Cristian Ghingheș

Epopeea lui Răducu. Consilier la Cultură și fost „general”, ajuns conferențiar la Ovidius pe baza unor cărți care nu există

România Curată continuă seria investigațiilor de anvergură cu o poveste despre falsuri grosolane, ipocrizie la nivel înalt și, nu în ultimul rând, accedarea în funcții importante în stat a unor persoane care nu fac cinste titlurilor pe care le dețin.

În 2015, în aceeași perioadă când Radu Mazăre a plecat din viața publică, Răducu Popescu, fost locotenent al „baronului”, a ieșit si el pe ușa din spate. De profesie cadru didactic universitar în domeniul educației fizice, Popescu și-a început cariera ca preparator universitar în toamna anului 1994 la Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC). A urcat în grad, iar în 1998 a devenit asistent, în 2009 lector, iar din octombrie 2012 este conferențiar la Facultatea de Educație Fizică și Sport a UOC. Asupra modului în care a urcat în această ultimă treaptă ne vom opri puțin mai târziu.

Consilier local PSD în municipiul Constanța din 2008 până în 2015, când Agenția Națională de Integritate l-a găsit incompatibil, Răducu Popescu a fost timp de 7 ani președintele Comisiei pentru învățământ a Consiliului Local și prim-sfătuitorul lui Radu Măzăre pe teme de educație. La intervenția acestuia fiind numit politic în vara lui 2012 inspector școlar general al Constanței, prin semnătura lui Liviu Pop (la acel moment ministru interimar al Educației). Bineînțeles, nu a contat deloc lipsa totală de experiența în ceea ce ține de învățământul preuniversitar, unicul obiect de activitate al inspectoratelor școlare județene.

După ce în aprilie 2015 a plecat din Consiliul Local, iar în august, același an, de la inspectoratul școlar, Răducu Popescu a stat departe de lumina reflectoarelor. Dar nu a rezistat mai multe de doi ani. În vara lui 2017, același Liviu Pop, odată ce i-a fost îndeplinit visul de a fi ministrul Educației, l-a adus pe Popescu în minister și l-a însărcinat să mențină relația cu inspectoratele școlare, fiind unul dintre oamenii săi de încredere. Noul ministru, Valentin Popa, nu l-a păstrat pe acesta în funcție, dar nu vă imaginați că așa se încheie parcursul lui Răducu Popescu de sfătuitor al miniștrilor României.

Nu știm ce din trecutul profesional îl recomandă, dar Daniel Breaz, actualul ministru al Culturii, îl are consilier pe Popescu începând cu 21 ianuarie 2019, conform răspunsului oficial comunicat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale. Printre atribuțiile sale, consilierul Răducu Popescu „monitorizează desfășurarea unor programe și proiecte culturale” și „acordă sprijin de specialitate în organizarea și desfășurarea unor manifestări culturale”. Dar nu doar personalitatea multilateral dezvoltată a acestuia face obiectul prezentei investigații, ci, în special, modul în care a obținut în anul 2012, în condiții dubioase, titlul de conferențiar universitar.

Din fișa de verificare, anexată la dosarul de concurs, rezultă că în prima jumătate a anului 2012 Răducu Popescu a scris și publicat la Ovidius University Press un număr de cinci cărți. Dar, stupoare. Nici pe piață, nici la editură, nici la Biblioteca Națională patru dintre aceste cinci cărți nu există, iar codul ISBN aferent acestora apare în bazele de date ca fiind alocat unor alte cărți sau ca fiind nealocat niciunui manuscris. Practic, fosta mână dreaptă a condamnatului Radu Mazăre și a lui Liviu Pop, în prezent consilier a lui Daniel Breaz, ministrul Culturii, și-a obținut titlul de conferențiar și primește foloase materiale de la Universitatea „Ovidius” din Constanța pe baza unui fals grosolan.

Conform anexei 1 la dosarul de concurs, fișa de verificare, punctele I.3.1-I.3.5, cele cinci cărți în baza cărora acesta și-a obținut titlul de conferențiar sunt:

  1. Pregătire musculară, ISBN 978-973-614-751-7;
  2. Optimizarea condiției fizice, ISBN 978-973-614-752-4;
  3. Optimizarea condiției fizice. Nutrițiile și recuperarea, ISBN 978-973-614-753-1;
  4. Comunicare, Expresie și Dans, ISBN 978-973-614-754-8;
  5. Metodica disciplinelor gimnice – Caiet de studiu individual, ISBN 978-973-614-730-2.

Fără acestea, punctajul pentru indicatorul I3 n-ar mai fi fost 63.89, ci 13.89, astfel încât punctajul final din fișa de verificare avea să fie nu 121, ci 71, insuficient pentru îndeplinirea standardelor minimale aprobate.

După sesizarea unui grup de cititori ai României Curate, am început, bineînțeles, cercetările. Primus pas – căutarea cărților pe baza codului ISBN utilizând opțiunea Advanced Book Search a books.google.com și biblio.ro – Catalogul Colectiv al Bibliotecilor din România. Rezultatele ne relevă următoarele:

  1. în cazul primelor 4 cărți, codul ISBN este alocat altor manuscrise, toate publicate de alți autori în anul 2015 la Ovidius University Press;
  2. în cazul ultimului volum, căutările nu au generat niciun rezultat, însă un răspuns ulterior ne arată că a fost publicată fără ISBN.

Pentru a nu exista vreo urmă de incertitudine, am verificat și baza de date a depozitului legal al Bibliotecii Naționale (locul în care ar trebui să existe orice carte publicată în România care are cod ISBN). Singura carte în care subiectul investigației noastre, Răducu Popescu, figurează ca autor unic este teza sa de doctorat, obținută în anul 2009 la Universitatea din Pitești.

În final, bineînțeles, am solicitat un punct de vedere din partea editurii Ovidius University Press. Universitatea „Ovidius” din Constanța ne-a comunicat în scris ceea ce deja constatasem în urma verificărilor: patru dintre cele cinci cărți din dosarul lui Răducu Popescu în realitate nu există, codul ISBN fiind aferent altor lucrări. Cum a ajuns însă Popescu în posesia acestor coduri? Cel mai probabil le-a rezervat, a prezentat în dosarul de concurs cărțile ca aparținându-i, dar a uitat să le publice.

Am cerut un punct de vedere și rectorului Universității „Ovidius”, domnul Sorin Rugină. Contactat telefonic, acesta ne-a transmis că „În acest moment așteptăm și noi raportul corupului de control (n.a. al ministrului Educației), Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior s-a interesat de această problemă când a venit în evaluarea periodică. Din câte înțeleg cărțile există fizic, domnul Popescu le-a prezentat celor de la ARACIS, dar acestea nu au fost publicate niciodată la editura universității, aici nu există. Dacă povestea se adeverește, cel mai probabil titlul de conferențiar va fi retras.

L-am contactat și pe Răducu Popescu, însă acesta ne-a trimis la editură, precizând că toate lucrările ar fi la biblioteca universității: „Mă surprinde punctul de vedere al domnului rector. Codurile ISBN au fost alocate editurii și furnizate de editură.” Totuși, când am vrut să vedem lucrările, subliniind din nou că la editura universității nu există, dl. Popescu ne-a urat un weekend plăcut întrucât deține, susține el, „toate documentele, dovezile, înscrisurile (acumulat pe parcursul celorlalte descoperiri).”

Am încercat să obținem o declarație și de la ministrul Daniel Breaz al Culturii, însă, chiar dacă am luat legătura cu un consilier de la cabinetul senatorial căruia i-am transmis întrebările, răspunsul nu a ajuns la noi până la ora publicării. De altfel, e ora 14:30, iar la cabinetul ministrului Culturii nu ridică nimeni receptorul.

Rămâne de văzut dacă Răducu Popescu va mai rămâne sau nu consilier al ministrului și mai ales conferențiar universitar după aceste dezvăluiri.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Epopeea lui Răducu. Consilier la Cultură și fost „general”, ajuns conferențiar la Ovidius pe baza unor cărți care nu există

  1. Virgil

    Dar universitatea ce a pazit? Nu stia ca la propria editura nu are acele carti? Comisia de atunci a savarsit un abuz in serviciu, avem si paguba, avem tot tabloul!

    Reply
  2. Corina

    Evident ca este o incurcatura. Cum sa stie numerele alea din 2012 cu 3 ani inainte. Le-au dat de doua ori. Amuzanta incercare de discreditare. Le este frica de el!

    Reply
  3. fr

    Mai sunt vreo câteva zeci de răduci în sistem. Apoi vin răducii de ordinul 2, care au cărți cu isbn, dar pe care nu le-au scris ei. Apoi răducii de ordinul 3, care știu să mai și traducă. Etc. etc. etc.
    Rectorul așteaptă raportul corpului de control asupra unui fapt din ograda proprie. Scrofulos și procedural la datorie!!!

    Reply
  4. Mariana

    Domnul Raducu Popescu ramane cel mai bun Inspector general pe care la avut judetul Constanta in ultimii 20-30 de ani asa fara experienta cum spune autorul, a se urmarii activitatea lui din domeniu . A curatat Isj-ul de spagari si slugi. Slugile astea care fabrica dosare sa isi vada de treaba lor.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *