Zeci de organizații locale și de mediu i-au cerut ministrei Mediului, Diana Buzoianu, protecție strictă pentru râul Jiu

România Curată s-a alăturat demersului mai multor organizații locale și de mediu care i-au solicitat ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, instituirea unui regim de protecție strict pentru râul Jiu în Planul de Management al Parcului Național Defileul Jiului. Semnatarii mai cer eliminarea din planul de management a excepțiilor care ar permite construcțiile hidrotehnice distructive, punerea la dispoziția publicului interesat a întregii documentații care a stat la baza elaborării planului de management și refacerea acestuia cu includerea observațiilor menționate.

”În urma dezbaterii publice, locuitorii, organizațiile locale din Valea Jiului și județul Gorj și organizațiile de mediu consideră important ca documentațiile complete să fie puse în consultare în format clar, iar îngrijorările comunității legate de includerea hidrocentralei Bumbești–Livezeni să fie ascultate și luate în considerare în procesul de revizuire al planului. Considerăm că acest plan, în forma actuală, trebuie revizuit pentru a reflecta cu adevărat obiectivul de protejare a valorilor naturale ale Parcului Național Defileul Jiului și ale Râului Jiu. Acest râu reprezintă unul dintre ultimele cursuri de apă montane nefragmentate din România și, de asemenea, un simbol al identității ecologice și culturale a Văii Jiului, de o valoare inestimabilă pentru comunitatea locală și la nivel național”, se arată în mesajul transmis, marți dimineața.

Scrisoarea adresată ministrei Diana Buzoianu vine în contextul în care, săptămâna trecută, la sediul Ministerului a fost organizată o dezbatere publică privitoare la Planul de Management al Parcului Național Defileul Jiului, la care au participat reprezentanți ai autorității centrale de mediu, ai administrației parcului național asigurată de Romsilva, ai comunităților locale din Valea Jiului, ai organizațiilor de mediu și ai Hidroelectrica, cea din urmă beneficiara controversatului proiect care ar băga Jiul pe țeavă pe zeci de kilometri, punând în pericol râul și parcul național.

Șmecheria Hidroelectrica și a susținătorilor ei

În cadrul dezbaterii a devenit evidentă stratagema prin care se încearcă eludarea legislației de mediu în vederea obținerii autorizării proiectului hidrotehnic, precum și modul în care adoptarea unui plan de management în care râul Jiul (cel în baza căruia s-a instituit regimul de protecție de parc național și de sit Natura 2000) nu este protejat ar favoriza Hidroelectrica în procesele din Justiție în care organizațiile civice solicită anularea acordului de mediu obținut pentru o parte a proiectului.

Astfel:

1. Proiectul hidroelectric a abținut acord de mediu doar pentru o parte a lucrărilor – aproximativ 20%, cât au mai rămas de realizat (uitați minciunile publice potrivit cărora proiectul ar fi realizat în proporție de peste 90%, chiar 98%, și citiți documentele oficiale); pentru restul de 80% din lucrări, realizate în baza unor autorizații de construire declarate ca fiind ilegale definitiv de către Justiție, nu se poate obține acord de mediu (o interzic atât directivele europene, cât și Legea 292/2018 privind evaluarea impactului unor proiecte publice și private asupra mediului). Prima șmecherie – acordul de mediu a fost elaborat cu titlul ”pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a proiectului”. Practic, prin mențiunea ”punerea în funcțiune” se încearcă acoperirea interdicției legale de a nu evalua și elibera acord de mediu pentru proiecte deja începute sau finalizate
2. Acordul de mediu a fost atacat în instanță de Bankwatch România, solicitându-se atât suspendarea, cât și evaluarea lui (un prim termen pentru pronunțare pe suspendare e în această săptămână). Atât Hidroelectrica, cât și susținătorii proiectelor distructive de arii naturale protejate sunt conștienți de vulnerabilitatea acordului de mediu obținut – pe de o parte, datorită intenției evidente de a eluda legea prin facilitarea punerii în funcțiune a unor lucrări ilegale; pe de altă parte, pentru că reprezintă o fragmentare a autorizării unui proiect, lucru de asemenea interzis de legislația comunitară și de cea națională.
3. Pentru primul termen al procesului de suspendare, unde intervențiile, solicitările și răspunsurile părților au fost deja depuse, adoptarea Planului de Management al Parcului Național Defileul Jiului ar avea mai puțină importanță. Pentru procesul de anulare, pe fond, Hidroelectrica ar putea, însă, invoca în favoarea ei un plan de management care nu instituie un regim strict de protecție a Jiului. În acest mod, acordul de mediu contestat în instanță, a fost invocat în dezbatere și este folosit, acum, pentru aprobarea unui plan de management care ar permite condamnarea Jiului, a parcului național și a sitului Natura 2000, pentru ca, ulterior, dacă va fi adoptat în această formă, planul de management să fie invocat pentru a apăra în instanță acordul de mediu eliberat abuziv.

Ce solicită organizațiile civice, în scrisoarea deschisă adresată ministrei Mediului

1. Eliminarea referinței „cu excepțiile prevăzute de lege” din exprimarea „interzicerea realizării de noi amenajări hidrotehnice, cu excepțiile prevăzute de lege” din Planul de Management al Parcului Național Defileul Jiului.
2. Instituirea prin Planul de Management a unui regim strict de protecție pentru albia minoră a Râului Jiu, pentru a garanta conservarea ecosistemului și a valorilor naturale ale parcului.
3. Trimiterea Planului de Management ANMAP pentru realizarea completă a procedurii de evaluare strategică de mediu și de evaluare adecvată.
4. Punerea la dispoziție a întregii documentații care a stat la baza elaborării planului, inclusiv amenajamente silvice și hărți în format clar.
5. Refacerea Planului de Management al Parcului Național Defileul Jiului, aflat în procedură de aprobare la Ministerul Mediului cu observațiile menționate, prin refacerea și completarea studiilor proprii care stau la baza acestuia și a zonării interne, prin corectarea deficiențelor referitoare la datele incomplete și contradictorii din planul de management, prin eliminarea excepției din capitolul 7.2.3. Măsuri de management, referitoare la Acordul de Mediu nr. 02/17.06.2025, aflat în litigiu și prin publicarea transparentă a hărților în format GIS/kmz în cadrul documentației supuse consultării publice, precum și supunerea în consultare publică a versiunii actualizate a planului de management modificat în urma observațiilor primite, pentru o perioadă de 30 de zile.

Cum sunt motivate solicitările de mai sus:

• Râul Jiu nu este doar un curs de apă, el reprezintă o parte din identitatea culturală a locuitorilor din Valea Jiului. Generații întregi au crescut pe malurile lui, cu un râu viu, liber și cu un debit natural, care a modelat peisajul, comunitatea și legătura oamenilor cu natura. Prin Parcul Național Defileul Jiului, care s-a format tocmai pe acest râu, comunitățile din Valea Jiului se unesc cu cele din Gorj și Dolj. Această unitate este exprimată și prin colaborarea dintre asociațiile civice din județele Hunedoara, Gorj și Dolj, lucru transpus și prin înființarea Coaliției Implicate a Jiului, entitate care are ca scop colaborarea organizațiilor neguvernamentale din cele 3 județe pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a regiunii, precum și susținerea tranziției juste și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Totodată, zeci de mii de români din întreaga țară s-au alăturat demersului de salvare a Râului Jiu, accentuând importanța națională a râului și a Parcului Național Defileul Jiului.
• Construirea și includerea unei hidrocentrale în acest sector ar produce daune ireversibile ecosistemului și biodiversității râului, ar distruge habitate naturale valoroase și ar reduce drastic debitul de apă, afectând nu doar fauna acvatică, ci și viața socială și economică a comunităților locale. În plus, ar compromite potențialul turistic și recreativ al Defileului Jiului, bazat pe un râu natural, accesibil și protejat.
• Totodată, subliniem că proiectul nu este o hidrocentrală existentă, ci o construcție nouă, amplasată într-o zonă protejată, fapt care contravine avizului de mediu nr. 66/2021 pentru Strategia pentru dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului aprobată prin HG nr. 901/2022 care menționează explicit „Interzicerea investițiilor pentru punerea în funcțiune de noi exploatări hidroenergetice în Parcul Național Defileul Jiului.” (pag. 12).
• Realizarea sau includerea acestei hidrocentrale în plan ar încălca angajamentele de mediu asumate de România, ar duce la imposibilitatea absorbției fondurilor europene pentru această zonă, în special a Mecanismului pentru o Tranziție Justă, și ar produce pierderi semnificative de natură ecologică, financiară și culturală.
• În forma actuală a Planului, sunt menționate lucrări aferente proiectului hidroenergetic Bumbești–Livezeni, prezentate ca „lucrări existente”. Subliniem că o asemenea abordare este nelegală, întrucât aceste construcții au fost realizate în baza autorizărilor de construire anulate prin Decizia civilă nr. 5378/14.12.2017 a Curții de Apel București (dosar nr. 10058/3/2017). Instanța a constatat explicit că nu s-a făcut dovada unei evaluări corespunzătoare a efectelor produse asupra mediului prin realizarea obiectivului pentru care au fost emise cele două autorizații de construire, acestea bazându-se pe un acord de mediu emis în anul 2003, care nu a fost supus reevaluării. De asemenea, Curtea a reținut că, urmare a modificării regimului juridic al zonei (prin H.G. nr. 1581/2005, care a instituit Parcul Național Defileul Jiului, și includerea ulterioară în rețeaua Natura 2000, în anul 2007), acordul de mediu din 2003 nu mai era valabil și nu putea fundamenta noi autorizații. În consecință, lucrările realizate în baza acestor autorizații nu pot fi considerate legale și nu pot fi incluse în Planul de management ca „elemente existente”.
• Interdicția fragmentării proiectelor („salami slicing”). Emiterea unui nou acord de mediu doar pentru „restul lucrărilor rămase de executat” este nelegală. Conform Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului și Directivei 92/43/CEE Habitate, evaluarea trebuie realizată pentru întregul proiect, nu pentru segmente izolate. Această practică de fragmentare („salami slicing”) este interzisă de jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (de ex. cauza C-392/96, Commission v. Ireland).
• Interdicția de emitere a unor noi acte de reglementare pentru proiecte demarate ilegal. Potrivit art. 23 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, este interzisă emiterea de acte de reglementare pentru proiecte începute ilegal.
  Aceasta presupune că lucrările executate fără o bază legală nu pot fi ulterior „legalizate” prin noi proceduri sau prin includerea lor în documente de planificare. Sancțiunea legală aplicabilă, conform legislației de mediu, este demolarea construcțiilor și aducerea terenului la starea inițială sau identificarea celei mai eficiente soluții pentru refacerea habitatelor distruse. Prin urmare, astfel de lucrări ilicite nu pot sa facă parte din Planul de management supus consultării publice.
• Necesitatea reevaluării integrale a Planului prin procedurile SEA și evaluare adecvată. Având în vedere că Planul de management permite o serie de activități și proiecte fără legătură directă cu scopul conservării precum și zone de conservare, respectiv dezvoltare durabilă, este obligatorie parcurgerea integrală a procedurii de evaluare strategică de mediu (SEA) și evaluare adecvată (AA), pentru a determina efectele cumulative asupra speciilor și habitatelor protejate. Orice omisiune în acest sens ar contraveni legislației naționale și europene în materie. Precizăm că art. 5 lit. b) din HG 1076/2004 prevede evaluarea obligatorie de mediu în formă completă pentru planurile care se suprapun cu Situri Natura 2000, cum se întâmplă și în cazul de față.
• Planul de management preia fără analiză științifică datele din amenajamentele silvice. Or, conform legii, amenajamentele silvice sunt cele care trebuie să preia măsurile de conservare propuse în planul de management. Astfel, rolul Planului de management este să stabilească măsuri de conservare a speciilor și habitatelor indiferent ce ar propune amenajamentul silvic, urmând ca amenajamentul să fie cel care urmează să se aplice numai în măsura în care nu contravine acestor obiective de conservare, sau să fie modificat pentru a respecta aceste măsuri (art. 24 al. 1 din OUG 57/2007). Astfel, solicităm includerea tuturor pădurilor seculare și mature în zona de non-intervenție (Protecție Strictă sau Integrală), independent și indiferent de prevederile amenajamentelor silvice în vigoare și dacă sunt prevăzute lucrări silvice – tăieri în anumite parcele silvice prin amenajamente.
• Consultarea publicului este trunchiată întrucât nu a fost pusă la dispoziție întreaga documentație. Astfel, hărțile atașate planului de management supus consultării sunt neinteligibile, având o rezoluție scăzută și este greu de observat spre exemplu care sunt limitele zonării interne a parcului. Se reliefează o serie de discrepanțe între partea scrisă care pare a include spre exemplu Râul Jiu în zona de conservare durabilă cu harta care pare că include această zonă în zona de dezvoltare durabilă.
• În aceste condiții, consultarea publicului cu privire la aceste probleme este ilicită, fiind în contradicție cu standardele Convenției de la Aarhus ratificată de România prin Legea 86/2000 care stabilește că publicul trebuie să aibă la dispoziție toate informațiile relevante pentru a își putea forma o opinie și a exprima puncte de vedere. Prin urmare solicităm punerea la dispoziție a hărților într-un format clar astfel încât să poată fi analizat în mod corect conținutul planului de management și impactul asupra speciilor și habitatelor.
• Planul de management conține date imprecise referitoare la limite, lipsă studii individuale, date incomplete și contradictorii în planul de management. Solicităm realizarea unor studii proprii reale, referitoare la limitele fondului forestier și a fiecărei zone pentru prezentul plan de management, fără a prelua datele exclusiv din amenajamentele silvice existente. Este necesară realizarea unei hărți detaliate cu parcelele silvice și suprapunerea acestora cu zonarea internă.

Semnatari:

Coaliția Implicată a Jiului (30 de organizații din județele Hunedoara, Gorj și Dolj); Coaliția Valea Jiului Implicată (28 de organizații din Valea Jiului); Valea Jiului Society, prin Adina Vințan, președintă; Urban Lab Valea Jiului, prin Bogdan Popa, președinte; Eco Civica Gorj, prin Ionuț Oproiu, președinte; Asociația pentru Educație și Cultură Eminens, prin Rolland Szedlacsek, președinte; Asociația Altitudine, prin Alexandru Teleagă, președinte; Fundația Eco-Civica, prin Dan Trifu, președinte; Federația Coaliția Natura 2000, prin George Kudor, director executiv; Asociația Ecolegal, prin Cătălina Rădulescu, președintă;  Asociația Bankwatch România si Bankwatch Filiala Cluj, prin Vlad Popescu, director; Agent Green, prin Gabriel Păun, președinte; Corupția Ucide; România Curată, prin Mihai Goțiu, coordonator; Asociația Declic, prin Roxana Pencea Brădățan, președintă.

SUSȚINE lupta de salvarea pădurilor României! DONEAZĂ ACUM (clic aici)!

 

Scrisoarea integrală, în format pdf, aici:

 

Nou, pe România Curată:

Operațiunea Jupiter 4: Descinderi cu mascații peste Mafia Pădurilor din județele Maramureș și Bistrița-Năsăud