Scandalul stârnit de acuzaţiile de plagiat legate de teza de doctorat a ministrului de interne Petre Tobă au adus din nou în atenţie portalul dezvoltat de Ministerul Educaţiei, care include şi un soft antiplagiat. Sistemul a costat 14.989.844,11 lei fără TVA – aproximativ 3,3 milioane de euro şi a fost realizat cu fonduri europene neramburasbile şi contribuţia Ministerului Educaţiei. Proiectul a fost început în 2012, iar ministerul susţine că, de la 1 ianuarie 2016, el va putea fi folosit de către toate universităţile.
Ca urmare a solicitării trimise de România Curată către Ministerul Educaţiei, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, ni s-a precizat : «Proiectul SMIS 38699 cu titlul „Sisteme moderne de preluare, evaluare şi informare privind tezele de doctorat şi de gestionare a titlurilor universitare în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice”, implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a fost finanţat din fonduri europene în perioada 25.07.2012 – 24.03.2015. Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin implementarea unui sistem modern de preluare, evaluare și informare privind tezele de doctorat și de gestionare a titlurilor universitare.”
Proiectul, concretizat în realizarea portalului http://doct.edu.ro/doct/, a fost realizat prin asocierea KMPG Romania S.R.L. – SIVECO Romania S.A., care a dezvoltat şi implementat, începând cu data de 23.12.2013, un sistem informatic modern de preluare, evaluare şi informare privind tezele de doctorat şi de gestionare a titlurilor universitare.
Potrivit răspunsului Ministerului Educaţiei, «grupul ţintă vizat direct de proiect este reprezentat de 150 funcţionari publici, după cum urmează:
• persoane din Direcţia Generală Învăţământ Universitar a Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS);
• persoane din Secretariatul tehnic al Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU);
• persoane din Unitatea Executivă Pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI);
• persoane din Direcţia Generală Juridică şi Contencios a MECS;
• angajaţi din Corpul de Control al Ministrului;
• angajaţi din departamentul IT al MECS;
• persoane din Direcţia Audit Intern a MECS;
Implementarea proiectului ar asigura un impact pozitiv la nivelul unui grup mult mai larg, reprezentat de următoarele categorii de beneficiari indirecţi (persoane şi instituţii):
Cadrele didactice din universităţi (care vor beneficia de un sistem îmbunătăţit de gestionare a titlurilor);
Directorii şcolilor doctorale;
Instituţiile de învăţământ superior;
Studenţii si doctoranzii din sistemul de învăţământ.
Accesul utilizatorilor în cadrul sistemului informatic este securizat şi se face prin folosirea cardurilor electronice personalizate. Pentru autentificare, utilizatorii trebuie să utilizeze atât cardurile personale, cât şi parola, asigurându-se astfel un nivel ridicat de securitate al resurselor digitale accesate.
Ministerul Educaţiei prezintă sistemul drept funcţional, deşi la el vor avea acces toate universităţile abia de la anul, de la 1.01.2016: “Sistemul a devenit funcţional în data de 24.02.2015, o dată cu semnarea acceptanţei finale a sistemului”.
Iată ce întrebări a adresat România Curată Ministerului Educaţiei şi ce răspunsuri a primit:
România Curată: Câte conturi de folosire a acestui sistem există în acest moment?
Ministerul Educaţiei: În acest moment în sistem există 114 conturi utilizate în perioada pilot.
România Curată: Potrivit proiectului, câte persoane pot avea acces la acest sistem şi care sunt instituţiile care ar urma să îl folosească?
Ministerul Educaţiei: În perioada de implementare a proiectului au fost instruite 150 de persoane din MECS şi din CNATDCU. Începând cu data de 1.01.2016, sistemul va fi utilizat de către toate universităţile din România.
România Curată: Este un sistem care va permite şi publicului să aibă acces la orice lucrare de doctorat şi să vadă rezultatele testării antiplagiat?
Ministerul Educaţiei: Rezultatele testării antiplagiat sunt disponibile personalului implicat în evaluarea tezelor de doctorat (referenţi, conducători de doctorat, evaluatori CNATDCU). Obţinerea titlului de doctor implică obţinerea unui rezultat pozitiv la testul antiplagiat.
România Curată: În acest moment câte teze de doctorat au fost preluate în sistem şi câte au fost verificate antiplagiat prin noul sistem implementat, din momentul în care a devenit funcţional (exceptându-le pe cele preluate şi verificate în etapa pilot)?
Ministerul Educaţiei: Tezele de doctorat preluate şi verificate în sistem sunt cele din etapa pilot (n.r. : 22 de lucrări, conform raportului statistic de verificare antiplagiat, raport publicat în decembrie 2013).
România Curată: În sistem vor fi incluse lucrări de doctorat existente deja sau doar cele care sunt publicate din momentul implementării sistemului?
Ministerul Educaţiei: Prin intermediul acestui sistem vor fi verificate toate lucrările de doctorat supuse evaluării CNATDCU după data de 01.01.2016.
România Curată: În cadrul proiectului, firmele KMPG România şi Siveco România au dezvoltat şi site-urile doct.edu.ro şi tezededoctorat.ro? Dacă nu, vă rugăm să ne precizaţi cine a creat aceste site-uri, care au fost costurile şi de ce a fost nevoie de crearea a două site-uri pentru acelaşi proiect.
Ministerul Educaţiei : Portalul doct.edu.ro a fost dezvoltat de asocierea KMPG România şi Siveco România şi reprezintă un modul din cadrul sistemului informatic. Site-ul tezededoctorat.ro este site-ul de informare al proiectului finanţat prin PODCA 2007-2013, în conformitate cu cerinţele manualului de identitate vizuală şi a fost realizat de compania Visionware SRL (cost: 12.000 lei fără TVA). Site-ul de informare al proiectului a fost dat în folosinţă la începutul proiectului, conform calendarului de desfăşurare, pentru a asigura partea de vizibilitate a acestuia, în timp ce portalul doct.edu.ro, ce reprezintă practic sistemul informatic DOCT, a devenit funcţional la finalul proiectului o dată cu semnarea acceptanţei finale.
România Curată: În comunicatul de presă emis de Ministerul Educaţiei în data de 5 mai 2014 şi publicat pe site-ul tezededoctorat.ro, între activităţile proiectului se specifică: “organizarea a 4 vizite pentru schimb de experiență și bune practici în 4 state europene”. Care sunt persoanele care au participat la aceste vizite, ce funcţii ocupă, cât a durat fiecare deplasare. Unde s-au făcut aceste deplasări şi care este suma totală cheltuită?
Ministerul Educaţiei: În cadrul proiectului au fost efectuate un număr de 4 vizite externe: Cracovia, Helsinki, Paris şi Roma. La fiecare vizită cu durata a 5 zile, au participat un număr de 7 experţi din cadrul proiectului. Suma totală eligibilă cheltuită pentru aceste vizite este de 142.478 lei (n.r. : aproximativ 31.000 euro).
România Curată: Vă rugăm să ne precizaţi marca echipamentului achiziţionat pentru fiecare element în parte din cadrul proiectului şi preţul de achiziţie.
Ministerul Educaţiei: Infrastructura achiziţionată în cadrul proiectului: echipamente hardware – 5 servere Fujitsu, rack, sistem de stocare, o soluţie de securitate unificată Fortinet Fortigate, 180 carduri personalizate SafeNet eToken, 150 cititoare carduri Athena Asedrive, imprimantă carduri datacard – în valoare totală de 470.000 lei fără TVA şi software de bază – Licenţe pentru sistemele de operare aferente echipamentelor – Microsoft, Licente Microsoft Windows, Licenţe pentru sistemul de gestiune a bazelor de date – Microsoft SQL Server Standard Core 2012 SNGL 2Lic/SAPk CoreLic, Licenta pentru platforma de dezvoltare AeL Management Suite Development Platform – în valoare de 254.520 lei fără TVA.
Rezultatele proiectului, pe scurt
Cheltuielile cu dotările tehnice însumează 161.000 euro, din totalul de 3,3 milioane euro, cât a costat proiectul. 22 de teze de doctorat au fost verificate până acum, în etapa pilot, la sfârşitul anului 2013. De când portalul a fost declarat funcţional, în februarie 2015, nu s-a înregistrat nicio activitate de verificare antiplagiat. Până acum, patru miniştri au fost acuzaţi că şi-au plagiat tezele de doctorat. Portalul Ministerului Educaţiei ar urma să fie folosit de toate universităţile de la data de 1.01.2016 şi va verifica doar tezele de doctorat publicate după această dată.
Și totuși care e utilitatea unei asemenea cheltuieli dacă rezultatele verificărilor rămân la sertar?
Lucrurile sunt și mai complicate decât par la prima vedere. Pe lângă suma enormă care nu este justificată, mai există unele aspecte de clarificat referitoare la funcționalitate. Potrivit legislaţiei în vigoare, MEN era obligat încă de la finele anului 2011 să administreze pe site-ul ministerului o secţiune în care să fie postate toate lucrările de doctorat, dar chestiunea era trecută sub tăcere. România curată a sesizat şi i-a cerut în februarie 2013 ministrului de la acea dată, Remus Pricopie, să se preocupe de rezolvarea acestei probleme. Vedeţi în articolul de mai jos toate detaliile juridice şi modelul de petiţie care a fost realizat împreună cu un avocat şi a fost trimis către minister, la chemarea noastră, de zeci de persoane (AICI).
Printr-o petiţie depusă la MEN, România curată a cerut deci oficial ca ministerul să dispună: crearea unei secţiuni speciale pe un site administrat de MEN; emiterea unei decizii a ministrului prin care toate IOSUD/Școlile Doctorale să transmită, în cel mai scurt timp, conţinutul integral al lucrărilor de doctorat care urmează a fi postate în respectiva secţiune specială; stabilirea unor sancţiuni pentru cei care refuză să respecte prevederile legii în vigoare şi anunţarea opiniei publice asupra măsurilor sancţionatorii dispuse.
Abia după această solicitare publică, în numai două zile, ministrul Remus Pricopie a răspuns și, ne anunța, pe data de 13 februarie 2013, că Ministerul Educatiei Nationale (MEN) a demarat un proiect menit să-i descopere pe cei care plagiază diplomele de licenţă şi doctorat din universităţile din România. Nu s-a spus că ministerul a lasat o licitaţie în vederea găsirii unui consultant care să managerieze proiectul intitulat “Sisteme moderne de preluare, evaluare şi informare a tezelor de doctorat şi licenţă în mediul universitar în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale”. Programul anti-plagiat trebuia să fie gata până la începutul anului 2014, conform spuselor ministrului Pricopie.
Totuşi, condiţia esenţiala pentru ca acest program să aibă succes era şi este aceea ca toate lucrările de doctorat să fie arhivate şi puse la dispoziţia ministerului, iar aceste date să fie făcute publice, aşa cum a cerut Alianţa pentru o Românie Curată, măcar de la data intrării în vigoare a HG nr. 681/2011 (AICI).
Sumbra concluzie este aceea că degeaba a cheltuit ministerul milioane de euro pe un soft antiplagiat, dacă el nu e cunoscut. Și nici măcar funcțional, după un an de întârziere. Și, apoi, de ce lucrările nu sunt toate publice, măcar de la data de la care erau obligaţi prin lege să le transparentizeze? Practic banii s-au cheltuit inutil, dacă nu se parcurg toţi paşii într-o logică firească. Ce să verifici, dacă lucrările rămân în sertare?












Păi cum să fie funcțional softul antiplagiat și cum să nu zacă lucrările în sertare, când înșiși cei „chemați” să facă lumină sunt autori de doctorate plagiate? E plină țărișoara de „doctori”, de la primarul analfabet din Cucuieții din Deal până la ex prim-ministrul Ponta. Și (se pare) până la „ministrul-tehnocrat” Curaj (un zvon, desigur…).
Plagiarism-gate. Cancer cu metastaze…
Ați creat o problemă şi acum trăiți de pe urma ei! Singura rezolvare este cea a lui Ponta: abrogarea legii care impunea spor de 20 procente la salariu! Directorii firmelir dw stat acordau facilități şi bani universitâțilir iar directorii primeau titlul de doctor!
Utilitatea si valoarea unui asemenea sistem depinde de baza de date pe care o are si cu care compara lucrarea testata. Astfel, orice lucrare care plagiaza ceva publicat inainte de 2015 va trece testul fara probleme. Nu e vorba de comparat doar cu lucrari de doctorat si master, ci cu tot ce poate fi folosit ca sursa. De exemplu, Ponta a copiat dintr-o carte. Daca respectiva carte nu exista in baza de date, nu poate fi depistat plagiatul. La fel si in cazul Olgutei Vasilescu, care se lauda ca aplicatia a gasit doar rezumatul propriei teze. Evident, ca doar nu era sa gasesca sursa dupa care a copiat daca aia nu era in baza de date. Si uite asa a devenit “curata si proaspat spalata”.
Citez, cu ghilimelele de rigoare, din raspunsul dumneai ““Există un program de detectare a plagiatului, cel după care toate instituţiile se ghidează, pot să vadă acolo despre ce este vorba – acesta se cheamă http://www.detectareplagiat.ro şi poate fi descărcat şi accesat de peste tot, şi de dumneavoastră. (…) Am accesat acest program şi ce am constatat: raport de originalitate pe teza mea de doctorat – şapte la sută plagiat. Numai că acest şapte la sută te duce la un link, ce credeţi că este acest link – rezumatul tezei mele de doctorat, scris tot de mine, împreună cu domnul Otovescu. ” (sursa: http://www.mediafax.ro/social/olguta-vasilescu-suspectata-de-plagiat-universitatea-bucuresti-cere-verificarea-tezei-de-doctorat-primarul-craiovei-o-voi-da-in-judecata-pe-profesoara-cosmina-rughinis-pentru-calomnie-13730213). Interesant ca dansa l-a putut accesa – ce bine e cand esti primar PSD.
Pentru cei interesati de mai multe detalii, sistemul antifrauda e vechi de zeci de ani si functioneaza foarte bine in lume, “gaura de la covrig” a fost descoperita de mult, vezi aici http://turnitin.com/ro/.
Scarba nu ne poate fi depasita decat de durerea fata de pierderea imensa (inca una) generata de un sistem educativ la fel de canceros ca intreaga societate: putinii [probabil] doctori si doctoranzi cinstiti, merituosi, se pierd in oceanul de copiatori, incat doar bolânzii se mai mandresc azi cu doctoratul, desi acesta inseamna o munca acerba si consum de multi neuroni- atunci cand il dobandesti pe bune.
Aceleasi cheltuieli inutile – dar mult mai mari – pentru FORME FARA FOND pot fi intalnite si in cazul asa-zisei “asigurari a calitatii educatiei” in Romania, conform OG 75/2005 aprobata prin L87/2006. Numai de “generarea si dezvoltarea increderii in capacitatea scolilor si universitatilor de-a satisface cerintele beneficiarilor lor” (= scopul asigurarii calitatii conform standardelor internationale) NU POATE FI VORBA LA NOI dupa un deceniu de practicare a unei contraproductive si costisitoare birocratii ! De vazut costurile acreditarilor solicitate de ARACIS si ARACIP – fara nici-un impact real pe planul increderii!! De fapt, PLAGIATELE SCOLARE SI UNIVERSITARE ar fi trebuit sa fie o problema de solutionat in cadrul asigurarii calitatii educatiei!
Iata ce au dorit si putut face slovacii pentru reducerea plagiatelor universitare (noi fiind dupa ani de bla-bla si in legatura cu acest subiect, inca foarte departe de a vedea lumina de la capatul tunelului)
International research project “Impact of Policies for Plagiarism in Higher Education Across Europe” (IPPHEAE, EU funded, 2010-2013, Project Lead Partner: Coventry University, United Kingdom) carried out a survey in all EU countries.
Country reports for 27 EU countries are accessible on the internet site http://ippheae.eu/project-results.
In the report “Plagiarism Policies in Slovakia” you can read this (http://ippheae.eu/images/results/2013_12_pdf/D2-3-26%20SK%20IPPHEAE%20MENDELU%20Survey%20SlovakiaNarrative%20FINAL.pdf):
“There were some notable differences between the Slovak surveys and the EU average. Almost all Slovak students (99 %!) become aware of plagiarism before or during their bachelor studies. The EU average shows that 20% of students become aware of plagiarism during their masters/PhD degree or are still not sure about it.”
” … Slovak students are the most aware of plagiarism among all EU countries”
“The most outstanding example of good practice is definitely the existence of national repository of theses. As it is run centrally and universities are obliged to upload their theses, students from all institutions have theoretically the same conditions. The other aspect is that the software tool provides just a protocol for matching with other sources. The decision about whether a given case is plagiarism or not lies with teachers and/or the examination committee and these may not always follow the same procedures.”
“Compared to other countries, Slovakia should be praised for its achievements. And it already was: The European Commission has awarded the Slovak Centre of Scientific and Technical Information the European Prize for Innovation in Public Administration.”
http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?section=admin-innovators&pg=home
“The responses from Slovak students demonstrated the highest level of understanding about plagiarism within the whole Europe. Their unwillingness (in comparison with other countries) to receive more training on plagiarism is therefore understandable. The research team of the IPPHEAE project would also like to praise Slovakia for existence of national repository of theses and built-in plagiarism detection tools.”
Centrum vedecko-technických informácií SR (in English: Slovak Centre of Scientific and Technical Information is directly managed by Ministry of Education, Science, Research and Sport; http://www.cvtisr.sk/en.html?page_id=58) is the operator of nationwide Central Repository of Theses and Dissertations and nationwide Plagiarism Detection System since 2010. All Slovak higher education institutions are obligatory users of both systems. Five types of theses are collected in the Central Repository – bachelor’s, master’s, dissertation, rigorous[1] and habilitation[2] theses. We are ready to share our experiences.
Ma intreb, cu ce se deosebeste gainarul intelectual,doctor in temiri-ce,de hotul de buzunare de pe strada ? Amandoi coexista armonios in aceeasi societate cu democratie originala si doctori de tot rasul,alaturi de scritorii delicventi…