Cum să tai copaci de România

Acum vreo două veri un copac bătrân și greu de pe domeniul Iorga din Sinaia a căzut peste gardul lui Valeriu Stoica, care are casă de vacanță exact dedesubt. Exact, e mult spus, era un copac enorm pe terenul instabil și în pantă, care s-a dus cu vârful în jos, tăind scările publice, de cincizeci de ani nerenovate, și doborând gardurile a vreo două proprietăți pe raza a vreo treizeci de metri. Era un brad bătrân, ca din poemul istoricului, cel mult citat în volumul ”Drumeț în calea lupilor” și filmul aferent. Dar nici copacii mei tineri nu o duc mai bine. Așa după cum mi-a scris un geolog într-un referat mai vechi, pădurea din jurul casei Iorga din Sinaia are aspectul tipic de ”pădure nebună”, cu copacii înclinați în toate direcțiile din cauza rădăcinilor lor scăldate în apă. Apa care coboară de la Cotă după fiecare ploaie, nu întâlnește în cale decât resturi din canalizările de pe timpul bunului rege Carol (cel bătrân, de atunci nu s-au mai făcut scurgeri adecvate), grămada de vile noi care au mai și astupat  șanțurile vechi de scurgere când s-au construit – cu autorizații de vile montane ușoare, parter plus pod, bașca trei niveluri de beton care nu au figurat în proiect – și din cascadă în cascadă inundă drenurile mele și sapă temeliile fundației drumului spre Taverna Sârbului. De la baza drumului cad anual la mine în grădină bolovani de mărimea unui cauciuc de Jeep – în fiecare iunie mă aștept când vin Victor Ponta sau Călin Popescu Tăriceanu la raliu să îi văd aterizând cu drum cu drum cu tot în râpa noastră și știu că vor veni televiziunile înainte să ajungă primăria – și apoi spală rădăcinile fagilor și brazilor din grădină, înclinându-i în toate direcțiile și scufundă casa monument istoric spre colțul din sud cu circa 5 cm pe an. După fiecare consolidare am din nou fracturi, iar o minge de golf pe podeaua de la etaj nu mai poate sta locului din cauza gravitației – a devenit jocul favorit al fetiței femeii în casă, cu mingea de golf portocalie rezervată de Pricewaterhouse pentru clienți vechi.

Cu toate acestea noi ținem la pădurea noastră și decât să o tai prefer să plătesc gardul lui Valeriu sau șindrila mea proprie, că ultimul brad a căzut chiar peste casă, de am primit poze la Berlin de la oamenii de bine care țin un ochi asupra proprietății și duc la veterinar pe orice cățel nefericit care se așează în poiană fără să știe că astfel cade sub incidența unor legi mai noi care consideră că astfel s-a stabilit și trebuie să îl ia cineva la puricat. Motivul este, desigur, preferința noastră pentru copaci – aleea care duce la poartă îi are încă pe cei plantați de unchiul Harry, colonel în armata austro-ungară. Dar chiar dacă nu ar fi sentimentul istoric și înclinația noastră pentru Habsburgi tot ar trebuie să lăsăm copacii să cadă când le vine vremea pentru că sunt aproape cu neputință de tăiat. Ca să tai orice copac, chiar cel care stă să cadă punând în pericol siguranța cuiva, trebuie să faci o cerere însoțită de actul de proprietate și fotografia color a victimei, să plătești o taxă destul de mare pentru fiecare copac (în condițiile în care impozitul nostru pe acest teren, grație Consiliului Local, e cel mai mare din Sinaia) și să anunți tu pe cei de la Ocolul Silvic, deși cererea se depune la Primărie și e trimisă spre aprobare la județ. Ei își fac eventual drum (dacă cunoști pe cineva), fără cerere, fără poze, și dacă ai ghinionul să te sune BBC să te țină de vorbă ca data trecută când i-am chemat, or să plece însemnând copacul greșit (că sunt oameni grăbiți), adică nu pe ăla care cădea peste cineva și pe care l-ai pozat, ci pe unul inofensiv, care cel mult o să cadă de unul singur fără să deranjeze pe nimeni când i-o veni vremea. După asta trebuie să aștepți ca instituțiile să comunice între ele, treabă în general de nerealizat în statul român, de asta tot ce e de rezolvat implică minim trei instituții, și abia pe urmă să ridici fericit autorizația care îți permite să tai copacul greșit care punea în pericol viața oamenilor cu o lună în urmă. Dacă găsești pe cineva să ți-l taie, de regulă cei care fac asta vor să ia și lemnul, că altfel le iese prea puțin să riște cu tăiatul unui copac greu și periculos. Lemnul, însă, nu li-l poți da pentru că Ocolul nu vrea să dea vreo autorizație de transportat lemnul, iar poliția pe DN1 își face treaba, adică oprește pe oricine are lemn și se uită la documentele însoțitoare. Cum eu nu dau mită la pădurari sau șefii lor, nu am obținut niciodată vreo autorizație să pot dispune de vreo bucată din propriul meu lemn pentru a-l da vreunui tăietor. Dar nu contează, că alpiniștii care taie crengile cu adevărat dificile nu stau departe și i-am sfătuit chiar eu să îl fure, ducându-l cu căruța sau roaba la ei în grădină. Desigur, ANAF ar putea spune că l-am văduvit de o buturugă sau două cu asemenea tranzacții informale, deși eu cred că mai degrabă am făcut economie statului că nu am făcut pentru ele un vraf de hârtii – știu cel puțin un economist cu premiul Nobel care are aceeași părere cu mine. Per total, suntem în acea simpatică situație descrisă pe vremuri de Dani Kaufmann de la Banca Mondială în care calitatea reglementării, statul de drept și corupția se corelează la peste 90 la sută, că aceia care fac legile le fac ca să oblige lumea să le calce și ei să ia un comision. Din asta Romsilva a devenit marele imperiu deasupra legii care este, cu pădurarii cu ace de cravată de diamant și șeful lor care le-a cumpărat eliberat de Curtea Supremă (pesedist), cu zeci de vile de protocol și cu 4,5 milioane de metri cub de lemn pe an furat, o dată și jumătate cât Piramida lui Keops, cum plastic spun cei de la Der Spiegel. Furat nu de vecini, ci trimis la export de către Schweighofer, firma austriacă spre care se scurge lemnul tăiat din pădurile statului și cele privatizate de mafia retrocedărilor. Care are, deci, acte în regulă, sau n-ar putea fi exportat, de te întrebi cum mai definește cineva ”ilegalitatea” zilele astea.

Sâmbătă, românii protestează contra acestui lanț de samavolnicii. Dar un program real de cum ieșim din această nebunie diabolic calculată nu e ușor de făcut, dovadă retrimiterea Codului Silvic la Parlament de către Președinție, din motive bune, dar și din motive care au aterizat în motivație direct dintr-un document al firmei austriece. Ca de obicei, e mare încredere în legi și reglementări că vor rezolva ceva, deși, dacă azi poți face legală tăierea a 4,5 milioane de metri cubi, nicio lege nu poate împiedica fărădelegea celor care fac și aplică legile. Doar noi descinderi de la DNA, filmări curajoase ale Agent Green și da, demonstrația noastră din 9 mai.

Cu toate astea, nu sunt optimistă că vom scăpa de toți ăștia care profită de pe urma pădurilor și pe care îi văd trecând duminica spre Taverna sârbului. Deși când mă uit la ei de pe balcon, ori mi se pare mie, ori chiar în direcția aia tocmai s-au mai înclinat vreo câțiva copaci foarte supărați.

PS. Ciudat că deși în societatea civilă doar de copaci vorbim de vreo trei zile, nicio televiziune nu dă nimic despre demonstrațiile de 9 mai sau scrisoarea trimisă ambasadelor Austriei. Vedeți și aici.

 


Recomandări

11 thoughts on “Cum să tai copaci de România

  1. Tempor

    De cand marketerii au ajuns la concluzia ca telenovelele au vanzare, stiristii au preluat ideea de succes in rating cu femei, masini de lux, bani, servicii, suspans….
    Pana si documentarele cu padurile au esente lacrimogene si tot felul de efecte audio video incat lumea crede ca se uita la filme artistice.
    Asa ca trebuie sa asteptam sa se petreaca evenimentele pentru ca pe urma “mari regizori” sa prezinte stirile HD la standarde internationale iar mai incolo, sa vedem un nou episod lacrimogen cu rezultatul care multumeste toata lumea cinefila.

    Reply
  2. flesh

    Și mie mi-e scârbă de cum nu prezintă televiziunile ceea ce se întâmplă în țara asta. Și nu numai în țara asta. Bine că avem internetul, cât l-om mai avea și pe-ăsta… că nu se știe când vine următoarea lege big brother și ne taie firul. Ca să ne apere de “terorism”, bineînțeles.

    Reply
  3. Arges

    In Pitesti, pe Calea Bucuresti, s-au taiat zeci de copaci, care nu stateau sa cada, pentru a face loc pavelelor. Parcarile au ajuns sub balcoane!

    Reply
    • daniel

      nu cred ca la pitesti s-au masacrat mai multi arbori valizi, decat in iasi..mokofanul nichita a taiat pe unde vrei si pe unde nu vrei, mai ales..nimic nou sub soare asadar…nu inteleg ce DUMNEZEU este in capul astora, de taie in halul asta..parca-s loviti de oligofrenie avansata!!!

      Reply
  4. danu binaru

    intr-adevar, ciudat de ce televiziunile PSDiste (unde mai nou cica intra si B1) nu au sarit pe valul asta cu teme nationaliste, “nu ne vindem tara” etc
    oricum, euronews(urile) vor transmite de 9 mai de la moscova, cine,cum participa la 70 de ani de la terminarea razboiului
    un Mircea Cartarascu, de exemplu, daca s-ar lepada de basism, ar putea sa le zica austriecilor de la obraz cand mai e invitat sa vorbeasca (parca a luat recent un premiu acolo), poate ar avea ceva impact, de o scrisoare la ambasade nu prea aude nimeni, iar despre coruptie austriaca e plina die presse (Strasser, Haider, Dörfler, EADS-Eurofighter, etc), chiar daca stau bine in transparency index(CPI)

    Reply
  5. Adrian

    Cum bine scrieti, actualul cod silvic te obliga sa devii hot din propria parcela de padure. Un proprietar cu cel mult un hectar de padure e in situatia sa nu se poata incalzi iarna intr-o gospodarie rurala medie din cotele ce-i sunt alocate de ocolul silvic, ceea ce e absurd. In contrapartida, se autorizeaza in marile aglomerari noi si noi constructii, care, desigur, vor si consuma energie, dar de unde?

    O solutie la un tip de furt ar fi ca fiecare transport sa aiba acordul scris al proprietarului (sau 90% din proprietari, daca sunt mai multi), acord valabil un numar de zile (sa zicem cinci) si, daca transportul depaseste, sa zicem, 3mc, sau 30mc/luna de un singur transportator sau afiliati sa circule cu extrasul de cf in care s-a notat vanzarea spre taiere. Cred ca deja era scris prin legea Voicu Nitescu (maltratata in 1995 de legea cadastrului de tip nou, votata 1996), sau in texte legale chiar mai vechi.

    off-topic: Cert e ca asa cum uzina de automobile tipa ca n-are autostrada, dar pana acum ar fi construit-o cu fonduri proprii si/sau franceze si/sau europene de o mie de ori, daca chiar si-o dorea ( : ) ), tot asa si Sch sau cum ii cheama ar putea sa aplice un cod intern de exploatare silvica mai restrictiv chiar decat legea, pentru ca-si permit, aparent. De pilda, trasee forestiere dedicate (si care nu trec prin rezervatii naturale etc.), cu monitorizare permanenta a traficului, controale ale plantatiilor de refacere etc. Altfel, o sa primeasca injuraturi de la gospodarul din sat. Iar daca, in realitate, nu-si permit, inseamna ca sunt niste nimeni, si poate asta ar trebui spus la miting (cu nume si prenume): Sunteti niste nimeni! Aceeasi situatie e si in cazul balastierelor care extrag pe nimic (nu MAI nimic, ci chiar nimic-nimic) chiar din albia raului s.a.m.d.

    Reply
  6. Radu

    Halal primarie are si Sinaia asta! Bine ca in schimb si-au construit amfiteatru in centru!!!

    Reply
  7. Octavian

    Nu vreau sa comentez despre paduri, ci despre legile din Romania in general. Nu sunt politolog si nu sunt expert nici in constitutii. Insa stiu ca in Elvetia o lege poate fi contestata si supusa unui referendum inainte de a fi aplicata.
    O sa aduceti argumente ca nu e practic, ca e scump, insa cat ne costa cecul in alb pe care il acordam parlamentarilor nostri corupti. Eu cred ca daca introducem in constitutie un mecanism de contestare si supunere unui referendum legile parlamentului, un mecanism simplu care sa nu ingradeasca posibilitatea de contestatie, vom descuraja nu numai emiterea de legi proaste, dar si accesul oportunistilor in parlament. Costurile vor fi prea mari raportate la riscurile de esec. Mi-as dori o dezbatere pe tema aceasta pentru ca, dupa cum vad, nu ne mai putem permite astepatarea a 4 ani pentru schimbarea parlamentului si corectarea de legi proaste. E o idee la care as dori sa ascult si alte opinii.

    Reply
  8. Valeriu Durac

    Atâta vreme cât legile sunt făcute de infractorii căţăraţi în toate instituţiile statului şi nu sunt făcute de specialişti pe domenii de activitate nu avem nici o şansă să ne redresăm.Deşi am lucrat 37 de ani efectiv doar în industria prelucrării lemnului,iar tatăl meu a fost maistru de exploatări forestiere,şi am colindat multe asemenea exploatări ,nu mă consider un mare specialist.Totuşi în anul 2004 când am văzut cu ochii mei jaful produs în pădurile noastre,am sesizat Ministerul Apelor,Pădurilor şi Dezvoltarii Rurale cu privire la modificarea codului silvic şi deşii am primit răspuns favorabil propunerilor mele,nu sa întâmplat nimic în toţi aceşti ani.Până nu se va elimina licitaţia lemnului pe picior, prin estimarea volumului masei lemnoase aşa cum este în prezent şi scoaterea lemnului în rampă la drum auto şi licitarea lemnului pe specii şi sortimente prin masurare şi cubare bucată cu bucată nu se va elimina jaful din pădurile noastre.Am fost beneficiarul unui hectar de pădure primit prin retrocedare din partea bunicilor mei dar eu nu m-am ales cu nimic deoarece mi-a fost furat tot ce a însemnat lem.A rămas în urmă doar un teren şi nişte cioate.Dacă acest cod silvic va trece fără eliminarea acestui mod de licitaţie,iar marile companii vor avea acces nelimitat,atunci tot lemnul va fi exportat sub formă de materii prime pentru fabricile de mobilă din străinătate şi în loc să producem noi mobilă şi să dăm valoare lemnului,importăm mobila produsă de alţii la preţuri exorbitante.În loc să creăm noi locuri de muncă le dăm altora şi e păcat.

    Reply
  9. Pingback: DEZVĂLUIRI. Un fost pădurar explică: cum se rad ilegal pădurile, cum se împart banii, dar și unde ajunge lemnul. ”Pe autostradă, la Sebeș. La austrieci” | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *