Călin Dejeu

Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită în România prin desfigurarea unui sit Ramsar

Astăzi se sărbătorește  Ziua Mondială a Zonelor Umede, iar România a aderat la Convenția de la Ramsar (asupra zonelor umede) de peste 31 de ani (legea 5 din 25 ianuarie 1991). Dar aderarea este doar de formă, pentru că primul sit Ramsar din România, Delta Dunării, își pierde acum integritatea, prin distrugerea plajei Corbu.

În ciuda numelui, acest sit include și plaja Corbu, care nu este în zona de țărm deltaico-lagunar, ci în zona de țărm propriu-zis, țărm al Podișului Dobrogei, cu faleză în spatele plajei. La Corbu era ultimul loc unde un astfel de țărm, în stare cvasinaturală, mai supraviețuise. A distruge această ultimă zonă este ca și cum carierele ar mutila ultimul munte întreg din Carpații Românești.

 

Principalul vinovat este Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, care a avizat proiectul de distrugere.

Am găsit într-o știre TVR acest pasaj:

”ARBDD a avizat proiectul respectiv în anul 2020, iar din documentele care au stat la baza avizului reieşea că prin construcţia respectivă nu va fi un impact semnificativ asupra speciilor şi habitatelor din zonă”, spune Atena Groza, guvernator ARBDD.

Nu Atena Gorza a avizat proiectul, ci predecesorul ei. Dar ea putea, cum a făcut Universitatea București în cazul Râului Alb, când a început ”scandalul”, să revoce avizul vădit ilegal (nr. 41/24.09.2020). Atena Groza a fost schimbată ieri, dar nimic din profilul actualului guvernator nu sugerează că i-ar trece prin minte să salveze plaja Corbu.

Ea se referea desigur la studiu de evaluare adecvată (adică privitor la siturile Natura 2000). Și acela este fals, dar să ne oprim acum, de Ziua Zonelor Umede, la alta dintre cele patru arii naturale protejate pe suprafața cărora are loc distrugerea naturii, la situl Ramsar. Agențiile pentru Protecția Mediului care mai au urmă de decență încadează un proiect prin decizie cu evaluarea impactului asupra mediului dacă este situat într-o arie naturală protejată, din altă categorie decât siturile Natura 2000. Deci și APM-iștii înțeleg importanța evaluării impactului asupra unei astfel de arii.

Culmea falsului prin omisiune este că, în cazul Corbu, Raportul privind Impactul asupra Mediului nici nu menționează situl Ramsar!!

Ce să mai vorbim de evaluarea impactului asupra sitului Ramsar! Oricum, proiectul în cauză ar încălca Convenția de la Ramsar și dacă nu ar fi în sit Ramsar. Pentru că această convenție include conceptul utilizării raționale a zonelor umede, care se aplică la toate zonele umede din țară, nu doar la siturile Ramsar. Toată plaja de la Corbu, chiar și în adâncime, pe suprafața acoperită de vegetație, până la baza falzei, este o zonă umedă. Pentru că la furtunile mari este acoperită de apă. Și a distruge o suprafață de zonă umedă, prin construirea a nu mai puțin de 18 clădiri, zonă umedă cu asemenea valoare de unicat, nu se încadrează sub nicio formă în conceptul utilizării raționale a zonelor umede.

Dar caracterul de zonă umedă al plaje, chiar și în adâncul ei acoperit cu vegetație, aduce și o încălcare a Legii Apelor, lege care prevede, la art. 3, alin. (1), că:

Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.

Cum a ajuns ”dezvoltatorul” în posesia unui teren din domeniul public?? Acolo, conform legii, este domeniu public nu doar pe parcela în cauză, dar și pe sute de metri mai în adâncime, până la faleză și inclusiv faleza.

Chiar și mai în adâncime, pe terenul agricol situat deasupra falezei, n-ar trebui să se construiască, pentru că până și faleza trebuie să aibă o zonă de protecție:

Articolul 40

(1) În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru:

  1. b) suprafața lacurilor naturale sau a bălților acoperite de apă și de vegetație acvatică, precum și a plajei și falezei mării;

Dar să închei într-o notă optimistă. Natura mai are o șansă! Fundația Eco-Civica a cerut în instanță suspendarea executării autorizației de construire, așadar vineri este posibil ca Tribunalul București să dispună suspendarea lucrărilor care distrug plaja Corbu.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită în România prin desfigurarea unui sit Ramsar

  1. Dog 1

    Oamenii se comportă normal, nu fură, nici încalcă legi. Dumneavoastră vi se pare. Că în firea lor stă furtul și fărădelegea, este altceva. Să vedem ce zice TB.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *