E complet fals că România a progresat cu 20% la corupție, și 30% la statul de drept. România e tot la cinci cum a fost

Cifrele greșite ale ambasadorului Klemm

În polemica sa cu ministrul Justiției,  ambasadorul american Klemm a subliniat că se poate cuantifica progresul României în privința luptei anticorupție și a independenței justiției și că România a făcut mari progrese. El a făcut trimitere la indicatorii Băncii Mondiale în acest sens. Cităm:

„Dacă vă uitați la indicatorii lor pe guvernare, sunt șase indicatori, dar doi au implicare directă în această chestiune — monitorizează controlul corupției și statul de drept. Dacă vă uitați la statisticile Băncii Mondiale în perioada 2004-2015, când este cel mai recent, poziția României în ceea ce privește controlul corupției a crescut cu 20%. În ceea ce privește întărirea statului de drept, a crescut cu 30%”, a afirmat Klemm, citat de Agerpres.

Indicatorii Băncii Mondiale de guvernanță sunt toți la fel de relevanți, că sunt corelați între ei în jur de aproape nouăzeci de sută, dar să explicăm puțin doar pe cei de care se ocupă ambasadorul SUA. Toată lumea a devenit așa de expertă în corupție în România fără să știe nici alfabetul, că am cedat propunerii Polirom de a traduce în română cartea mea de la Cambridge University Press, A Quest for Good Governance, cu titlul românesc Cum au scăpat alte țări de corupție. Capitolul 2, Diagnostic și măsurătoare, e o introducere în materia indicatorilor de percepție ai corupției, și cartea a apărut ieri. Ca atare, dacă e cineva interesat pe fond de lucrurile astea, vă rog citiți mai mult acolo.

Controlul corupției al Băncii Mondiale este creat din diferite surse care evaluează țările pentru risc, în general analiști bancari și oameni de afaceri, ca în sondajul Forumului Economic Mondial, care e printre cele mai bune. Notele acordate de aceste surse (care sunt evaluări netransparente și subiective, de asta se numesc date subiective sau indicatori de percepție) sunt apoi normalizate (adică proiectate pe o scală similară (unii fiind de la 1 la 7 inițial, sau de la 0 la 1, etc). Din ele se extrage un component principal prin analiză factorială, adică se extrage ce au ei în comun mai mult, și se crează o scală nouă care folosește doar valorile din component. Aceasta e de la -2.5 la plus 2.5 cu 0 la mijloc (Bertelsmann sau eu o recodăm de la 1 la 10, caz în care 0 e cinci), și evoluția unei țări trebuie judecată mai ales pe baza acestui scor, pentru că fiecare țară evoluează sau involuează în raport cu ea însăși. Pentru a compara mai ușor o țară cu altele, Daniel Kaufmann, autorul acestei metodologii, face și o ierarhie a țărilor, care e proiectată pe o scară de la 0 la 100. Cu alte cuvinte, poți vedea dacă o țară e în treimea de sus, de mijloc sau de jos, dar dacă e să judeci în timp asta nu ajută, că eu pot să ajung mai pe la mijloc fără să mă mișc dacă două alte țări (să zicem, Ungaria și Polonia) coboară în acest răstimp.

Pentru că sursele pot uneori diferi (unii cred că o țară s-a schimbat mai mult, alții mai puțin) și componentul principal, care nu e o medie aritmetică simplă, nu e de la an la an la fel de consistent Kaufmann face un test t al scorurilor pentru a vedea cît de semnificative sunt aceste diferențe. Acesta e intervalul de încredere sau eroarea standard, care măsoară practic diferența dintre sursele scorului agregat. Și asta e principala calitate a acestui indicator față de Indicele Percepției Corupției al Trasparency International, care e o medie, din aceleași surse originare, dar fără o rată de eroare.

Dacă o schimbare cade în interiorul erorii standard, ea e considerată nesemnificativă. Din acest motiv, din 1996 de cînd există acești indicatori, controlul corupției a stagnat în medie pe toate continentele, fără schimbări semnificative. Georgia a furnizat cea mai mare schimbare globală, între timp atenuată, iar în Europa după criză analiștii au dat note mai proaste Greciei (pentru corupția care era de fapt dinainte), dar schimbările sunt sub rata de eroare. Pe graficele generate automat de situl Băncii Mondiale acest fapt e indicat prin linii negre care reprezintă eroarea standard. Unde liniile se suprapun, schimbarea între dimensiunea scorurilor de la an la an nu e semnificativă. Mai jos vedeți graficele de la Statul de Drept și Controlul Corupției, care arată, ce să facem, că nu ne-am schimbat semnificativ în ultimii douăzeci de ani, ce să mai vorbim de zece, douăzeci sau treizeci la sută, cifre integral fantasmagorice. Scorul Controlului Corupției a urcat puțin, de la -0.45 la 0 (adică exact la jumătatea scalei, deci la cinci), iar cel al statului de drept de la -0.02 la 0.30. Chiar dacă nu luăm în considerare rata de eroare (deși nu e indicat), se vede că și schimbarea absolută, și cea relativă sunt sub jumătate de punct, deci sub zece la sută pe scala -2.5-+2.5. Cum spre deosebire de ambasadorul menționat eu mi-am petrecut ani în tribunale luptînd cu corupția asta, și alți ani în presă, pe scurt, 26 de ani din viață, nu mă bucură cifrele astea, dar sunt astea și nu altele.

Partea bună e că am dezvoltat o nouă generație de indicatori între timp care să fie mai sensibili la schimbare tocmai pentru că multe țări luptau în întuneric, ca și noi, cu asemenea indicatori care nu doar că nu se schimbă, dar nu știi ce e bun și ce e rău în ce faci. Numărul special dintr-un jurnal științific international pe tema măsurătorii corupției și a noii generații de indicatori îl puteți citi aici

https://link.springer.com/article/10.1007/s10610-016-9322-1

și aici

http://rdcu.be/uwfM.

Totodată, ambasadorul a vorbit și despre topul Transparency International: „România a urcat 30 de locuri în top. S-a îmbunătățit și a urcat 30 de locuri. Cred că mai sunt două sau trei țări care au avut un asemenea parcurs. Aceasta este o cuantificare a îmbunătățirilor substanțiale în ceea ce privește lupta anticorupție în România și întărirea statului de drept”.

După cum se poate afla chiar din pagina Transparency International, metodologia acestui scor nu permite deloc comparațiile în timp, doar între țări în același moment în timp. După 2012, cînd a fost schimbată, a existat speranța că se va putea folosi și în timp, numai că de atunci încoace au apărut greșeli de calculare a mediilor, vedeți erata publicată recent de TI[1]. Deci nici vorbă să comparăm România pe 20 de ani în scorul TI, dimpotrivă, îți poți da seama că e ceva în neregulă cu scorul dacă vezi că Bielorusia, o autocrație deasupra legii, ar fi făcut progrese de patru ori mai mari ca România în controlul corupției în ultimul an. Din păcate, ambasadorul nu a ajuns și la asta, sau poate se lămurea.

Diplomatul a subliniat îngrijorarea Statelor Unite ale Americii cu privire la propunerile de modificare a legilor Justiției, despre care ar aprecia că ar da justiția înapoi.

Cu asta aș putea fi de acord. Nu sunt însă de acord că ambasadorul SUA are vreo idee unde e justiția acum, din asemenea citate. Pe de o parte pentru că pare complet dezinformat, în stilul cunoscut al intervenționismului american, o combinație de voluntarism și incompetență, care a dus în locuri ca Afganistan la creșterea corupției, nu la scăderea ei, după intervenția internațională, alimentat de un staff furnizat probabil de serviciile secrete românești, care pe vremuri plasau un om-doi în staff și la mese, dar acum au ajuns să elimine pe oricine nu e plasat de ei, cu prețul unor asemenea gafe. În al doilea rînd, pentru că numai în experiența mea, care am avut de a face cu toți precedenții ambasadori americani, și șefii lor de la Departamentul de Stat, am văzut și oameni buni, care au ajutat enorm, și oameni corupți, care au lobat și la mine pentru Bechtel, nu doar la guvern, fără jenă, sau au plecat din ambasadă să lucreze la corupți români în timp ce țineau discursuri anticorupție. Nu e adecvat, cît nu lămurești asemenea aspecte, să te amesteci așa de tare într-o țară în care înțelegi așa de puțin încît nu îți pui întrebarea cum de la votul decisiv în CSM, procurorii, cei constituțional subordonați guvernului votează contra propunerii guvernului, iar judecătorii, care sunt cei mai independenți, votează mai aproape de guvern? Dacă nu reușești nici să îți pui asemenea întrebare, darămite să bănuiești de unde pot veni răspunsurile, și cît de complexe sunt, cel mai înțelept e să nu te bagi, că riști să faci mai mult rău decît bine.

[1] https://www.transparency.org/news/feature/corruption_perceptions_index_2016#resources


Recomandări

18 thoughts on “Cifrele greșite ale ambasadorului Klemm

  1. CMC

    Se vede de la o posta ca judecatorii incep sa-si inteleaga independenta, in timp ce procurorii isi dovedesc lipsa de independenta. Despre ce independenta pot vorbi procurorii, daca in urma refuzului de a face testul poligraf li se scot dosare vechi care le anuleaza ani de evaluari excelente?
    De fapt, se dovedeste doar ca se mimeaza o lupta anticoruptie care ascunde utilizarea justitiei procurorilor pentru atingerea obiectivelor politice.
    Dar ale cui sunt obiectivele? Pare tot mai mult ca ale ambasadorilor. Ca par mai activi decat partidele din opozitie.
    Pana la urma, o tara in care justitia si serviciile sunt controlate din strainatate cumpara tot ce i se cere de unde i se comanda si vinde tot ce i se cere unde i se ordona. Doar ca inainte era doar o poarta la care se platea haraciul. Acum sunt mai multe…Domnitorii nostri (si de la guvern si de la Cotroceni) se intrec in a supralicita pentru caftan:
    – Dau de la poporul meu mai mult, spune unul;
    – Ba eu dau si mai mult, spune altul.
    Cred ca deja strainii isi fac cruce de cat ne angajam sa cumparam de la ei si ce hataruri ne oferim sa le mai facem pe banii viitorului…
    Deja suntem adusi la nivel de tara bananiera…Cel putin la educatie…

    Reply
    • Pentru cmc

      Pentru cmc :

      Judecatorii, care isi inteleg independenta, au votat impotriva modificarii legilor justitiei.
      Doar judecatorii corupti, aflati in solda mafiei psd si alde, sunt de acord cu modificarile propuse de ministrul corupt si las al justitiei.
      Problema Romaniei o constituie judecatorii corupti, care tergiverseaza procesele mafiotilor din psd si alde, care ii achita, in ciuda probelor zdrobitoare, prezentate de procurori, care ii condamna simbolic, cu suspendare, care nu le confisca averile, care ii elibereaza anticipat pe mafiotii arestati de judecatorii cinstiti si competenti.
      Daca CNA-ul si-ar fi facut datoria, televiziunile mafiei ar fi fost de mult inchise.
      Daca judecatorii corupti nu i-ar fi achitat pe mafioti si le-ar fi confiscat integral averile, astazi nu ar mai fi avut cine organiza si finanta indobitocirea electoratului, nu ar mai fi avut cine organiza si finanta fraudarea alegerilor, in favoarea psd si alde.
      Solutia este eliminarea din sistem a judecatorilor corupti si arestarea lor, inclusiv a celor de la CCR, demisia guvernului mafiei, dizolvarea parlamentului borfasilor si organizarea de alegeri generale anticipate, la care infractorii si cozile acestora de topor sa nu aiba dreptul sa participe.

      Reply
      • CMC

        Edident, doar tu stii ce e bine si ce e rau si care sunt judecatorii care trebuie arestati.
        O minte de securist, nu altceva…care considera ca doar securistii trebuie sa controleze tara, cu metode staliniste!
        O fi asta si pozitia Romaniei curate?

        Reply
        • Romania Curata Post author

          Va rugam sa incetati cu jignirile la adresa colegilor comentatori. Limitati-va la a va expune opiniile. E valabil pentru toata lumea. Daca sunteti atacat, nu raspundeti. Atacurile repetate vor duce la interdictia de a posta.

          Reply
          • CMC

            Imi pare rau, dar vorbim aici despre postari cu caracter fascist (arestari de judecatori, dizolvare de parlament, interdictie de a participa in alegeri samd), fata de care nu s-a luat nici o pozitie.
            Asta vi se pare corect?
            “Doar judecatorii corupti, aflati in solda mafiei psd si alde, sunt de acord cu modificarile propuse de ministrul corupt si las al justitiei.”
            Interdictia de a posta ar trebui hotarata de mai multe persoane, nu doar de una, care ar putea avea interese ascunse.

          • Romania Curata Post author

            ati luat dvs pozitie si va multumim. pe viitor nu vor mai aparea. a trebuit sa lasam o postare ca sa putem avertiza persoana sa inceteze. altfel nu-i puteam transmite mesajul, decat ca replica la propriul mesaj suparator.

      • Romania Curata Post author

        Va rugam sa incetati cu jignirile la adresa colegilor comentatori. Limitati-va la a va expune opiniile. E valabil pentru toata lumea. Daca sunteti atacat, nu raspundeti. Atacurile repetate vor duce la interdictia de a posta.

        Reply
  2. Prof. Univ. Florica Badea

    Tonul , de ce un astfel de ton? Nimeni nu va poate domoli.
    E vorba de faptul ca nu întotdeauna aveți dreptate.
    Dar va manifestați de parca noi, ceilalți, numai asa putem înțelege.
    Greșiți, stimata doamna. Și nu mai insist, fiindcă va intuiesc reacția.
    O seara cat mai plăcută.

    Reply
  3. Bozo

    Bun articol, la fel si concluzia.
    Cam asta e realitatea pe care unii refuza cu incapatanare sa o vada.

    Modul in care amabasadorii americani actioneaza in Romania de ceva ani incoace este deplasat.
    Nu am auzit de polemici publice ale ambasadorilor americani cu ministri altor tari europene sau cat de cat evoluate. Inclusiv aceasta replica adresata ministrului justitiei nu este la locul ei.
    Este admirabil ca americanii vor sa ne ajute sa avem o justitie puternica, dar dl ambasador isi exprima parerea pe domenii pe care nu le cunoaste si in mod clar isi depaseste fisa postului. E posibil sa fie lucruri dscutabile in noile propuneri legislative pe justitie, dar propunerile sunt in debatere publica, au primit vot in CSM, Curtea Constitutionala si-a exprimat opinia. Mie toate astea imi suna a proces democratic. Si dupa cum se vede dl ambasador nu controleaza detaliile tehnice pe care trebuie sa se pronunte cei ce le cunosc. E dificil pentru specialisti sa spuna argumentat de ce procurorii trebuie numiti de presedinte, CSM sau ministerul justitiei. Sau de ce nu de catre ceilalti? Orice varianta este subiectiva si cu plusuri si minusuri.
    Daca avea ceva de spus, trebuia sa o faca pe canalele diplomatice.

    Reply
  4. Sorin Avram

    Ca de obicei d-na Mungiu sunteti concisa si la obiect. Si v-o spune unul care a votat stanga la ultimele 3 randuri de alegeri legislative. Jos palaria pentru obiectivitate in ceea ce priveste actiunile ambasadorului american la Bucuresti.

    Reply
  5. nae girimea

    1. “Nu e adecvat, cît nu lămureşti asemenea aspecte, să te amesteci aşa de tare într-o ţară în care înţelegi aşa de puţin încît nu îţi pui întrebarea cum de la votul decisiv în CSM, procurorii, cei constituţional subordonaţi guvernului votează contra propunerii guvernului, iar judecătorii, care sunt cei mai independenţi, votează mai aproape de guvern? ”
    Domnul ambasador nu e prost , face doar pe prostul sa-i mearga bine . Spera poate o rasplata ca a dlui Gitenstein.
    2. In ceea ce priveste “notele ” , “clasamentele “, aici e un cerc vicios . Toate operatiile matematice ajuta la confirmarea asumptiilor /ipotezelor/notelor /bonitarilor ,( ziceti-le cum vreti ) initiale si care-s alese astfel incit rezultatul sa justifice ” stiintific” o politica anume .

    Reply
    • Diana Lucia Zotescu

      Nici nu stiti cata dreptate aveti, Domnule ‘Nae Girimea’. Fostul ambasador Gittenstein – si un grup de ‘eiusdem farinae’ din ambasada pe care a …de-servit-o (o spun in totala cunostinta de cauza, si cu MULTA greata pentru metodele sale de “diplomat” de circumstanta) si-a reprezentat la noi doar propriul sau interes, nu si tara care il trimisese aici. Din pacate, nu a fost insa singurul ambasador american care a facut acest lucru. Cu toate astea, as dori sa dau nota maxima de probitate morala si real interes si implicare atat in exercitarea propriei misiuni diplomatice cat si in efortul de a fi de folos romanilor si Romaniei unui numar de cel putin trei ambasadori SUA in Romania: doi inainte de 1989 (Vanderburk si Roger Kirk) si unul dupa 1989 (Michael Vest). Si, ca si Doamna Alina Mungiu Pippidi, si eu stiu ce spun, cand spun ce spun. Iar in problema contractului dezastruos cu firma Bechtel, hamesita dupa bani romanesti, pe langa ambasadorul american de la inceputul anilor 2000 (cel de dupa Michael Vest), si-au mai bagat coada si diplomati de rang fff inalt de la Reprezentanta Uniunii Europene (ba chiar si o nevasta de la aceeasi Reprezentanta UE, bine infipta in gratiile dlui A. Nastase, foarte prietena cu H. Puvak (de unde, probabil, si fondurile UE primite de aceasta) si destinatara – si primitoarea, din partea Guvernului roman de atunci – de anumite “perks” (a se citi’functii’ de sefa peste celelalte neveste de diplomati, in perioada cat ne-a ‘fericit’ cu prezenta sa in Romania.

      Reply
      • Dumitru

        Problema este ca aceste “perks” au fost pretul ce a trebuit platit pentru intrarea in NATO si UE. Nu pentru ca n-am fi fost pregatiti, ci pentru ca diplomatia noastra e global slabuta, iar cea a inamicilor nu e. Pentru a contracara propaganda ungureasca si ruseasca au trebuit facute si din astea. Acum insa Romania este in UE si NATO, si astfel de chestii n-ar mai trebui facute.

        O sa-mi sara multi in cap pentru ca am folosit aici termenul “inamic” referindu-ma la unguri, insa ati vazut foarte bine in ultimele saptamani ca se agata de toate prostiile pentru a ne bloca (unde mai pot). Si isi permit sa o faca si acum, cand sunt la cutite pana si cu Germania.

        Poate se mai curata si diplomatia noastra cat de cat de politicieni incompetenti si de securisti (care sunt de multe ori baieti destepti, dar care nu urmaresc interesul national, ci pe cel al Serviciilor).

        Reply
  6. gabriel

    Marturisesc ca am o stare de perplexitate legata de titlul cartii din preambul,care presupun ca va apartine.”In cautarea bunei guvernari.Cum au scapat alte tari de coruptie.”Cum au scapat?Pentru mine este mai important sa intreb:”De ce au scapat?”Si la ce le-a folosit?Pentru mine anticoruptia este interpretarea laica a celor zece comandamente crestine.Si la fel ca in cazul credintei religioase,imposibil de atins,chiar excentric din punct de vedere uman,adica daunator.In alta ordine de idei,in ceea ce priveste statisticile,clasamentele generale si indicatorii sunt instrumente de politizare globala,interstatale,care compara “mere cu pere”,democratii cu dictaturi,emergenti cu decadenti,”adulti” cu “copii” si afaceri cu interese nationale sau geopolitice.Ambasadorul american mizeaza pe reflexul nostru national de ospitalitate,de gazda primitoare si orgolioasa,care va supralicita politetea si interactivitatea.In realitate directivele transmise de peste ocean sunt pur economice,politic in Romania nu mai au ce sa obtina.Trebuie sa va citesc cartea!

    Reply
    • Dumitru

      “reflexul nostru national de ospitalitate” Eu cred ca reflexul asta nu exista. Exista doar o forma de slugarnicie fata de potentati si fata de straini, care merge mana in mana cu imunitatea de facto a strainilor. Ca in dosarul Microsoft, daca te aranjezi ca infractiunea ta sa fie prea legata de infractiunea unui strain, te poti astepta sa fie uitata. Pentru cei care pe-aici pe forum rad de cei care pupa mana popii, sa stiti ca slugarnicia fata de straini intra in aceeasi categorie.

      Reply
  7. Dumitru

    Ca multi aici, partajez constatarea ca judecatorii incep sa dea semne de independenta fata de presiunile politice. Mai mult, judecatorilor le e frica sa mai dea verdicte alandala pe baza de coruptie locala (fa-l scapat pe finul lui X care te ajuta dupa). Procurorii, in schimb, sunt din ce in ce mai dependenti de aparatul securist, facand uitate dosare importante si investigand dosare de 2 bani sau chiar vide in functie de deciziile “pe unitate”. Nu prea vad cum se poate iesi din asta…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *