De ce meritocrația NU salvează România. Iar SIE, DA!

Știe cineva cine a fost cu ideea impozitării bacșișului, care face exact invers de ce ar trebuie să facă reformele bunei guvernări, crește birocrația de pe capul întreprinzătorului în loc să o scadă? Fără riscul de a greși, putem răspunde: un neavizat, un pseudo-educat, care atunci când încearcă să aplice ceea ce citește devine un pericol public. Nu există Dorel numai la clasa muncitoare – Doreii noștri au țara pe mână. De exemplu, luați-l pe domnul Tudor Prisăcaru, conducătorul cercetării după ce ministrul doctorand Costoiu a fost remaniat, ne propune săptămânal alte reforme. Întrebarea care se pune însă este ce anume îl califică pe dl. Prisăcaru să propună orice fel de reforme? Faptul că a condus o universitate fără niciun titlu de glorie în cercetare, că practic el personal nu există pe Google Scholar, că are reputația că dă telefoane de pile inclusiv la DG Research, așa e de gafeur, că a făcut parte din echipa care a confiscat fondurile străine pentru cercetare, trecute direct sub controlul MEN și parţial retrase de donator după această ispravă? Înainte ca dna Andronescu să se întoarcă la putere, cercetarea părea să fi intrat pe un făgaș clar: cu evaluatori externi și copiind ca organizare modele din țări cât se poate de evoluate. De atunci, Doreii lui Victor Viorel s-au pus pe ea. Dacă însă Guvernul Ponta pică, la cine va ajunge acest minister „soft”, pe care niciun bărbat serios, de ăia cu perspective de DNA, nu îl vrea? La femeile din opoziție. Ce viitor credeți că o așteaptă pe senatoarea sexy PNL, Vasilica-Steliana Miron, 35, cu diploma de la o universitate privată și vreo trei anișori de practică profesională în baroul Suceava, începătoare în limba engleză? Că nu o să ajungă direct la Ministerul Justiției. Și, stați liniștiți, dacă nu e ea – care are măcar calitatea sincerității fruste – o să fie una cam ca ea, că, după cum am mai spus, e plin avionul de Bruxelles de Vasilici cu picioare lungi, diplome de la universități particulare și un frumos viitor în politică. Deja anturate de mafiile din sectoarele pe care le vizează.

Oamenii noștri politici de vârf nu sunt proști. Nu or avea pregătirea corespunzătoare, dar în orice caz Victor Ponta, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, ca să rămân mai aproape de zilele noastre, sunt toți oameni inteligenți. Dar niciunul nu dă dovezi că a înțeles că elementul crucial al modernizării partidelor și administrației este construirea unui sistem pe bază de merit, eliminarea Doreilor de la pârghii. Dimpotrivă, în ultimii zece ani, în care ei au fost președinți, prim-miniștri și șefi de partide, orice urmă din sistemele anterioare, care existau cât de cât, au fost temeinic distruse, ducând la adevărate catastrofe. Cea mai elocventă metaforă citită de mine vine din textul unui profesor din Oradea, un domn Maci, care scrie cu o sinceritate înfricoșătoare despre cum ”reformele” din educație au distrus ce mai rămăsese din aceasta. Pe vremuri, spune el, erau table de lemn, pe care scriai cu cretă. Creta era rareori în cantitate suficientă furnizată de stat, dar, fiind ieftină, fiecare profesor care voia să își facă datoria se putea aprovizona și funcționa rezonabil. S-a cheltuit o avere să fie înlocuite cu table magnetice, pe care scrii cu markerul. Markerele fiind însă scumpe, se fură sau nu se pot înlocui ușor, iar tablele au devenit repede inutilizabile, că s-a scris pe ele cu pastă permanentă, care nu se mai șterge. Secvența este tipică:

  1. Completa neînțelegere a problemei care trebuie rezolvată (de exemplu, spun de ani de zile, și nu doar eu, numai examenele depășite ca formă se pot copia, soluția nu e să cumperi camere video și microfoane, ci să schimbi felul de a examina elevii, corupția strategică pe care trebuie să o elimini nu e a celui care păzește o sală și închide ochii la copiat, ci a celui care ține ostatic un întreg sistem de educație în primitivism, ca să vândă el și industria lui de meditații rezumate de învățat pe de rost).
  2. Propunerea unei soluții ”miraculoase” care se bazează pe tehnologii practic de unică folosință (tabla magnetică, camera video), dar foarte costisitoare, și anulează complet felul anterior de organizare, în loc de a investi în scheme personalizate, în oameni (plata mai mare a profesorilor care fac coaching cu copiii care au nevoie de ajutor, fonduri de stimulare sau creare acces, un laptop pentru fiecare copil, etc)
  3. Transformarea unei probleme răspândite, dar rezolvabile, într-o problemă de acțiune colectivă generală și irezolvabilă (unii scriu cu markerul permanent, iar alții încearcă să șteargă).

Distrugerea sistemului pe bază de merit din societatea românească, totdeauna viciat de pile și relații, dar totuși funcţional în deceniile opt-nouă ale secolului trecut a devenit o problemă enormă în România. Pentru că dorelismul din politică mai mergea atunci când la bază structurile de merit din profesii ca medicină, educație sau arhitectură țineau țara în picioare. Odată însă ce la ISU distrugi sistemul, cad elicoptere și mor oameni. E doar o metaforă. În alte zone, de la organizare sanitară la învățământ, situația e mai puțin vizibilă. Dar cam asta e. Excepțiile, precum proiectul Măgurele, împins de mai multe guverne dintr-un ultim instinct de supraviețuire, strălucesc așa de tare tocmai pentru că în jurul lor e praf și pulbere totul.

Educația și cercetarea sunt ariile din care se așteaptă să vină soluția creatoare pentru ”convergență”, noul cuvânt șablon pentru dezvoltarea și prinderea din urmă a UE-12. Indicații despre cum ar trebui ele să performeze ca să ne ajute la ceva au ajuns până și în semestrul european, documentul de monitorizare și recomandări adresat de Comisia Europeană țărilor membre, și nu e de mirare, pentru că țări mici europene, ca Irlanda sau Finlanda, au folosit cu succes asemenea strategii de dezvoltare. O scurtă moderare a unui panel la Reprezentanța Comisiei despre cum poate ajuta educația la convergența României cu UE lunea trecută m-a convins însă că așteptăm degeaba. Aceste sectoare nu sunt în situația de a ajuta România să recupereze vreun decalaj de dezvoltare. Nu doar că suntem pe ultimul loc, cum puteați vedea din graficele mele din ”Nature”, dar trendul nu e pozitiv. Oamenii din aceste domenii convocați nici nu se prinseseră că există asemenea așteptări și vorbeau de cum trebuie noi să le rezolvăm lor problemele, nu invers. Așa și e. Secvența vicioasă continuă – pentru legitimare, Banca Mondială ne-a mai făcut pe banii noștri un raport pentru folosința MEN, tot fără să aibă bugetul școlilor și alte cifre elementare la nivel de comunitate de dezvoltare, așa că acum putem lua de la capăt ciclul de reforme negândite. Nici vorbă să se facă la ora asta o dezbatere reală despre cum planul national de convergenţă poate fi sprijinit pe domenii cheie (pe cele generale le vedeți aici).

Întrebarea nu e ce se poate face, ci cine poate face și are de ce să schimbe ceva. Șefii de partide nu sunt conștienți sau nu vor să se bage. Fie numesc, ca Victor Ponta, pe cineva de fațadă cu o diplomă bună (Ioana Petrescu nu a cîștigat vreun concurs de dosare, în care să arate că a rezolvat ea undeva o problemă de dezvoltare, fie și în Nepal, a fost numită pentru că avea o relație, asta e exact contrariul unui sistem pe bază de merit, chiar dacă are diplomă de la Harvard, Harvard nu dă diplome de miniștri de finanțe). Fie scriu comunicate, precum Klaus Johannis, cum vor rezolva ei problemele educației chiar împreună cu organismele care perpetuează aceste probleme de ani de zile, doar din instinctul sigur de a te alia cu puterea din profesiuni (poate trece Consiliul Rectorilor de la Ponta la Johannis). Mai sunt și considerentele meschine la mijloc, miniștrii sau consilierii prezidențiali au și ei nevoie de un doctorat, de o catedră, de o avansare și nu au de ce să tulbure apele în zona educației. De asta nu am speranțe că din zona politică ne va veni vreun ajutor. Dimpotrivă: politicienii vor continua opera lor de distrugere, cum au făcut la Institutul Cantacuzino, care a ajuns la faliment dintr-un singur motiv, că oamenii politici au ținut nu doar să numească directori politici, dar le-au mai dat și indicații. Așa s-a ajuns la distrugerea unei instituții performante, creată de o persoană privată (doctorul Cantacuzino) căreia i se făcuse catedră la 40 de ani într-o universitate românească după o formare în străinătate combinată cu practica la noi (un perfect exemplu) și i s-a creat un institut de stat care prelua un grup performant de cercetători strânși în jurul său (care l-au ajutat să scrie legi, să organizeze campanii antiepidemii, să organizeze sistemul sanitar tot așa de mult ca și la cercetarea propriu zisă). Modelul Cantacuzino – găsește o persoană sau un nucleu de performanță și în jurul lui construiește o instituție publică – e singurul care merge, pe baza lui s-au dezvoltat SMURD și Măgurele.

Dacă oamenii politici nu sunt cu noi, există ceva ce pot face elitele din societatea noastră? Încep cu Academia, instituție resuscitată sub președinția lui Ionel Haiduc. Sunt două probleme care împiedică Academia să joace rolul care i-ar reveni în a cere mai stringent oamenilor politici să pună umărul la reconstruirea unui sistem de merit. Unu, organizarea ei cu totul deconectată de un sistem deschis contemporan, care face ca exact pe zonele strategice să nu aibă resurse umane și să nu poată propune un model de urmat. E bine că Academia monitorizează scientometric pe cercetători, dar unde duce monitorizarea? De ce nu ar ține universitățile doar concursuri cu unul pe loc, dacă Academia exact așa numește directorii institutelor sale (rar există concurenți, și totdeauna se știe cine câștigă). Datorită lui Victor Ponta, slujbele publice sunt postate acum pe un portal:  așa am văzut că Academia scoate la concurs jobul de director al Institutului de Științe Politice, care, în mod tipic, nu are o lucrare ISI per întregul institut, deci nu e clar de ce există. Cum era dacă îmi trimiteam dosarul, cu indicele Hirsch de 18, două granturi europene de 15 milioane de euro în ultimii cinci ani, din care unul Horizon 20-20, o revistă ISI omologată de peste zece ani, publicații în Nature și Cambridge University Press? Probabil se anula concursul: așa, îl va câștiga cineva cu indice sub 1.

Dar – și aici ajung la a doua problemă a elitei noastre academice – îl va câștiga orice sociolog sau politolog cu indice sub 1-2, cum sunt majoritatea (aflăm de la Adrian Papahagi, alt ”reformist” care se opune monitorizării)? Nu. Foarte probabil, îl va cîștiga unul afiliat SIE, că în ultimii ani o rețea fostă sau actuală SIE a investit din greu în ”elita alternativă”, ”proiectul România”, ”teme fundamentale” și așa mai departe. Rețeaua, în trecutul ei legată de Marius Locic, Jurnalul Național și diverse fundații române de prin străinătate, se acoperă și cu vreo câțiva inocenți, dar pe fond asta e. Pe vremuri era descrisă, când Evenimentul Zilei era încă un ziar independent, în serialul ”Cupola” (aici și aici). Întrebarea e însă, cum ajung oameni ca Marius Stoian să aibă blog pe Academia Română și să treacă drept savanți în orice domeniu, sau să patronizeze mari proiecte de elite alternative ca ”România noului val”? Și cum poate o instituție așa de infiltrată (ai cărei mulți membri probabil habar nu au cine a dat permisiunea acestor indivizi să le folosească numele) să ne ajute ea pe noi să facem vreun strop de ordine? Aș vrea să fie clar că nu am nimic contra SIE, sunt convinsă de patriotismul lor, ca și de al DIE care l-a precedat (avem, nu-i așa, opera generalului Pacepa mărturie) dar nu îmi plac monopolurile. Iar acum avem cam un monopol SIE pe elita alternativă, pe komentatura de politică externă și chiar pe lângă KJ, civilii se simt izolați pe acolo. Voi poate ați uitat, dar eu sunt profesor de democrație, ca să ajungem în NATO am promis că au control civilii asupra forțelor armate, și nu invers.

Și în afara Academiei? De unde să vină rezistența? Organizez o nouă ediție a Universităților Curate cu scopul de a ajuta la agregarea reformiștilor din mediul academic – dacă nu există sau nu vor să coopereze între ei va fi un eșec, că nu se va reuși reformarea de noi, cei din universități străine. Structurile locale sunt toate politizate sau oamenii intimidați. Să nu uităm că în comisia care a făcut-o șefă la Biblioteca Centrală Universitară pe specialista în contra-terorism erau rectorul Universității din București și șeful organismului universitar de acreditare, ambii oameni onorabili, dar care s-au conformat. Toată lumea se conformează și azi, cum se conforma sub Ceaușescu, asta e tragedia.

Dar s-ar putea face ceva? Absolut. Dacă Ponta și Johannis ar agrea că sunt ei părinții acestei revoluții, că nu se poate decât prin consens, banii europeni de asistență tehnică și POSDRU ar putea fi transformați într-un gigantic program de reorganizare a sistemului pe merit. Am aduce pentru doi ani șefi de vamă polițiști de frontieră germani pensionați, am aduce inspectori școlari din Franța să ne rezolve cu inspectorii numiți politic și să ne construiască un sistem neutru, polițiști și manageri de spital din Suedia și așa mai departe. Consiliul Europei ar ajuta la sistemul din administrația publică, și tot așa, având europeni nu doar ca sfătuitori, ci ca șefii acestor comisii de recrutat manageri sau chiar șefi ei înșiși pentru un an–doi, cât facem alte reguli și numim oameni noi, pe altă cale. La Comisia Europeană lumea ar aplauda – deja mă trage deoparte pe culoare, că nu e un secret pentru nimeni că țara merge prost. Ce să facem să punem România pe șine? Inclusiv o reformă radicală a felului în care se dau banii europeni este luată în considerare.

Și putem începe cu institutul Cantacuzino. Chemați pe cei de la Institutul Pasteur să îl reorganizeze și vă garantez că în doi ani îl pun ăia pe șine. Numai nu vă mai ocupați voi. Omorâți orice lucru pe care puneți mâna.

 


Recomandări

50 thoughts on “De ce meritocrația NU salvează România. Iar SIE, DA!

  1. Ionut A.

    Un articol excelent, ca de obicei. Multumesc. Am o mica intrebare. Pe undeva prin text spuneti ca proiectul Magurele este o exceptie (din cate inteleg eu, in sensul bun). Eu sunt un fizician plecat din tara, dar am studiat si lucrat o perioada pe platforma Magurele. Puteti va rog sa ma lamuriti la ce va referiti prin “proiectul Magurele”? Din ce informatii mai am si eu de la prietenii cu care tin legatura, nu as fi prea optimist in privinta cercetarii din Magurele. Cumva “sistemul” impiedica reforma si acolo din pacate.

    Reply
    • A

      @Ionut A.
      Va pot spune si eu la ce se refera AMP prin sintagma “proiectul Magurele”. Este vorba desigur de proiectul ELI
      ( Extreme Light Infrastructure): http://www.eli-np.ro/ro/despre-eli.php.
      Se pare ca fizicienii de pe platforma Magurele, cei aflati in cunostinta de cauza, nu sunt chiar atat de incantati si optimisti in legatura cu acest proiect. Din pacate. Poate unul dintre ei va comenta si aici.

      Reply
  2. Pingback: De ce meritocrația NU salvează România. Iar SIE da | Nasul.tv

  3. Constantin Dejanovici

    Nu cred ca mai avem motive de optimism, dupa 25 de ani de experimente si de democratie originala. Oamenii sunt prea saraci ca sa nu fie coruptibili, asa ca sistemul are toate sansele sa se perpetueze prin autointretinere. Nici schimbarea de generatie nu ajuta – cei noi invata tot ce e rau de la cei vechi, eventual isi perfectioneaza metodele. Invatamantul romanesc nu o duce deloc bine – cea mai buna dovada este lipsa universitatilor romanesti din clasamentele europene si mondiale bazate pe criterii de performanta. Dar chiar daca absolventii ar fi cu totii niste genii, societatea romaneasca nu ar avea de castigat – cei care incearca sa schimbe ceva se lovesc de rezistenta sefilor ierarhici, care vad orice reforma reala ca pe un atac la adresa propriilor pozitii si privilegii. Asa ca raman doar doua posibilitati: fie angajarea la privat (unde pana la urma tot de sistem te lovesti, chiar daca din alta perspectiva), fie emigrarea. Iar promovarea oamenilor tineri in functii de raspundere nu rezolva problema – elocvent exemplul domnisoarei Petrescu – cat timp aceasta nu se bazeza pe vreo realizare semnificativa. Iar cei cu realizari semnificative nu au vreo motivatie de a se angaja in sistem.

    Reply
  4. taunul77

    Iar in privinta specialistilor straini, degeaba ii aduce cineva daca nu le ofera si cadrul legal adecvat sa reformeze un sistem. Sa ne aducem aminte cam ce s-a ales de managementul privat la companiile de stat.

    Reply
  5. Ionut

    Buna ziua,

    pasaportul francez, suedez sau din orice tara nu va fi o garantie ca acele persoane isi vor face treaba corespunzator. Vorbesc din experienta, sunt manager in Ro, am avut expati pe diferite pozitii si nivele ierarhice, pe unii am fost nevoit sa ii trimit la plimbare pentru ca s-au “romanizat” foarte usor: viata si “posibilitatile” din Ro schimba strainii foarte mult. Deasemenea am cunosc multe alte cazuri de manageri expati in Ro care au invatat “modul de lucru” din Ro repede si s-au adaptat. Cunosc si exemple contrarii.

    Ce vreau sa spun e ca si soluta propusa de dv. are nevoie de un mecanism de verificare si control, care sa elimine pe cat posibil incertitudinea daca persoana straina (sau nu) numita pe o pozitie are coloana vertebrala si onoare sau nu are. Ori acest mecanism ar fi facut si actionat de oameni… pe care de unde sa ii luam?

    Eu am ajuns la concluzia ca Romania corupe. Si corupe pentru ca asa a fost invatat poporul sa traiasca si nu de 25 de ani, ci de sute de ani. O schimbare in sens invers nu cred ca se poate face de pe un an pe altul si doar aducand niste pensionari curati pe pozitii cheie. Cred ca totul porneste de la cum ne educam copii, poate cand vom reusi sa schimbam modul in care cresc copii, vom reusi sa schimbam cultura coruptiei de la noi.

    Va multumesc

    Reply
    • Constantin Dejanovici

      Pana la urma despre asta este vorba – este necesara schimbarea mentalitatilor, ceea ce e imposibil de realizat in timp scurt. Ar trebui sa aducem din afara nu numai simpli functionari, ci si politicieni, judecatori, oameni de afaceri etc. Si fiecare dintre aceste categorii sa inlocuiasca 80-90% dintre omologii autohtoni. In plus, strainii trebuie sa fie supusi rigorilor legilor – si controalelor – din tarile lor de origine, altfel in timp scurt se vor comporta la fel ca cei pe care I-au inlocuit. In plus, un astfel de regim ar trebui sa dureze zeci de ani, cel putin pana se schimba o generatie, daca nu chiar doua. Evident, un asemenea scenariu, cel putin in zilele noastre, ramane o utopie.

      Reply
    • florin

      asta voiam sa precizez si eu: daca vin francezii in romania, nu cred ca pun pe picioare institutul cantacuzino in doi ani..mai degraba cred ca in doi ani fac praf si pasteur..cum vin la noi, cum se romanizeaza, marile firme..vezi coca – cola….

      Reply
  6. salim abdulkerim

    Baza de la care porneste coruptia si proasta guvernare este atitudinea fata de lege,de orice lege.Daca in vest legea reglementeaza un comportament social in deplina corespondenta cu nevoile comunitatii si de aceea comunitatea impune si respecta legea respectiva(voluntar sau fortat) ,in Romania legea este privita ca ceva impus de altii pentru simplu motiv ca noi(ca popor) nu extindem notiunea de comunitate dincolo de familia biologica.Cat timp aceasta a fost reunita intr-un singur loc (la sat) presiunea exercitata de familie era suficienta pentru respectarea unor norme de convietuire(de bun simt) in comunitatea respectiva,cand comunistii au dezintegrat satele si au “modernizat” tara asta toate normele de convietuire s-au dezintegrat si acet efect il resimtim zi de zi tot mai accentuat in ultimii 25 de ani.Daca nu ne-am uita ca viteii la portile europenilor ne-am da seama ca simpla copiere a unor legi care la un moment dat reglementeaza sau au reglementat normele de convietuire ale unei comunitati din vest, e pur si simplu nociva pentru tara asta .De fapt si dumneavoastra recunoasteti asta ,dar solutia este adaptarea legilor la stilul nostru de viata,nu impunerea fortata de catre niste oameni care nu au interesul si nici nu vor fi acceptati ,nemaivorbind de faptul ca vor fi selectati pe criterii “specific romanesti”(exemplul de la Tarom e concludent).Pornind de la premisa ca nimeni nu va respecta o lege ce reglementeaza in detaliu aspectele de viata ale comunitatii putem crea legi care sa corespunda stilului nostru de viata,de exemplu pentru baruri si restaurante putem adopta modelul turcesc al unui impozit general care se axeaza pe numarul de mese din restaurante si pe zona in care e amplasat:Daca ai 5 mese la o bodega in cartier platesti atat,daca ai 5 mese la un pub in centru platesti alta suma,etc.Cat priveste spaga care determina proasta guvernare ea va dispare din Romania cand nimeni nu va mai sti cui sa dea spaga si nimeni nu va mai sti cui sa ceara spaga.Paradoxul nostru este ca,desi avem un stil de viata apropiat de stilul oriental,legile sunt copiate de la occidentali.De aceea noi reusim sa golim de substanta orice forma occidentala a unei legii,nemaivorbind de faptul ca exista o puternica influenta a bisericii ortodoxe asupra comunitatii(cu tot ce implica asta).

    Reply
    • Razvan

      @salim abdulkerim – excelent argument! Total de acord.

      Partea ironica este ca avem deja mai multe modele si solutii “perfectionate” in timpul monarhiei constitutionale.

      Atunci aveam oameni “grei” ca Constantin Radulescu Motru, Dimitrie Gusti, Mihai Eminescu etc. care au studiat problema “mentalitatii romanesti” si au venit si implementat politici adaptate cat de cat la mentalul nostru.

      Trebuie in primul sa ne constientizam adevarata natura si sa terminam cu maimutareala Occidentului si sa ne venim in fire – adica sa ne intoarcem la valorile si principiile generatiilor care au trecut prin niste razboaie ca sa ne asigure noua un viitor; usor de zis – greu de facut.

      Comunismul a distrus o generatie intreaga de oameni si a “rescris istoria si mentalitatea oamenilor” dupa chipul si asemanarea lor; ruptura dintre generatii a dus la eliminarea transferului de valori si principii, care au fost inlocuite cu principiile “omului nou” care dupa 1989 a devenit un mare democrat-capitalist.

      Aici este problema – generatiilor de astazi; nu putem pretinde ca genocidul comunistilor si “tabula rasa” implementata de catre acestia nu au existat si nu trebuie pedepsite si nu trebuie memorate pentru folosul generatiilor viitoare.

      Suntem intr-un cerc vicios – cum iesim din el?

