Călin Dejeu

Valea râului Secuș – o altă tragedie carpatină

Sărbătorim centenarul unirii distrugând ce au prețuit și zugrăvit la superlativ făuritorii unirii. Scriitorul, avocatul și omul politic Ionel Pop, care a activat alături de unchiul său, Iuliu Maniu, pentru înfăptuirea unirii, a amintit deseori în scrierile sale zona Gurgiului, inclusiv ceea ce reprezenta cel mai salbatic și valoros colț al acesteia, valea râului Secuș, numit și Săcuieu sau chiar Lăpușna (după numele localității de la confluența sa cu Gurghiul). În cartea ”O palmă de râu”, publicată de Editura Eminescu în 1978, este inclusă și o povestire cu acțiunea pe această vale.  Râul Secuș își are origine în caldera vulcanică Saca și în această povestire Ionel Pop amintește că au fost culmile abrupte care îmbrășișează vechiul crater cele care au salvat ”codrul de molid care își trăia nepângărită viața de milenii”. Desigur, pe lângă existența domeniului regal de vânătoare.  Nu fac apologia vânătorii, dar acestui ”hobby” al capetelor încoronate îi datorăm conservarea pădurii Białowieża, de exemplu. Pacat că zona Gurghiului nu am știut să o prețuim, și am distrus-o în cele din urmă.

Cartea ”Un ochi râde altul plange”, publicată în 1981, începe astfel: ”În căldarea Săcuieului n-au ros niciodată colții fierăstrăului la zidurile de pădure, care o îmbracă până în adâncul ei și încă nu au răsfrânt bufnituri de secure”. Chiar și comuniștii au cruțat acest tărâm mirific, care ar fi trebuit să fie acum parc național și zonă de sălbăticie.

Foto: Andrei Togor

 

Zona Gurghiului era, până nu demult, o zonă a măreției naturii carpatine. În 1933, în numărul 2 al revistei Carpații, scria: ”în toamna 1932 s-au împușcat în timpul mugitului doi cerbi, amândoi în munții Gurghiului, cari, după calculele făcute conform formulei Nadler sunt mai buni, mai tari decât cerbul-record mondial al lui Kosch, iar ca formă și frumusețe sunt poate fără pereche aceste două noi trofee.” În zona Gurghiului era teren regal de vânătoare, iar castelul regal de vânătoare Lăpușna nu adăpostea doar membrii familiei regale românești, ci și regi străini, precum regele Alexandru al Iugoslaviei, cu soția sa, regina Maria. Ionel Pop numea acest teren de vânătoare ”raiul vânătoresc”. Pentru regele Ferdinand Gurghiul era ”locul ce i-a fost drag și care i-a aurit cu lumina unor curate bucurii ultimii ani ai vieții”.

Foto: Victor Zidaru

 

Terenul regal de vânătoare era considerat ”cel dintâi și ca frumuseță și administrare”, și aici a vânat regele Mihai primul cerb. Ionel Pop scria, în numărul 11 din 1936 al revistei Carpații, că: ”Gurghiul e terenul cu glorioase tradiții vânătorești, el e azi cel mai splendid teren de cerbi din Europa, e o mândrie a României. E un complex de păduri seculare, alcătuit parcă anume ca în el să se refugieze Natura virgină din fața pângărelilor ”civilizației”. Ideea parcurilor naționale s-a născut și la noi; ea a fost studiată, s-au concretizat planuri … care au rămas în cartoane. Gurghiul, cu destinația sa vânătorească de azi, cu organizația, cu îngrijirea sa de azi ar fi un adevărat parc național, dacă … Dacă s-ar aduce în conglăsuire deplină regimul silvic la care e supus, cu interesele de ocrotire a naturei și a sălbăticiunilor de acolo. Adevărata valoare a Gurghiului nu e lemnul ce se extrage din el, ci această comoară de sălbăticiuni și putința de a salva prin el un colț de lume, care în alte părți sucombă subt asaltul vieții moderne. Valoarea silvică (comercială) trebue subordonată cesteialalte, mai mari, mai permanente. Dacă ar fi să ne exprimăm o părere în ceea-ce privește aceasta regiune a Gurghiului, ar fi alcătuirea unui regim special, autonom, care să supună pe deplin în mâna conducerei vânătorești și organizația silvică a regiunei. S-ar salva în felul acesta pentru toate generațiile următoare codrii și vietățile străvechi ale Gurghiului.”

Silvicii pe care Ionel Pop îi critica voalat încă de atunci au dat acum o mână de ajutor pentru captarea râului Secuș. Fără complicitatea lor nu puteau fi tăiați arborii petru a face loc proiectului industrial și constructorul nu putea folosi drumul forestier.

Foto: Victor Zidaru

 

Ce-ar fi simțit Ionel Pop dacă ar fi știut că nu doar pădurile vor fi ghilotinate de drumuri forestiere și doborâte de drujbe, dar chiar și râurile vor fi deviate în țevi, pentru o altă formă de interese ”comerciale”, și mai absurdă si revoltătoare?


Foto: Andrei Togor
 

În nr. 11 din 1937 al revistei Carpații valea râului sacrificat acum pe altarul energiei ”verzi” este descrisă astfel: ”îndepărtată și sălbatecă regiune, subt care se adâncește craterul stâns, cuprins de pădure seculară, leagăn al cerbilor tari, Săcueul.” Pădurea virgină, râul cristalin și caldera vulcanică ce se ridică desupra pădurii, în etajul subalpin, faceau din această vale un element unic, de primă valoare în patrimoniul natural european. Dar a fost mutilată. Râul a fost sacrificat pe baza unei fițuici jalnice (Decizia etapei de încadrare nr. 7874/10.01.2013) emise de Agenția pentru Protecția Mediului Mureș. Funcționarii pe care-i plătim să ne protejeze mediul au considerat că pierderea este insignifiantă, că impactul de mediu este imposibil să fie semnificativ. Deși valea era deja inclusă în întregime în două situri Natura 2000 suprapuse, s-a emis abuziv o decizie de încadrare fără evaluarea impactului asupra mediului și fără evaluare adecvată, pe care aceeași persoană a semnat și pentru director și pentru șef serviciu avize, acorduri, autorizații.

Chiar dacă procedura de evaluare de mediu a fost batjocorită, nu s-a făcut dezbatere publică și nu a inclus niciun studiu, paralel cu ea a fost întocmit un studiu care atestă faptul că reducerea debitului va avea un impact negativ semnificativ asupra zglăvoacei, specie protejată din formularul standard al sitului Călimani-Gurghiu. Studiul atestă de asemenea prezența habitatului de interes comunitar 6430, ”comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin”, iar acest habitat depinde de regimul hidrologic natural, pe care microhidrocentrala îl elimină.

Mai multe despre cazul revoltător al mutilării văii Secușului prin așa-zisă microhidrocentrală puteți vedea în emisiunea ”România te iubesc” – aici, de la momentul 4:55.

Dar Secușul mai are o șansă, mai poate fi eliberat din țeavă. Federația Coaliția Natura 2000 a cerut în instanță anularea fițuicii amintite mai sus, iar Tribunalul Mureș urmează să se pronunțe în 21 februarie.

Chiar dacă inconștiența, corupția și lăcomia au mutilat grav tărâmul magic al Gurghiului, mai putem încă să ne oprim, să nu-l distrugem de tot. Hidrocentrala poate fi oprită, barajul de captare poate fi demolat iar exploatările forestiere pot fi sistate. Măcar în ceasul al 12-lea, să lăsăm natura să-și vindece rănile.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Valea râului Secuș – o altă tragedie carpatină

  1. programatoristu'

    Ar fi extraordinar daca ar fi salvat si acest rau. Se stie ceva despre normele de aplicare ale OUG 78/2017? Trebuiau sa apara la 180 de zile de la emiterea ordonantei. Vor fi macar raurile din siturile Natura 2000 la adapost?

    Reply
  2. Benedikt v. Nagy

    Un articol pe drept elogios ! Zona este într-adevăr mirifică și unică ! Salvarea ei de până acum s-a datorat faptului că, nu numai împăratul și regii vânau acolo, dar și liderii comuniști !.. Pe dl. Ionel Pop l- aș rectifica într-un singur punct: denumirea pârâului Secuș nu provine din Saca, ci din „Székes”, iar căldarea Săcueu din „Székely-jó”, știind că, în maghiara medievală „jó” a însemnat „râu”, de aici provenind și „fo-lyó”. Vezi și denumirea pârâului Săcueu – Székelyjó de lângă Huedin…

    Reply
  3. Abran Peter

    Am scris documentația științifică în anul 1999 , pentru a înființa rezervația naturală Seaca . A fost avizată de COMN al Academiei Române , cu căldarea Secuieu inclus, suprafața 7733 ha . Atunci am inventariat și pădurile virgine din zona culmii calderei .
    Și ce a rezultat ? Cineva din RNP cred , avizând interministerial , au modificat numele rezervației Seaca în Defileul Mureșului. Așa au apărut în Legea 5/2000 , incredibil , 2 arii naturale protejate suprapuse în Defileul Mureșului. Unul pe baza Hotărârii Cons. jud. Mureș HCJ nr 19/1993 și alta cu o documentație pentru rezervația Seaca aprobată, dar schimbat numele.
    Ulterior, după scandalul făcut, în 2004 apare rezervația Seaca, numai căldarea 800 ha.

    În legătură cu MHC vă invit la fața locului și după aceea să mai discutăm.
    Dl Călin Dejeu v-a indus în eroare, nu cunoaște zona decât din cărți și habar nu are de studiul EA făcut preventiv în faza de plan, introducere in intravilan locul de amplasare MHC. Nu cunoaște , sau manipulează cu concluziile studiului EA.
    De la emisiunea TVR2 au venit în vara anului 2017 să filmeze marea tragedie de pe Secuieu și au plecat în același zi. așa cum au venit. Și nu puteți să acuzați redactorul emisiunii.
    Nicio urmă de conducte (băgate în ampriza drumului forestier sau sub șanțul drumului ).
    Au văzut obstacolele de pe Secuieu (nu Secuș) – barajale rămase din comunism de la fostă microhidrocentrală , conectivitatea întreruptă în 3 secțiuni din anul 1984. Și voi povestiți din auzite.
    Debit ecologic la By-pass ( câți știu ce este asta), cameră video cu link la mediu (unde se poate vedea debitul ecologic – nu de servitute), monitorizarea arată menținerea singurei specii de pește de interes comunitar, Monitorizare făcută de expertul care l-a ajutat cu electrofishing pe cel care a făcut studiul EA pt MHC , specialist din coalitia N2000.

    Documentați-vă și scrieți . Nu invers.

    Abran Peter PhD

    Reply
  4. Calin Dejeu

    Pentru cine nu stie, Abran Peter, care comenteaza mai sus, lucreaza la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, institutia care emis fituica jalnica pe care o puteti accesa din text. Deci, nu merita sa mai dezvolt subiectul.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *