ce le convine. Si treaba asta pe un site facut pe bani europeni. Asta nu-i folosire frauduloasa a fondurilor comunitare?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *