29 de judecători s-au înscris în cursa pentru ocuparea celor 9 locuri din CSM rezervate instanţelor: 2 posturi pentru ICCJ, 3 pentru curţile de apel, 2 pentru tribunale şi 2 pentru judecătorii. De asemenea, 15 procurori se bat pe cele 5 locuri destinate lor în CSM.
Printre candidaţi se numără magistraţi controversaţi precum soţia colegului de cabinet al senatorului Cătălin Voicu, condamnat pentru corupţie, sora poliţistului arestat în cazul Duicu, magistraţi extrem de critici la adresa DNA şi a colegilor lor reformişti sau a celor care au pronunţat sentinţe grele în cazuri importante. Chiar şi un magistrat fost ofiţer SRI candidează pentru CSM.
Şi la procurori lupta e strânsă. Concurează anchetatorul lui Fenechiu şi Niculae, procurorul din cazul Elodia, procuroarea clanului Clămparu, fostul şef al DIIICOT, o apropiată a fostului ministru al Justiţiei Mona Pivniceru şi omul Oanei Schmidt Hăineală, fosta şefă a CSM. Vezi mai jos despre cine e vorba.
De la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au înscris în cursă judecătorii Marian Buda (secţia civilă), Mariana Ghena (secţia penală), Simona Camelia Marcu şi Viorica Trestianu (secţia de contencios). Judecătoarea Viorica Trestianu a făcut parte din completul care i-a dat câştig de cauza preşedintelui Klaus Iohannis în procesul cu ANI.
9 judecatori de la curţile de apel se luptă pentru cele 3 locuri rezervate lor în CSM.
Soţia colegului lui Cătălin Voicu
Preşedintele Curţii de apel Bucureşi, Lia Savonea, este considerată favorită. Este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu fostul senator PSD Cătălin Voicu (condamnat la 7 ani de închisoare pentru corupţie) şi cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie, fostul primar de la Sectorul 5. Acest ”detaliu” din CV a împiedicat-o pe Lia Savonea, de altfel o judecătoare bine pregătită, să avanseze în carieră şi să ajungă la ICCJ. Iată că acum ţinteşte un loc în CSM. Judecătoarea a pronunţat şi una dintre deciziile de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate în cazul Tender pe vremea când acest lucru suspenda judecata, ceea ce a tergiversat procesul omului de afaceri. A fost în zadar. Anul trecut, cu o zi înainte să se prescrie cazul, Tender a fost condamnat la 12 ani de detenţie în cazul Rafo-Carom.
Sora poliţistului arestat în cazul Duicu
O altă judecătoare controversată este Adina Ponea. Este sora lui Ştefan Ponea, fostul şef al IPJ Mehedinţi, arestat în dosarul de corupţie al lui Adrian Duicu, fostul baron local PSD. Judecătoarea Ponea a fost preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Craiova, adică locul unde Duicu a câştigat procesul de incompatibilitate cu ANI. Fratele judecătoarei, poliţistul Ştefan Ponea, este acuzat tocmai că l-ar fi ajutat pe Duicu să scape de procesul cu ANI şi în schimb ar fi primit o avansare în funcţie la Bucureşti.
“Nu cred în mişcările de stradă generate de tragedia din Colectiv”
O altă candidatură controversată este cea a judecătoarei Adina Daria Lupea de la Curtea de Apel Cluj. Este o voce critică în sistem la adresa DNA. Vezi aici cum i-a luat apărarea fostului procuror general Tiberiu Niţu, acuzat în dosarul coloanelor oficiale. “Nu cred în mişcările de stradă generate de tragedia din Colectiv”, îşi exprima îndoielile judecătoarea Lupea.
Ea a făcut parte din completul care l-a achitat pe fostul şef al CFR, Alexandru Noapteş. Acesta a fost acuzat de DNA pentru achiziţia presupus supraevaluată a şase locomotive second-hand. Prejudiciul estimat se ridica la 700 de mii de euro. În 2011, comisia de verificare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a cerut confiscarea a 1,5 milioane de euro din averea lui Alexandru Noapteş. Fiica lui s-a căsătorit cu Andrei Hrebenciuc, fiul fostului sforar PSD, Viorel Hrebenciuc.
Succesorul Monei Pivniceru la AMR
Candidează şi Dan Spânu de la Curtea de Apel Craiova. Acesta a fost preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor (AMR) după ce Mona Pivniceru a fost numită ministru al Justiţiei în Guvernul Ponta. Spânu a fost implicat în tentativa de debarcare a judecătorilor Cristi Danileţ şi Alina Ghica din CSM.
Fosta soţie a celebrului procuror DNA Doru Ţuluş
Printre candidaţi se numără şi Adrea Chiş de la Curtea de Apel Cluj. Ea a fost soţia celebrului Doru Ţuluş, procuror DNA cu multe “scalpuri la cingătoare”. Judecătorul Dragoş Călin de la Asociaţa Forumul Judecătorilor vizează şi el un loc în CSM.
Magistraţi critici la adresa DNA candidează de la Tribunale
Este cazul Gabrielei Baltag, actuala şefă a Asociaţiei Magistraţilor, o voce extrem de critică la adresa luptei anticorupţie. În februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că judecătoarea Baltag a încălcat normele de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, după ce aceasta a cerut demisia fostei şefe a ICCJ, Livia Doina Stanciu, în contextul achitării Marianei Rarinca. Vezi aici.
Ulterior, decizia de achitare a fost casată, iar femeia care a hărţuit-o pe Livia Doina Stanciu a fost condamnată definitiv.
Critică la adresa lui Kovesi şi a Cameliei Bogdan
Judecătoarea Lăcrămioara Axinte de la Tribunalul Botoşani vrea şi ea în CSM. Ea a criticat numirea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. A criticat DNA şi CSM pentru că nu au anchetat-o pe judecătoarea Camelia Bogdan – cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare – după dezvăluirile lui Mugur Ciuvică privind cursurile susţinute la APIA şi banii încasaţi pentru acest lucru. Vezi aici blogul judecătoarei Axinte.
Vrea să elimine preşedintele şi ministrul Justiţiei din numirile la instanţe şi parchete
O altă candidată, judecătoarea Mădălina Crevon-Vladu de la Tribunalul Gorj, vrea să îi excludă pe preşedintele României şi pe ministrul Justiţiei din procedura de numire a şefilor marilor instanţe şi parchete. Adică exact ce vrea şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, judecat într-un dosar DNA pentru mărturie mincinoasă. Tăriceanu a depus chiar un proiect de lege în acest sens. Judecătoarea Crevon-Vladu vrea şi ca ministrul Justiţiei să nu aibă drept de vot în CSM. Vezi proiectul ei de candidatură aici.
Contestatorul lui Norel, sfătuitorul lui Duicu
Pentru un loc în CSM candidează şi judecătorul Dragoş Popoiag, preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, cel care a contestat alegerea în CSM a judecătorului Norel Popescu, magistratul care îi acorda consultaţii juridice lui Adrian Duicu, baronul penal al PSD de Mehedinţi.
Vârf de lance împotriva lui Danileţ
De la judecătorii candidează la CSM judecătorul Bogdan Mateescu, preşedintele Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. Mateescu a fost vârf de lance în 2012 împotriva judecătorului CSM Cristi Danileţ, revocat din Consiliu. Dănileţ a câştigat însă la CCR.
Fost ofiţer SRI
Candidează şi judecătoarea Lavinia Coţofană de la Judecatoria Arad. Înainte de a deveni magistrat, ea a fost ofiţer SRI.
Bătaie mare şi la procurori. Anchetatorul lui Fenechiu, procurorul din cazul Elodia, procuroarea clanului Clămparu şi fostul şef al DIIICOT se bat pentru un loc în CSM
După eşecul privind şefia Parchetului General, când a candidat şi a pierdut în faţa actualului procuror general Augustin Lazăr, fostul şef al DIICOT Codruţ Olaru îşi încearcă şansa la CSM. El se luptă cu alţi 3 procurori de la DNA, DIICOT şi PG pentru un loc în CSM.
Codruţ Olaru a fost pentru două mandate procuror şef al DIICOT, poziţie din care s-a remarcat mai ales în faţa partenerilor americani. A fost numit în 2007 la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei. S-a remarcat prin câteva dosare de mare impact cum ar fi dosarul Hidroelectrica în care acuzaţiile erau de complot şi subminarea economiei naţionale şi dosarul privatizărilor strategice, ambele finalizate cu condamnări. Apoi a fost adjunct al procurorului general Tiberiu Niţu (2013-2016). Acum este procuror militar la Secţiei parchetelor militare din Parchetul General. Are gradul de general de brigadă cu o stea. El a obţinut două grade militare, în rezervă fiind, în câteva luni, în 2011, la propunerea fostului ministru al Apărării, Gabriel Oprea, unul retras câteva luni mai târziu, în 2012, de Corneliu Dobriţoiu, şi redat, în 2013, de Mircea Duşa.
Din partea Parchetului General candidează şi procurorul şef al Biroului de Criminalistică, Romulus Varga. El instrumentează dosarul Hexi Pharma. A făcut ancheta şi în cazul privind decesul lui Ionuţ Anghel, copilul care a murit după ce a fost muşcat de câini. Varga este cel care l-a trimis în judecată pe poliţistul Cristian Cioacă în cazul Elodia şi a reuşit să obţină o condamnare de 15 ani şi opt luni, deşi cadavrul nu a fost găsit.
De la DNA candidează Paul Dumitriu, procuror şef adjunct al Secţiei a II-a. El a instrumentat dosarul “Transformatorul” în care fostul ministru PNL al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de detenţie. L-a trimis în judecată şi pe unul dintre cei mai bogaţi români, Ioan Niculae, în dosarul Mită la PSD şi a obţinut condamnarea lui la 2 ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Din partea DIICOT candidează Alina Albu, procuror şef al Biroului de combatere a infracţiunilor de violenţă din cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate al DIICOT. Ea a instrumentat dosarul clanului “Clămparu”.
Apropiata Monei Pivniceru
Ca reprezentanţi ai parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, printre cei care s-au înscris în cursă sunt Elena Hach, în prezent membru în cadrul Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Cristian Ban, procurorul şef al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti. Hach a candidat la conducerea Pachetului General în 2012 şi era considerată o apropiată a fostului ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru.
Omul lui Hăineală
În ceea ce priveşte reprezentanţii parchetelor de pe lângă tribunale, printre cei care vor un loc în CSM sunt Felix Banilă de la Parchetul Tribunalului Bacău, considerat “omul” fostei şefe a CSM, Oana Schmidt Hăineală şi Nicolae Solomon din Capitală.
De la parchetele de pe lângă judecătorii candidează Alexandra Lăncrănjan, formator INM şi preşedinte al Asociaţiei Liderjust.
În urma alegerilor vor fi desemnaţi doi procurori din partea parchetelor de pe lângă tribunale, unul de la cele de pe lângă curţile de apel, unul de la parchetele de judecătorii şi un altul din cadrul Parchetului General.
Bun, aceasta este situatia.Lipsa de decenta a acestor “doritori de putere si nu numai de putere” este evidenta, dar ce facem, ce trebuie sa facem pentru a impiedica accederea lor la functii atat de importante ? Ne tot prezentati situatii care frizeaza norme minime de normalitate , le-am putea numi fara sa gresim, revoltatoare si antidemocratice, dar nu initiati actiuni,pe care sa le sprijinim,sa le sustinem, si la finele carora sa avem satisfactia ca am reusit stoparea prezentei in functii (functii de la nivelul carora ni se poate decide soarta), a acestor specimene asupra carora planeaza atatea suspiciuni. Chiar nu gasim in Romania (ne laudam ca suntem nemaipomeniti in toate) niste oameni cu adevarat potriviti in asfel de functii ?
Doresc sa traim intr-o Romanie Curata sau cat mai aproape de aceasta, voi va numiti,asa de inspirat,RC deci aveti datoria ,cel putin morala, sa veniti si cu solutii, sau cel putin cu sugestii.
Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar.
Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza, FARA A SE APLICA MAI MULTE FAZE ALE PROCESULUI JUDICIAR, prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, NUMAI aplicand modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician instruit si din punct de vedere ala cunostintelor juridice, un judecator ce detine si cunostinte IT si un calculator performant cu softul adecvat.