      Reply
  7. Marcel

    I beg to differ. There’s no substitute to meritocracy in free societies, unless you’re condition to police state and total government control and confuse free peoples with controlled populace

    Reply
  8. fbi

    ANALIZATI pe cei care au fost sefi la SIE in ultimii 25 de ani si veti realiza OGLINDA cu ce “BORHOT” contine aceasta structura identica cu cea de la MAE, SRI, MApN, etc

    Reply
  9. Deceneu

    “Întrebarea nu e ce se poate face, ci cine poate face și are de ce să schimbe ceva”
    Complet eronata afirmatia!
    A. de Vigny a spus “Cele mai utile cuvinte dintre toate limbile sunt, dupa parerea mea, cuvintele ‘pentru ce‘?”.
    Cine o sa fie liderul providentiala care sa salveze Romania? Este o intrebare care are un singur raspuns! “Nu exista asa ceva”!
    Mai multe pe decantare.wordpess.com

    Reply
  10. Paun

    Idea de a da bacsis , este proasta pentru evolutia morala , etica a a unei societati .
    Sa dam “bacsis , sa facem “donatii , sa dam mita
    ca sa cumparam bunavointa functionarilor , medicilor …chelnerilor ,
    instalatorilor , in final a lui Dumnezeu ,
    este scoala noastra de mica coruptie , de a ne obisnui cu mita . de a ne intra in “sange ” , in ADN .
    De ce sa se legalizeze doar la ospatari ?
    De ce nu si la medici , profesori , muncitori , tarani ….biserica ?
    O tara in care ne dam bacsisuri reciproc , unii la altii , in functie de serviciile pe care ni le facem ….))))
    Pana la urma si vanzatorul de la magazin , medicul , farmacistul ….etc
    ne poate servi frumos ,civilizat , ne poate zambi .
    Practica bacsisului , a mitei , a “donatiilor “are efecte proaste :
    -ne obisnuieste cu spaga , cu atentia , cu mita …
    -vom intelege ca doar asa putem avea acces la bunavointa , la serviciile cuiva ,
    platit sa ne faca serviciile respective
    -si ne amplifica egoul rau …adica dam bacsis pentru ca ne credem ‘deasupra ” bietului chelner ,
    care ne serveste , si ne permitem sa fim “marinimosi ” cu el .
    De fapt statul vrea sa castige ceva in plus ..cultivandu-ne si aceste vicii .
    Similar cu profitul statului de pe viciile noastre biologice …alcoolul , tutunul .

    Reply
  11. Bajdechi

    Un articol foarte bun Dorel la nivelul elitei, conformarea elitelor duce la moartea elitelor solutii sunt in noi daca privim cu obiectivitate spre defectele si calitatile romanului as propune tandemul legiuitor sociolog .

    Reply
  12. George Petrineanu

    Cu totul de acord cu propunerea de la sfârșitul articolului!

    O întrebare legata de subiect. Nu s-ar putea înființa o “Agenție Națională a Reformei și Bunăstării Sociale” după modelul celei suedeze The National Board of Health and Welfare (Socialstyrelsen? Care să se ocupe de reformă.

    Ar încurca mai mult decât ar ajuta?

    Reply
  13. Adrian

    “Toată lumea se conformează și azi, cum se conforma sub Ceaușescu, asta e tragedia.”

    Poate ca e util sa precizati ce intelegeti prin “azi”, fiindca dati exemple din trecutul mai mult sau mai putin indepartat. Sau prin “toata lumea” sa intelegem “marea majoritate dintotdeauna”, ceea ce e hazardat , tinand seama de emigrantii din ultimii ani, de toate varstele si calificarile. Fata de acestia se pregateste, dupa parerea mea, un nou refren “salam cu soia”, asta e tragedia.

    Reply
  14. Nicolae Dorobantu

    Securitatea a fost partea decidenta si a controlat absolut tot jaful din Romania in ultimii 25 de ani. Acum depinde ce se intelege prin “patriotismul” securitatii. E vorba de “iubirea” fata de bucata de slanina si nicidecum grija fata de semeni!
    Oricum ironia fina vizavi de alaturarea antonimelor “patriotism” – “securism” este de apreciat mai ales privita in contextul unei noi fortari a reintroduceri prin intermediul lui Klaus Iohannis a “Legii securismului absolut” inapoi pe agenda “patriotilor” parlamentari.
    Cat priveste viitorul lui Klaus Iohannis privit din cronologia faptelor, ieri Holzindustrie Schweihofer azi Legea Securismului Cibernetic nu pot sa vad decat o progresie geometrica a prabusirii increderii celor care l-am votat cu mult mai repede decat dezamagirea votantilor lui iliescu, constantinescu, basescu sau ponta.
    Credeti ca lui Klaus nu-i place “slanina” Directiei de Informatii Externe sau a SRI si celelalte departamente ale Securitatii in jurul lui, saracia votantilor sau slanina departamentelor Securitatii, asta e intrebarea! :)

    Reply
  15. Harry Minti

    Da, Domnule Paun: „De ce sa se legalizeze doar la ospatari?
    De ce nu si la medici, profesori, muncitori, tarani . . . biserica ?”
    Dar, de ce sa nu se legalizeze bacsisul si la oamenii politici, si, insfarsit, sa poata fi si ei taxati ?!
    Știința merge astăzi mai repede ca omul de știință; ai pornit împreună și ți-o ia înainte. Ar fi de scris odată povestea celor ce și-au pierdut răsuflarea alergând după propriile lor idei. Și tragedia celor ce, nevrând să rămână în urmă, nu pot să mai meargă înainte. Și comedia amară a celor ce neputând alerga, încearcă să oprească puhoiul. Și dramele provocate de cei ce, neînțelegând noul, îi prigonesc pe cei ce-l practică. (Grigore Moisil)
    Dar, de ce sa nu se legalizeze bacsisul si la oamenii politici, si, insfarsit, sa poata fi si ei taxati ?!

    Reply
  16. danu binaru

    n-am auzit pe nimeni sa se omoare dupa Magurele (strain sau din diaspora), mai degraba de pensionari care-si cumpara in Transivania case sau chiar mici ferme unde sa-si implineasca un vis (in niciun caz la vama).
    in Irlanda sau Finlanda strategia e simpla, cine minte si umbla cu fofarlica e pus la colt (incepand din gradinita, la noi e smecheras). si acolo politicienii mint (human nature, vrea povesti), insa Ponta nu e politician, e de o neseriozitate crasa, smecherie ordinara, nu i-as imprumuta nici macar o carte.
    daca ne uitam totusi la cum au ales recent grecii (cei cu mentalitate ca a noastra) si cum se frecau cei de la UE la ochi, bai, politicienii astia chiar se tin de cuvant…
    si cu toate astea, mai zilele trecute un grup de anarhisti a vrut sa-l bata pe Varoufakis intr-un restaurant in Atena, cica noroc ca era cu nevasta-sa si fara politie, altfel iesea rau

    Reply
  17. alinamp

    Nu e vorba de a aduce 1-2 oameni, ci de a face program pe fonduri UE cu menirea expresa de a da europenilor puterea de a angaja prin concurs toti sefii si a construi mecanismul, inclusiv. Sefii numiti vor fi romani in majoritate, ca nu avem salarii competitive noi – mecanismul propus de mine este de folosit o singura data, pe fondurile de asistenta tehnica – dar romani care nu provin din mecanismul de selectie autohton, dupa aceea daca avem o suta asa selectati se va vedea in ce fac ei si cum selecteaza ei alti oameni mai departe. Nu ai altfel cum rupe cercul vicios. Sigur ca daca lumea de fapt vrea sa fie condusa de dorei, ca fiecare se alege cu ceva, nu se poate, dar eu am impresia ca exista instinct de conservare in largi sectiuni din societatea noastra, si oamenilor nu le place ce se intampla.
    Pentru lumea academica, scholar.google.com e o sursa perfecta de referinta, daca aveti o adresa de gmail puteti si calcula indicele Hirsch al oricui, dar e suficient sa va uitati la numarul de citate al unui autor ca sa va dumiriti cum sta fiecare. Te si intrebi din moment ce e asa simplu si pe gratis – spre deosebire de ISI, care e pe bani – de ce nu verifica lumea automat inainte sa dea credit la toti impostorii. Cel mai simpatic e unul cu blog pe Adevarul care semneaza ‘geopolitician’, asta zic si eu specialitate, bine ca nu e hidropolitician.

    Reply
    • George Petrineanu

      D-na Mungiu, ca simplu cetatean (UE) cred si eu in propunerea dumneavoastra de a rupe cercul vicios pe care o expuneti in articol si in comentariu.
      Aveti vreo parere despre intrebarea pe care am pus-o ca aceste eforturi sa fie coordonate de o “Agenție Națională a Reformei și Bunăstării Sociale”?
      Ar putea face parte din scenariul dumnevoastra? Sau e deplasat, contraproductiv (de ex inca o piatra de moara birocratica si sursa de favoritisme, sau nici nu ajuta nici nu incurca – efect zero)?

      Intreb din curiozitate.

      Reply
  18. Constantinescu Mihai

    Bun articolul dar ați confundat Biblioteca Națională cu Biblioteca Centrală Universitară.

    Reply
  19. florin

    Putem vorbi mult si bine…
    Cind conducatorii statului vor plati bine angajatii ,atunci va mege bine tara.Pina atunci…
    Sefii sunt corupti si subalternii trag chiulul sau asteapta atentii.In privat e altfel,dar si acolo e coruptie cit cuprinde….Eu as da afara 200 de mii de angajati ai statului,din toate ministerele si cu sumele ramase as plati mai bine pe cei ramasi.Si as face un sistem de abateri in 3 trepte.La prima abatere reducere de salariu,lla a 2-a lasat fara loc de munca si daca e grav fara loc de munca si proces in penal(daca ar fi si legi,bineinteles !).Si angajatii statului ar fi in procent de 90 % harnici,cinstiti si corecti !Dar cind statul(politicienii ) fura,sefii fura….de ce ar fi corect un subaltern ??/Un angajat,mai ales daca a fost angajat cu pile ???

    Reply
  20. florin

    foarte inteligent e viorel ponta..doua exemple: 1. reclama la d.n.a., retrocedari ilegale de paduri, in jud. bacau si pica in plasa d.n.a. socrul ilie sarbu, famiglia hrebenciuc si alti pesedisti! 2. reclama la d.n.a. ilegalitati comise de firma de avocatura in care activeaza si catalin predoiu si d.n.a. pune mana pe iordache de la psd..pai in ritmul asa, trimite tot partidul la d.n.a., ca omul e pus pe reclamatii..nu ca ar strica…p.s. d-na mungiu, primarul din zona d-voastra, nichita gheorghe a plecat in ,,excursie” la d.n.a. bucuresti, cu duba!!! cica in fata primariei iesene s-au adunat in sfarsit, oameni fericiti, care striga jos nichita!!!

    Reply
  21. Harry Minti

    Da, Doamna Alina, cred că pot raspunde la intrebarea: „Stie cineva cine a fost cu ideea impozitarii bacsisului, care face exact invers de ce ar trebui să facă reformele bunei guvernari, . . . ?”
    Avem un proverb la obiect: „Gura păcătosului adevar graieste.” Lucratura politicianului este ravnita doar pentru ca el cauta o spaga cat mai mare, neimpozabila. Deci, locul de unde se poate scoate taxa cea mai mare este clar. Asa ca, solutia rezolvarii acestei probleme este impozitarea TUTUROR celor care iau spaga. Sper ca, daca este admisa aceasta rezolvare, sa nu ajungem ca la spaga mai mare sa avem taxa mai mica si la spaga mai mica taxa mai mare.
    „Măsura legislativă, o indicație administrativă, este una din componentele vieții unei societăți; opinia publică e o altă componentă. Nu trebuie crezut că dacă se decretează o lege, ea se va și aplica. Nu se aplică decât legile cu care sunt de acord cei ce le aplică.” (Grigore Moisil)

    De asemenea, proverbul: „Cine fura azi un ou, maine fura un bou,” ar putea sa ne spuna, ca poimaine politicienii ar putea avea prea multi concurenti, si anume, dintre cei care astazi iau spagile cele mai mici. Inteleg, acum, ca din aceasta cauza trebuie taxati chelnerii, ca nu cumva acestia sa vrea sa se apuce de politica !

    Reply
  22. Gheorghiu Petru

    O analiza f. pertinenta, ca de obicei. Ceva se va schimba doar aplicand solutia CANTACUZINO ( omul in jurul caruia se dezvolta institutia ), dar cred ca vigilenta noastra birocratie ( cea in care isi gasesc locul toti mediocrii, caci daca ar fi ceva de capul lor ar lucra direct pt. ei, in sistemul privat ) va bloca – prin modul de aplicare – orice initiativa, cat de meritorie.Consider ca solutia este dezvoltarea – prin masuri economice tintite -a clasei antreprenoriale romanesti, care sa duca la cresterea nr. celor care lucreaza direct in privat, a puterii lor economice si astfel sa aiba forta ( financiara & sociala ) sa impuna clasei politice reforme radicale.Dar conditia esentiala este schimbarea mentalitatilor generale- relatii bazate pe fini, cuscrii, cumnati, rude directe, amante, sotii, etc.- lucru va dura cel putin 2-3 generatii.Din aceasta cauza prioritatea 0 nu poate fi decat educatia.

    Reply
  23. Laura

    Cred ca daca vorbim de meritocratie, trebuie sa vorbim mai deschis si onest si de partea de bani – cu cat suntem dispusi sa-i platim pe cei pe care ii vrem sa fie competenti. Si aici mi se pare ca avem o problema mai mare, pentru ca exista un anume populism in societate care spune ca cei care lucreaza la stat sug sangele poporului, si nu fac nimic, si de aceea e o rezistenta foarte mare la orice incercari de a marii salariile “la stat”.

    De exemplu, in Namibia (GDP/capita ~ 6000 USD) un entry level policy officer la ministerul lor de externe e platit cu ~1400 USD/luna. In Rusia cea rea, un salariu de entry level la ministerul lor de externe (care este o institutie destul de meritocratica in Rusia) este in jur de ~1800 USD/luna. Care e salariul de intrare la MAE-ul romanesc ? Cam 600 USD/luna ??

    E cam greu sa atragi, si mai ales sa mentii, oameni competenti la nivelurile astea de salarii.

    Reply
    • OvidiuB

      Foarte corect. Sunt si eu curios care om politic va avea curajul de a-si asuma tema complet nepopulara a maririi drastice a salariilor bugetarilor (eventual combinata cu o reducere, nu mare, a numarului acestora). Primari si ministri platiti cu salarii pe care le castiga un avocat cu 2 ani vechime intr-o firma din Bucuresti, medici platiti cu 1200 RON pe luna, profesori la fel… si noi, privatii care stam pe margine, comentam cinic ca “nu i-a pus nimeni sa-si aleaga meseria asta, stiau la ce sa se astepte”.

      Marirea drastica (nu cu 10-15%) a salariilor din sistem poate fi premisa pentru ca unii oameni bine intentionati (dar care trebuie si sa puna ceva de mancare pe masa familiei) sa intre in sistem si sa faca lucruri bune. Altfel, apostolatul e o exceptie si nu prea mai bate cu lumea moderna in care traim.

      Reply
    • George Petrineanu

      @Laura
      “Marirea drastica (nu cu 10-15%) a salariilor din sistem poate fi premisa pentru ca unii oameni bine intentionati (dar care trebuie si sa puna ceva de mancare pe masa familiei) sa intre in sistem si sa faca lucruri bune. ”
      Aș mai propune considerarea încă unei premise. Anume eliminarea sistemului piramidal rigid al puterii din instituții, de la cea mai prăpădită la cea mai însemnată.
      Omenilor bine intenționați care intra în sistem (să presupunem premisa salariilor rezolvată) le este strivită initiativa de către șefii instituției, eventual secondati de către favoriții lor. La primăria pitești primarul cu un grup restrâns (între care secretara și amanta, care devenise o eminenta cenușie) terorizau personalul. El hotăra ca femeile să nu poarte pantaloni și montase camere în primărie.
      În alte părți o absolventă primește de la angajare lucrări serioase, este îndrumată și la 33 de ani i se propune postul de director. Ambele sînt cazuri concrete.

      Această schimbare necesară de poziție este pe lista de specificații Modernizării României. Fără ea, oamenii bine intenționați vor intra în sistem, bine plătiți, dar tot nu vor face nimic de frică. Poate o mică parte a acestei părți a reformei ar fi o Reformă a Tutuielii. Ea a fost adoptată spontan in Suedia (fără hotărâre legislativă sau ordonanță de urgenta) la sfârșitul anilor 60. Pot să spun, după 25 de ani de cînd beneficiez de ea, ca respectul reciproc e consolidat, nu diminuat, e mult mai bilateral și sprijină și empatia. Este mult mai greu să fii repezit de un șef care știe că i te adresezi direct, la pertu și fără conveniente. Evident, indivizii hiperdominanti nu vor fi împiedicați total dar în calea lor se așează un set de obstacole structurale.

      Reply
  24. Ana

    Articolul mi se pare haotic. Amestecați analiza elitelor intelectuale cu cele manageriale.
    Mi se pare incorect să refuzați amestecul elitelor „diasporene” în reformarea celor băștinașe. Tocmai pentru că au experiența acțiunii și a răsplății curajului (au dovada că lumea poate fi schimbată și știu cum se face asta) ele trebuie implicate în sprijinul acestei reforme.
    Cât despre soluția ocupării integrale a nivelelor de management, fie și pe 2 ani, cu profesioniști străini mi se pare transformare de bună voie în colonie.
    După al 2-lea război mondial, Japonia a fost expusă unui alt model de societate (cel american) și se pare că i-a priit. Harnici erau ei și înainte, asta nu le-a lipsit și nu le lipsește nici acum. Nu numai că trăiesc bine, dar uitați-vă până unde au dus robotica. Și nu cred că toți managerii din Japonia au fost înlocuiți cu americani.
    Rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014 a fost decis de diaspora, în totalitatea ei, nu doar elitele – în mod direct și indirect. Oameni expuși unui alt model de societate, aderând la el, au identificat o problemă acasă (un candidat letal), au pus în practică soluții civilizate (nu atentat, ci vot, și au antrenat o masă de rude și prieteni să-l voteze pe candidatul lor) și au atins obiectivul propus (a fost ales candidatul sprijinit de ei).
    Deci „dacă vrei, poți” și soluția (concepție și realizare) ne aparține. Noi trebuie să găsim căile de a ne convinge concetățenii că fără competență, corectitudine, democrație, fiecare dintre ei va trăi infernal de prost. E foarte bine când învățăm din experiența altora, care au bunăvoința de a ne ajuta, dar trebuie să perseverăm și să avem o răbdare de fier. Nu ne putem permite să scâncim că suntem timorați – viața e scurtă, nu avem așa de mult timp să realizăm ceva, iar oamenii se [re]abrutizează cu o viteză nebună. Noi suntem cei care trebuie să expunem impostura, neîncetat.

    Reply
  25. Alex Boroda

    Articolul pune diagnostice corecte, în cea mai mare măsură. Nu cred, însă, că soluția sugerată în final (popularea instituțiilor românești cu experți și specialiști străini) e una potrivită. O asemenea soluție are câteva probleme:

    1) Reformelor astfel puse în practică le-ar lipsi angajamentul local, sentimentul că oamenii locului ”dețin” aceste reforme și că ei înșiși au o miză în aplicarea și succesul lor. Reformele lipsite de ”local ownership” sunt mai curând un risc decât o șansă reală. Pe scurt: no ownership, no commitment.

    2) Soluțiile acestea de tip ”desant” administrativ sunt tipice zonelor post-conflict, unde autoritatea publică autohtonă este complet destructurată și incapabilă de a mai exercita vreo formă de suveranitate, astfel încât inițiativa e preluată de o instanță externă, de genul forțelor de menținere a păcii (pentru un exemplu apropiat geografic, vezi cazul Bosniei de după războiul din fosta Iugoslavie). Pentru o țară suverană stabilă, membră a Uniunii Europene, precum România, o asemenea soluție este inacceptabilă cultural și politic. În plus, ea ar alimenta, foarte probabil, discursuri autarhiste și sentimente naționaliste sau xenofobe, de genul ”România a ajuns o colonie” etc.

    3) România are deja experiența programelor de tip înfrățire instituțională (twinning) din perioada de preaderare la UE. Rezultatele acestor programe au fost cel puțin discutabile. Toate au pornit cu intenții bune, dar, în practică, ne-am trezit cu un mozaic incoerent în care consilieri preaderare din diverse state membre veneau și construiau insular câte o replică în miniatură a vreunei instituții de la ei de acasă. Așa ne-am trezit cu un David Martinez Madero care croia, în interiorul Parchetului General, un Parchet Național Anticorupție după model spaniol (Fiscalia Anticorupcion), cu un Steven Foster care, în interiorul Ministerului de Interne, croșeta o Direcție Națională Anticorupție după model britanic (London Metropolitan Police), cu un Dieter Schlafen care lucra cu CSM pe reforma justiției și a sfârșit prin a-și exaspera angajatorul (Comisia Europeană) atunci când a devenit un aliat al aripii conservatoare din CSM. Exemplele ar putea continua cu alte instituții în care s-au desfășurat programe de twinning. Rezultatul e unul destul de incert, mai curând un puzzle pestriț de practici incongruente, fără o direcție unificatoare clară.

    4) Soluțiile de acest tip sună prea facil pentru a putea fi și adevărate. Adevăratele soluții pentru o țară ca România trebuie să fie de tipul reparării unei corăbii aflate în mijlocul oceanului, în timpul navigației. A spune că soluția este să dezmembrăm nava și să o înjghebăm de la zero nu e o soluție decât în condiții cu totul speciale (de pildă, cand nava se găsește într-un șantier naval). Pentru România, miza este să-și găsească în interior resursele pentru a repara corabia din mers. Întrebarea care merită pusă este cum ajungem să facem asta.

    Reply
  26. elena bojan

    Sunt de acord ca modul ploconar( corupt) in care traieste neamul meu, un neam bland cu frica lui DUMNEZEU in oase (adevarat inainte de comunism) este greu de schimbat,poate imposibil.De ce zic imposibil :
    -De cat timp este furat pe fata (nu mai spun pe ascuns)acest blestemat popor,el vazand si simtind amar consecitele acesei stari de fapt de mii,daca nu de zeci de mi de ani (dupa parerea mea de dinainte de potop decand neamurile de cromanion au distrus prin cotropire civilizatia pelasga existenta pe aceste meleaguri, civilizatie creata in Carpati de oamenii neandertalieni ai pesterilor).
    -Genotipul acestui neam este de asa natura structurat ca doar prin divinatie si ,,ordine domneasca ” se poate exprima (inclusiv apuca de treaba).
    -Pe ce salarii si pensi se exprima in tot si-n toate poporul german si ce salari si pensi sunt in ROMANIA?
    -Cat s-a furat din ROMANIA de catre ,,Marile Puteri Civilizate”(vezi in zilele noastre,acum AUSTRIA :UNGARIA,etc)in ultimi 25 de ani?.
    -Oare crede cineva, ca la gradul de informare de astazi exista vre-un roman care sa nu fie curios de cum se fura si cat inca, de pe aceste meleaguri?
    -NEAMUL ACESTA -ATIPIC -CUM I SE MAI SPUNE este unul din cele mai vechi neamuri civilizate dupa o conduita morala fiind adevarat ca a avut conditiile materiale (bogatiile naturale ale pamantului)care sa-i permita o dezvoltare bazata pe o constiinta moral-divina a spiritului .
    -Civilizatia aceasta a occidentului este creata pe rapt si minciuna si nu poate tine prea mult .Din pacate PLANETA nu mai poate face fata disperari si raului creat !

    -.

    Reply
  27. AlinaMP

    Update. MAE merge OK, e printre institutiile unde se vede un oarecare efort de profesionalizare, dovada si lista de promovari afisata transparent pe gardul din Aleea Alexandru (multumesc informatorilor mei). Cu toate astea, in nici o tara din UE nu s-ar putea propune o lista de ambasadori exclusiv barbati, cum au facut ei azi. Si spun asta fiind prietana si avand respect profesional pentru Hurezeanu, Cioroianu, Mazuru, Jinga- ambasadorii nu au fost vinvati de ce a fost toamna trecuta la alegeri, guvernul a fost. Exista anumite cerinte europene, daca nu si bunul simt, care spun ca nu se poate sa ai doar barbati au valoare si, prin exceptie, si cate vreo amanta de a ministrului de externe ca persoane celebre pe care nu le mai reamintesc. Presedintia e la feld e vinovata ca nu a sesizat lipsa de corectitudine politica a listei, oricate femei or fi refuzat, tot gaseau una-doua cu putin efort.

    Reply
    • Laura

      De acord, comparativ cu era Dlui Baconschi, o anume profesionalizare exista, pot spune vazand lucrurile din exterior.

      Dar partea cu Dl Hurezeanu numit ambasador in Germania mi se pare iar un model romanesc de tipul “vorbim noi si se rezolva”. Dl Hurezeanu, din ce am inteles eu, are si cetatenie germana; exista niste cutume diplomatice sa nu trimiti ca ambasador in tara X pe cineva care are si cetatenia statului X, pentru ca pot aparea probleme delicate in caz in care trebuie invocata imunitatea diplomatica (nu e vorba de crime, ci, de exemplu, salariul Dlui Hurezeanu in Germania e scutit sau nu de taxe germane ?). In fine, sunt motive multe pentru care astfel de numiri “nu se fac”. Sunt convinsa ca Dl Hurezeanu e o alegere buna ca ambasador, dar din cauza acestor circumstante ar fi fost mai bine sa fie trimis in Olanda, sau Belgia, sau Austria .. dar nu in Germania.

      Dar problemele care exista in MAE nu sunt la nivel de ambasador, ci la nivelele 3-4, acolo unde se prepara briefingurile, se decid pozitiile Romaniei pe dosare internationale, si se construiesc strategii diplomatice. Ca sa dau un exemplu, MAE-ul a initiat de curand idea de dialoguri de “Security Trust” cu “vecinii vecinilor nostrii” (adica, spus printre randuri, trebuie sa discutam teme de securitate cu Rusia). Foarte corect, si asta e o initiativa diplomatica ca la carte. Problema este ca vrem ca aceste dialoguri sa fie parte din Parteneriatul Estic (care e oricum cam mort in forma actuala), si in acelasi timp suntem foarte vocali in a cere mentinerea/inasprirea sanctiunilor impotriva Rusiei. Romania nu poate fii si cal si magar in relatia cu Rusia, ca nu are capacitate pentru asa ceva. Asta e un exemplu de incoerenta in politici publice, si, cred eu, vine si din lipsa de expertiza la nivelele birocratice din MAE…

      Reply
  28. Marcel Soviani

    <abbr title="Sistem de merit in anii '80/'90? Da de unde!
    Distrugerea sistemului pe bază de merit din societatea românească, totdeauna viciat de pile și relații, dar totuși funcţional în deceniile opt-nouă ale secolului trecut a devenit o problemă enormă în România.
    Sincer afirmatia d-voastra este socanta.
    Mai ales ca in anii ’80 la doctorat nu aveai voie decat ca membru de PCR. Iar mediocritatile se catarau cu turnatorii, plagiate, samd.

    Reply
  29. Marcel Soviani

    Merit pe pile
    In zile de dupa decembrie 1989, revenit in Romania dupa o absenta de 14 ani, am activat la firul ierbii (grass roots), in ideea formarii unei societati civice. O idee lansata in acea perioada era cea in inrolarii voluntare a romanilor incadrati in sistemul universitar american sau in diferitele organizatii americane in societatea romaneasca post-revolutionara. Din pacate ceea ce prezicea d-l Matei Calinescu intr-un op-ed in New York Times din ianuarie 1990, regimul comunist isi va perpetua existenta intr-o noua forma cu lozinci de genul “nu ne vindem tara”, dar si cu maciuca ori alte mijloace coercitive.

    Reply
  30. alinaMP

    Aveti dreptate, dle Soviani, e socant, se rezolva cu faptul ca in domeniul meu cel putin, medicina, toata lumea intra in partid, formal, dar sefii de clinica erau buni, chirurgii sefi aveai ce invata de la ei, etc Cel mai bine a fost imediat dupa revolutie, cand politrucii au fost dati deoparte de noi, studentii, pentru cativa ani. Dupa aceea lucrurile s-au deteriorat. Nu e simptomatic ca ‘candidatul liberal’ la presedintia Academiei, care a pierdut, dar au facut pentru el campanie cei mai luminati de pe acolo, a fost Viorel Barbu, seful filialei Iasi a Academiei Romane in 1989, matematician, profesor de inventica, favorit al Elenei Ceausescu care ii construise o superba sectie pe Copou (pe atunci avea sub 40 de ani). Daca douazeci de ani mai tarziu alternativa la el e mai conservatoare apai va dati seama cum stam. E fals ca sub comunism nu se cautau si nu se cultivau talentele, numai putini oameni – ca sotul meu, care a intrat in universitate dupa 1990, ca nu era membru de partid – stateau veritabil deoparte.

    Reply
  31. Eu

    Doamna Mungiu, aveti dreptate, ca de altfel multi dintre cei care v-au raspuns. Bun, stim unde suntem si unde vrem sa ajungem, daca doar scriem despre asta, tot nu am facut nimic. Noi suntem un popor care vrea schimbare, dar sa nu o facem eu sau noi, ci ei , altii sau voi. Noi suntem un popor care vrea o tara curata, dar scuipam seminte, aruncam ambalaje , etc pe unde apucam. Vrem civilizatie, dar ii asteptam pe Superman, Batman, Iron man, americani, rusi, chinezi, etc sa o faca, noi nu luptam impotriva coruptiei. Credeti ca in statele civilizate conducatorii au fost cinstiti de la inceput, si orientati spre civilizatie, meritocratie, egalitate de sanse? nu! Aici succesul este dat , in mod paradoxal, de cinste, onoare, fair play, performante, creativitate…daca NU ai aceste competente, ai in mod sigur succes in viata, in cariera. Daca nu minti, furi, discreditezi, barfesti, torni pe careva, esti oaia neagra a statului, firmei, etc, si scapa urgent de tine. Daca cunoasteti povestea lui Matsushita – fondatorul Matsushita Electric, Panasonic), stiti ca a plecat de jos intr-un sistem paternalist, si cand a ajuns director in perioada interbelica, contrar celorlalti directori care au preferat sa dea afara angajati, el a facut reconversie profesionala si i-a pastrat pe toti. Ulterior, cand boardul de directori a vrut sa-l dea afara, angajatii au intrat in somaj. Si acum sa revenim pe plaiurile mioritice, vrem sa fim ajutati, iar cand cineva infrunta managementul/sistemul si este dat afara sau discreditat, ne dam la fund, impuscam fuga urgent. La noi managementul administreaza venituri…personale desigur, nu afaceri, si atunci cand ai 3 geci pe tine sigur ca ai impresia ca cel cu 1000 lei brut din care trebuie sa achite utilitati, taxe si ii mai raman 10 lei in buzunar pana luna urmatoare, trebuie sa-ti pupe manile mamucii si ale tatucii ca i-ai dat sansa sa nu ingroase randurile somerilor. Priviti retroactiv, ce s-a schimbat de la revolutie incoace: au crescut nr de biserici, farmacii, firme de consultanta/audit/evaluatori, nr de banci…a crescut infractionalitatea, …a sczut nivelul de educatie, au scazut valorile- dovada emisiuni pt analfabeti gen maruta, fata lu’ taticu, avem politisti care ne sfatuiesc sa avem grija la lucrurile personale, avem ministere care cel putin public afirma ca vegheaza sa implementeze ceva la nivel national, si totusi de la politie, la itm, la ajofm, pensii, si alte organisme la fel de inutile, fiecare face ce vrea la NIVEL DE judet…si atunci ma intreb, la ce mai avem minister? cum e posibil ca intr-un stat sarac sa existe profit in sfera antibioticelor, bancilor, firmelor de paza. Avem experti HR, care sunt absolventi de orice alt domeniu decat HR, care au citit pe diagonala niste carti de specialitate de unde recita niste intrebari pe la interviuri, dar sunt experti HR; ei la randul lor angajeaza absolventi de Teologie pt posturi de sefi de paza la lanturile mari de magazine; Avem sefi care nu stiu diferenta dintre VA si V-A, nu sunt in stare sa faca o rpezentare power point, de strategii sau politici HR, financiare, juridice, etc nici nu mai vorbim, dar au niste salarii de zici ca au creat cerul si pamantul, ..avem CEO , adica niste analfabeti in ale managementului care subcontracteaza niste servicii de audit, management, psihologie, juridice, marketing etc pe niste scoruri de 20000 EUR lejer, in detrimentul propriilor angajati platiti cu minimum pe economie, si in conditiile astea au salarii de 200 ori mai mari decat a celui mai nou angajat. Cand ajung in faliment cum avem destul exemple in tara, e vina muncitorului de rand care o facut ore suplimentare neplatite, care o tinut in spate inca 3 muncitori platiti de firma dar care lucrau la vila personala a lui CEO, a lui inginerul care facea si treaba lui neamul/amanta lui sefu/CEO desigur pe salariu’ net inferior lui neamu/amanta. In afara ITM face munca de teren, la fel si protectia consumatorului, si avocatul statului, etc, la noi sunt vinovati angajatii, victimele, mortii. De aia nu se schimba nimic aici!

    Reply
  32. Afrodita IORGULESCU, profesor univ. emerit

    Eu zic ca solutiile trebuie aplicate “pas cu pas”. Nu exista o solutie miraculoasa, trebuie sa avem rabdare.
    Este foarte bine ca au fost puse camere de luat vederi in salile de bacalaureat, asa a fost stopata frauda imensa la bacalaureat. Dar stiti ca aprope toti profesorii urasc acele camere, nu mai vorbesc de elevi?
    Primul pas. Sa impunem respectarea legilor sus , ca de exemplu:
    – sa impunem prin proteste acordarea a 6% din PIB invatamantului, cum spune legea!
    – sa impunem prin proteste ca statul sa-si achite datoriile fata de intreprinderi, adica sa dispara arieratele!
    Apoi vine pasul 2, impunerea respectarii legii la esaloanele 2; etc.

    Reply
  33. Vlad Ionescu

    Pentru corectitudine, sunt doua femei printre ambasadorii numiti – doamnele Luminita Odobescu si Carmen Podgorean. Exista insa o numire complet nepotrivita care nu a fost remarcata de comentatori: Constantin Grigorie la Praga. Acest domn este pensionar si cunoscut drept o persoana foarte dificila care inventeaza subiectele din comunicari. Presedintele Iohannis trebuia sa fie mai atent, desi, probabil, aici se vede mana altui pensionar, dl. Lazar Comanescu.

    Reply
  34. zota corneliu

    Principial ati prezentat excelent situatia din Romania.
    Propun sa facem un prim pas mic- plecand de la exemple ale unor situatii reale – la care solutiile sunt mai simple si accesibile uramand ca prounerile ddvs sa fie aacceptate de voie de vevoie si de catre politicieni , daca va exista o presiune din partea societatii civile, care din pacate nu este unita si nu are o coordonare !!

    Am avut ghinionul sa fiu internat la spitalul clinic de urgente Brasov , sectia cardiologie in luna aprilie 2015
    Nu critic actul medical de care am fost multumit .
    Stim ca actul medicall poate avea eficienta daca si celelalte conditii- ma refer la cazare si masa- sunt normale !
    Va infiormez ca :
    – mancarea bolnavilor livrata prin cathering se serveste rece deorece -ATENTIE- nu exista nicio posibilitate de incalzire a ei, plita fiind debransata din dispozitia conduceii, fara a se impune prin contract celor care livreaza harana sa o serveasca calda !
    – nu se asigura tacamuri de unica folosinta si nici de un alt fel. Pacientii trebuie sa vina cu tacamurile de acasa !
    – exista niste fotolii captusite cu poliuretan complet degradate care nu se pot igeniza, in pofida sfaturilor sa ne ferim de microbii din spital Am foto care atesta ca acestea sunt adevarate incubatoare de microbi. Mai bine le-ar arunca
    – instalatiile de apa la unele vase de WC curg incontinuu, nimeni nu le intretine/ verifica periodic.
    Sesizand aceste aspecte personalului medical si femeilor care mentin curatenia toti au raspuns ca nu este treba lor !!!

    Toate acestea sunt lucruri simple pot fi rezolvate daca managerul ar fi un administrator similar unuia de hotel .

    Reply
  35. Pingback: Alina Mungiu-Pippidi: De ce meritocrația nu salvează România, iar SIE, da – EQY News

  36. cris

    Sistemul din vremea lui VLAD TEPES poate rupe cercul vicios!!!!!!!…..intarirea respectului pt LEGE….Stoparea batjocurei la adresa politistilor din productii TV autohtone
    Salarii marite pt tinerii angajati la stat si desfiintarea sistemului piramidal al puterii cu sefi care blocheaza initiativele tinerilor fiindca li se clatina scaunul de la schimbare………
    Schimbarea e singura certitudine……
    Scorpions…..Wind of change

    Reply
  37. AlinaMP

    Ok, corectez informatia. MAE merge binishor, dar obs Laurei sunt valabile, Emil H ar fi mai bine sa renunte la cetatenia germana, ca e potential cfl de interese, desi eu cred ca va fi un ambasador OK, si sunt 2 femei, pe care de altfel le cunosc, printre ambasadori in pozitii mai mici…Blandiana la Paris? Ar fi fost OK. A, si Plesu nu avea totusi de ce sa fie apologetic, a fost acuzat de Ciuvica si de unul care l-a turnat pe Ion Negoitescu. Sa nu mai ocupi functii publice de raul astora nu e bine, ca cine stie cine e numit si e mai rau.

    Reply
  38. George

    D-na Pipiddi, am inteles analiza dumneavoastra, din care rezulta ca, Ponta (culmea, l-ati pomenit primul, sau mai bine zis, l-ati asezat primul in propozitie. Nu era mai corect in ordine alfabetica) Iohannis si Basescu, sunt persoane inteligente. Sunt. Nu am argumente sa va contrazic. Dar nu ati pomenit nimic de fostii presedinti sau prim-ministrii, care ne-au “supt”, cate un pic, an de an. Poate eu, nu v-am inteles logica, ca ati inceput analizele din sens invers ! Sau le-am ratat pe celelalte . O.K. ! Daca n-ati facut-o, probabil, o sa acordati un capitol important guvernarii Basescu, pentru ca este foarte important sa aflu parerea dvs., ca un fin analist si obiectiv, ce sunteti ! ? De ce vreau parerea dvs.? Pentru ca, in guvernarea Basescu ( o sa-mi reprosati ca Basescu nu a fost prim-ministru. Asa este, dar stiti dvs…..!) mi s-a taiat salariul cu 25 %, stiti ce a insemnat aceasta masura pentru mine si familia mea ? O.K.! Am acceptat, pentru ca mi s-a fluturat prin fata, sacosele cu “porcanul” de bani, despre care d-l presedinte (acum fostul) mi-a spus, eu l-am crezut, “Priveste criza, boule !, gaozarule! tiganca imputita !” Si de”abea acum se vede unde era criza, si unde nu ! Chiar m-ar interesa o a analiza a dvs. pe aceasta tema.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *