Clasificările universitare: între utilitate și exercițiu de marketing universitar. Perspectiva studenților

În contextul în care Ministerul Educației Naționale (MEN) intenționează să demareze un nou proces de clasificare a instituțiilor de învățământ superior, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a redactat analiza „Clasificările universitare: între utilitate și exercițiu de marketing universitar. Perspectiva studenților”, prin care prezintă poziția studenților asupra acestui subiect.

Astfel, ANOSR consideră necesară o nouă clasificare a universităților, în vederea unei potențiale reașezari a sistemului de învățământ superior românesc pe temelii solide și autentice, care să conducă la o redefinire a ofertei educaționale. De asemenea, o astfel de clasificare va trebui să aibă impact și în modul de finanțare a universităților și să marcheze anumite restricții în ceea ce privește autorizarea și acreditarea anumitor tipuri de programe de studii, respectiv cicluri de studii, în cazul anumitor instituții de învățământ superior, în contextul în care universitățile ar trebui să fie responsabile față de studenți și de societate, respectiv realiste în conturarea misiunii și viziunii pe care o au, în funcție de capacitatea instituțională existentă, contextul local și regional și anvergura disponibilă.

Totuși, refuzăm orice propuneri cu privire la stabilirea unor ierarhii/clasamente ale universităților sau ale programelor de studii, acceptând doar împărțirea acestora în diverse clase, în funcție de misiunea pe care și-o asumă și anvergura dovedită. Având în vedere că un raport din 2016 a relevat faptul că doar 20 de universități din România, dintr-un total de 92 de instituții de învățământ superior evaluate, „reușesc să treacă un prag minimal al vizibilității în clasamentele internaționale ale universităților”, considerăm că orice demers de a întocmi clasamente ale universităților românești este lipsit de relevanță, fără a menționa alte efecte negative printre care și potențialul efect de etichetare al absolvenților, respectiv a competențelor acestora, în funcție de universitatea absolvită. Aceste efecte potențiale sunt extrem de dăunătoare pentru studenți și absolvenți, dar nu numai.

Sistemul de clasificare trebuie să pornească de la premisa că principala misiune a universităților este aceea de a facilita procesul de educație, iar indicatorii utilizați trebuie să fie relevanți inclusiv pentru serviciile studențești oferite de instituțiile de învățământ superior. Orice activități subsecvente, precum cercetarea, contribuie la acest deziderat, sunt importante, însă ponderea cea mai mare a indicatorilor analizați în acest proces trebuie să abordeze aspecte referitoare la educație.

Pentru „sănătatea” demersului, este foarte important ca rezultatele procesului de clasificare a universităților, precum și toate datele colectate pentru acest scop, să fie accesibile într-un mod transparent și ușor de utilizat/procesat. În plus, modelul de publicare a rezultatelor să fie accesibil tuturor celor interesați și să permită utilizatorilor să își realizeze propriile ierarhii și clasamente, pornind de la propriile aspecte pe care le consideră relevante sau utile, dar fără a exista ierarhii compozite care să agrege toți indicatorii măsurați.

În ceea ce privește larga percepție cu privire la aceste clasificări, ne exprimăm dorința de a se înțelege faptul că acest instrument nu este unul care măsoară calitatea unei universități, ci stabilește locul unei universități într-o anumită clasă, pornind de la anvergura și realitățile existente în mediul academic respectiv.

Reprezentanții studenților trebuie să fie parte activă a fiecărui pas făcut în cadrul procesului de clasificare a universităților, iar printre indicatorii acestuia ar trebui să se regăsească și rezultatele unui sondaj național privind satisfacția studenților.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se angajează să participe în continuare activ în procesul de elaborare al unei viitoare metodologii privind clasificarea universităților. Propunerile realizate în acest sens reflectă rezultatul percepției studenților cu privire la acest instrument, respectiv a experienței precedente. Reiterăm faptul că, în opinia noastră, scopul final al acestui proces este restructurarea Sistemului Național de Învățământ Superior.

 

AICI puteți consulta întreaga analiză a ANOSR, cu titlul „Clasificările universitare: între utilitate și exercițiu de marketing universitar. Perspectiva studenților”.

***

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) este federația națională studențească, non-guvernamentală și non-partizană care, de peste 17 ani, are ca scop principal reprezentarea intereselor comune ale studenților din România, apărarea și promovarea drepturilor și obligațiilor acestora, cât și stimularea participării lor la actul educațional și la viața socială, economică și culturală.

ANOSR reunește studenți din 17 centre universitare din întreaga țară, din 32 de universități, atingând un număr de peste 91 de organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești.

La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Clasificările universitare: între utilitate și exercițiu de marketing universitar. Perspectiva studenților

  1. Prof. H

    În sfârșit, cineva sesizează nevoia de educație: studenții (sau reprezentanții lor sau cine-o fi)! Dascălii lor ultracitați și galonați care, culmea, scot absolvenți cam tot de același nivel sau mai slab, au atins niveluri foarte înalte de calificare și experiență), vor fi șocați.
    O sabie cu două tăișuri și probabilitatea aruncării copilului (cercetării) cu tot cu apa din albie.

    Mai bine să facă ministerul o evaluare a banilor investiți în dotarea pentru DIDACTIC în ultimii 10 ani, precum și a nevoilor pentru următorii 10. Ar fi utilă exprimarea în rachete Patriot.
    Când o să reînceapă nebunia re-clasificărilor, cam o lună se va duce pe adunat hârtii, probe, dosare, raportări etc. Cu toată informatizarea. Se va termina pe bune cam când o să apară iPhone 9 și nano-dronele manevrate de la sol de câini transgenici.
    Pentru că vrem performanță, dar nu știm prea bine direcția, nici nu prea jucăm după reguli.
    Competiția (sau alinierea) în cercetare cu Occidentul este demult pierdută. Educația este lăsată baltă din goana dascălilor după promovare pe criterii de cercetare. Doi iepuri după care s-a alergat asiduu. Într-o astfel de situație, clasificarea seamănă cu o frecție la un picior de lemn – poate duce cel mult la desființarea unor universități care oricum au cam murit. Pentru revigorarea sistemului, ar fi bună o mișcare care s-a făcut la nașterea lui: influx de creiere din Occident și influx de bani. Cu ceva supraveghere din afară. Aici se poate vedea dacă cei care ne conduc sunt buni negociatori și dacă cei care ne vând roșii în supermarketurile lor de la noi ne vor lângă ei sau nu.
    Dacă se pleacă de la prezumția că eliminarea câtorva fabrici de diplome și a unei părți din impostori va transforma sistemul într-o mașină de produs performanță, înseamnă că nu se cunoaște nivelul la care a ajuns știința de azi. Cea adevărată, care și-a propus vindecarea cancerului în 2030, care va duce la eliminarea automobilelor pe benzină / motorină în 2040 și care a inventat deja imprimante 3D care produc țesuturi umane pentru grefe. Dacă și-ar pune mintea, cei care fac știință ar putea produce o aplicație de compus bancuri la discursurile lui Dragnea (în timp real, cam 2 per frază, dacă frazele sunt separate bine prin intonație).
    Când distribui din puțin, extinzi și egalizezi sărăcia. Când inovezi, se cheamă creștere și bunăstare.

    Reply
  2. Adrian

    Pe data ce doar 20 din 92, „reușesc să treacă un prag minimal al vizibilității în clasamentele internaționale ale universităților”, in primul rand cele care nu trec pragul nu mai trebuie finantate iar in randul celor 20 se impun masuri concrete de evaluare si imbunatire a calitatiii. Tot la acestea 20 se impune finantare dupa performante, pentru ca prag minim, este o conceptie nepotrivita la nivel academic poate CACADEMIC.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *