Lucian Davidescu

10 efecte ale noului Cod Fiscal

Costul tăierii TVA: „Bate calul care trage”

Dincolo de modificările de detaliu discutate cu contribuabilii, majoritatea binevenite, noua variantă de Cod Fiscal are un singur scop real: să rezolve, chiar și „din pix”, nevoile bugetului. Pentru că o gândire coerentă nu există, a rezultat o combinație bezmetică de măsuri cu efecte mixte, mai mult sau mai puțin intenționate. Vestea bună este că dintre efectele neplanificate unele s-ar putea dovedi bune, măcar punctual. Vestea proastă este că șansa unei politici fiscale coerente se îndepărtează și mai mult.

Iată cele 10 taxe care cresc, scad sau se amână și impactul lor:

1.

Impozitele pe proprietate, mai precis plafonul lor maxim, se dublează până la 0,2% din valoarea de impozitare.

Teoretic, aceasta este o sursă de venit sigură, cu elasticitate neglijabilă, întrucât o locuință nu poate fi „optimizată fiscal”. În realitate însă decizia efectivă de-a majora sau nu impositele aparține municipalităților iar 2016 este an electoral. Prin urmare, primarii vor ezita să mărească impozitele chiar și cu un leu, dacă asta le pune în pericol șansele de-a fi realeși.

Impact: minimal în 2016, pozitiv din 2017

2.

În cazul spațiilor cu utilizare mixtă, unde se desfășoară și activități economice ale firmelor sau întreprinzătorilor independenți, taxarea crește obligatoriu cu cel puțin 100%, până la minimum 0,2%, dar poate ajunge chiar și de 13 ori mai mare decât acum, la 1,3% din valoarea de impozitare.

Majoritatea subiecților acestui impozit îl vor plăti cel mult o dată, după care vor căuta toate căile posibile pentru a evita plata – cea extremă fiind oprirea completă a activității, așa cum s-a întâmplat în cazul impozitului forfetar.

Impact: substanțial în 2016, negativ din 2017

3.

În cazul proprietarilor care dețin mai multe locuințe, este eliminată taxarea suplimentară, care ajungea până la 300%.

Încă de la început, aceasta a fost o idee discriminatorie, aproape imposibil de aplicat și generatoare de distorsiuni: ea a dus la tot felul de optimizări, de la tranzacții între rude până la dezinvestire sau consolidare a proprietăților. Totul până când s-a ajuns la momentul previzibil în care gestionarea taxării a ajuns probabil să coste mai mult decât încasările în sine. Eliminarea taxei ar putea aduce chiar un surplus de bani la buget, din taxele notariale, în caz că se revine și din punct de vedere juridic la situațiile de fapt.

Impact: modest în 2016, neutru din 2017.

4.

Impozitul pe dividende, care trebuia să scadă la 5%, rămâne 16% la care se adaugă de anul viitor și contribuția de 5,5% pentru sănătate.

Măsura de reducere a impozitului avea ca scop eliminarea unei discriminări – un plafon de cel mult 5% este de facto valabil prin majoritatea tratatelor de evitare a dublei impuneri atunci când impozitele sunt plătite unui rezident străin. Această situație s-a transformat într-un „stimulent” pentru optimizare fiscală, astfel că multe companii au ales să plătească dividende către acționari-paravan din străinătate, iar statul a ajuns să piardă bani. Majorarea nivelului total de taxare nu va face decât să grăbească și mai mult tendința, astfel că gaura la buget va fi cu atât mai mare.

Impact: minimal în 2016, negativ din 2017

5.

Supraaciza pe carburanți va fi păstrată și în 2016.

Asta se întâmplă deși impactul ei pozitiv asupra bugetului de stat a devenit îndoielnic, după ce transportatorii români și străini au decis să alimenteze cu precădere în străinătate, unde carburanții sunt mai ieftini. Mecanismul de compensare agreeat, prin care ei primeau o parte din bani înapoi și care putea atenua problema în ultimă instanță, nu a fost respectat. Însă rădăcina problemei stă în redevențele minuscule percepute de la Petrom. Dacă ele erau mărite încă din momentul în care a devenit posibil, începutul acestui an, nevoile bugetului erau acum acoperite fără astfel de efecte adverse.

Impact: pozitiv în 2016, îndoielnic din 2017

6.

Taxa pe stâlp rămâne în vigoare și anul viitor, ceea ce reprezintă o sursă de venit la fel de certă ca impozitul pe proprietate.

Speculațiile despre cum această taxă ar descuraja investițiile sunt probabil mult exagerate – exemple concrete în acest sens nu există. Însă indirect efectul ar putea apărea – introducerea intempestivă a taxei și apoi revenirea asupra deciziei de-a o anula sunt, ca principiu, atitudini descurajatoare.

Impact: pozitiv în 2016, neutru din 2017

7.

Pentru construcțiile din agricultură, taxa pe stâlp se elimină.

Deși tratamentul este diferențiat, el este oarecum explicabil – întrucât nu sunt vizați marii operatori de infrastructură, de multe ori monopoliști sau beneficiari de privilegii publice, ci operatori economici aflați la limita solvabilității și pe care taxa risca să îi îngroape complet. Eliminarea taxei se va amortiza în scurt timp, din falimentele evitate.

Impact: ușor negativ în 2016, modest din 2017

8.

CAS de 10,5% se aplică la toate veniturile din activitățile independente.

Contribuabilul poate alege să plătească și „cota angajatorului”, de 15,3%, dar dacă alege să nu o plătească i se va calcula doar o treime la calculul stagiului de cotizare. Felul în care este trasată propunerea denotă nerozia unui aparat birocratic frustrat că nu reușește să își încaseze taxele disproporționate și recure la un fals stimulent de tip „morcov/băț”. Mai întâi, contribuabilul este penalizat direct – i se recunoaște doar o treime din contribuție deși ponderea ei este de peste 40%. Apoi, este amestecat planul contribuției efective cu cel al stagiului de cotizare, astfel încât contribuabilului i se neagă dreptul la pensie completă, prin impunerea unui stagiu de cotizare de până la 105 ani, indiferent de sumele plătite. Modificarea va avea în primul rând o problemă de constituționalitate, iar dacă trece totuși de acest filtru va face sistemul de pensii și mai puțin sustenabil pe termen lung.

Impact: modest în 2016, păgubos din 2017

9.

Plafonarea contribuției la asigurările de sănătate, la 5 salarii medii pe economie, se amână cu cel puțin un an.

Rostul propunerii de plafonare are la bază un calcul cinic – să menajeze contribuabilii cu venituri mari, care sunt mult mai capabili să apeleze la optimizări fiscale. Însă această abordare a condus deja la o situație aberantă: România este în top 10 mondial la taxarea muncii pentru salariile mici, cu peste 40%, dar cu o taxare puternic regresivă la salariile mari, unde taxarea finală poate coborî chiar și spre 25%. Dacă s-ar aplica și această plafonare, regresivitatea s-ar adânci până spre 20%. Prinn urmare, orice ajustare punctuală este contraproductivă, pentru că limitează spațiul de manevră în cazul unei decizii viitoare de reducere a taxării muncii.

Impact: pozitiv în 2016, modest din 2017

10.

Cota standard de TVA scade de la 24% la 20%!

Am lăsat la urmă „vedeta” Codului Fiscal pentru că despre ea s-a discutat cel mai mult până acum. Iată însă un scurt calcul cost-beneficiu așezat în proaspătul context.

Impactul contabil asupra bugetului, singurul pe care statul este în stare să îl calculeze, este prognozat să fie negativ. Experiențele de până acum au arătat însă că pierderile au fost mereu mai mici decât cele estimate sau chiar dimpotrivă, au existat câștiguri. Nivelul real de colectare a TVA în România este la aproximativ jumătate, astfel că este oricum de dorit ca taxa să se alinieze în jos. Astfel se elimină și o parte dintre distorsiunile din economie, date de avantajul competitiv al celor care nu plătesc față de cei care plătesc.

În cazul în care urmează noi turbulențe financiare, reducerea de taxe este cu atât mai de dorit – atât teoria cât și practica economică arată că un șoc fiscal pozitiv produs la timp poate atenua căderea sau chiar asigura rezistența la o viitoare criză. În caz că această criză nu se produce, chiar și eventualele pierderi fiscale sunt recuperate pe termen lung. Dacă această criză nu se produce, reducerea de taxe devine un veritabil stimul care poate conduce la o creștere economică substanțială în primul an de aplicare.

În România s-a produs deja reversul acestui fenomen – mărirea TVA din 2010 a prelungit recesiunea iar câștigurile statului din încasări s-au șters complet în numai trei ani.
Chiar și argumentul deficitului fiscal este șubred – întrucât o economie sănătoasă, cu concurență mai loială și grad de conformare voluntară mai bun, duce și la sustenabilitate a finanțelor publice pe termen lung.

Dintre potențialele dezavantaje, unul este politica de cheltuieli – în mod normal o reducere de taxe trebuie însoțită de prudență bugetară, nicidecum de promisiuni politice de măriri salariale nelimitate.

Celălalt dezavantaj vine din pierderea de oportunitate, pentru încă câțiva ani, în cazul taxării muncii. Și aceasta, ca și TVA, este una dintre cele mai mari din Europa. Însă în cazul muncii situația a dus deja la un procent teribil de mic al persoanelor cu contracte complete, cu impact negativ major asupra bugetelor sociale. Măcar TVA este un impozit general, plătit chiar și de o parte dintre evazioniști atunci când își cheltuie prada, pe când toate taxele pe muncă ajung să nu mai fie plătite deloc, în ciuda eforturilor statului de a mai cârpi bugetele

Impact: puternic în 2016, modest din 2017


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

13 thoughts on “10 efecte ale noului Cod Fiscal

  1. Tempor

    Şi iată așa la începutul anului 2016 economia va dudui, cu cresteri economice după scriptele guvernamentale.
    Cresteri semnnificative vor fi de la punctele 1 şi 2 pentru că există cca 640.000 de PFA-uri + microintreprinderile care vor contribui la cresterea economică pe parte de servicii cu hârţogăria pentru a trece sediile pe unde apucă sau pentru formalitățile de închidere a activităților.
    Nu stiu micii producători agricoli ce forma juridica au.

    Reply
    • ion

      Ce trebuie sa fac , sa-mi vind tigla de pe casa ,sa scap de plata impozitului din noul cod fiscal promulgat ptr. imm-uri cind eu ca administrator de fima ,azi am o activitate economtca dar de cele mai multe ori nu am activitate . S-a uitat cind F. F,. multe firme(zeci -sute de mii), au fost obligate a-si suspenda sau lichida firma din perioada Guv. BOC ,celebra TAXA POGEA. Vom proceda la fel ca in acea perioada.

      Reply
  2. eye

    – PFA – creste impozitul de la 26% acum la 40%, dispar toate pfa-urile
    – IMM-uri se impune forfetarul pentru cei cu un angajat, estimez undeva la 200.000 imm-uri inchise in 2016
    – 600.000 de locuinte care au sedii sociale deschise in ele o sa plateasca un impozit PE INTREAGA LOCUINTA de 13 ori mai mare

    – ASTAZI s-a votat MARIREA DE 5 ORI a impozitului pe blocurile si casele pe care primaria le considera degradate sau inestetice. Asta e NATIONALIZARE in toata regula. Unde a pus ochii mafia imobiliara din primarii pe locatie, proprietarii o sa fie aruncati in strada de primarie. La fel si pentru cei care nu voteaza cum trebuie o sa le fie marit impozitul de 5 ori. La un calcul simplu inseamna pe un apratament de doua camere intr-un cartier periferic de 50 mp: impozitul dublat de la 1 ianuarie 2016 se inmulteste cu 5 si rezulta in jur de 10.000 lei noi impozit anual !!!!

    Este nationalizare in toata regula. Se fura tot de la saraci si se da la mafioti. O tara in care 80% din populatie se chinuie pe marginea saraciei lucii se maresc impozitele pe locuinte cu sume exorbitante si se da drumul la abuzrui de neimaginat.

    Daca lumea nu devine constienta si sa incepa iesirile in strada acum pana nu e prea tarziu, anul viitor o sa fie prapad!!!!

    Reply
  3. eye

    si mai am o problema:
    am achizitionat un teren la cateva zeci de km de Bucuresti de cateva mii metri patrati acum ceva ani si l-am lasat parloaga ca sa se curete de substantele chimice prin care s-a facut agricultura intensiva inainte cu gandul de face cultura ecologica pe el. Pentru zonele sudice terenurile trebuie sa stea cu buruieni pe ele timp de minim 10 ani ca sa se curete. Eu ce fac acum, platesc impozit marit de 5 ori inca cativa ani pana cand pot sa ma apuc de treaba sau fac praf terenul aproape curatat si-l dau la o asociatie sa bage din nou chimicale in el pentru culutri de masa???!!!

    Reply
  4. adelina fodor

    Conventiile civile nu mai sunt pt. oricine. Daca esti pensionar si lucrezi cu jumatate sau un sfert de norma trebuie sa ai contract. De exemplu administratorii de bloc si femeile de serviciu trebuie angajati cu contract caci altfel asociatiile vor plati amenzi de o suta de mii de lei. Nu era de ajuns ca plateau sanatate si impozitul angajatul , acumtrebuie sa plateasca si angajatorul. De la astia sarmani , majoritate pensionari sting guvernantii darile. Pic cu pic se aduna la buget. Marii datornici traisc bine mersi iar asta nevoiasi ingrasa bugetul.

    Reply
  5. TILICA

    „Mult zgomot pentru nimic. Comunitatea oamenilor de afaceri a primit cu entuziasm noul proiect de Cod Fiscal. Minunea a durat 3 zile. De fapt, s-au eliminat toate prevederile care ar fi avut impact macroeconomic: Reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, Eliminarea taxei pe construcţii speciale, Reducerea accizelor la carburanţi. A rămas reducerea TVA de la 24% la 20% lucru care va ajuta consumul, si implicit productia, dar mai ales importul.

    Reply
  6. ion

    Trebuie sa plecam din tara cu plata iara a impozitului forfetar 3% + 1563 ron .Se vor lichida multe firme asa cum s-a petrecut cu taxa de forfetare a Ministrului POGEA.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *