La momentul actual majoritatea municiipiilor europene se confruntă cu dificultăţi precum: schimbări climatice, ambuteiaje de trafic rutier, poluarea aerului și zgomot, accidente rutiere. Una dintre soluțiile de diminuare a acestor probleme o reprezintă transportul public. O percepţie pozitivă asupra transportului în comun se bazează pe frecvenţa deplasărilor, accesibilitatea utilizatorilor, calitatea mijloacelor de transport și a infrastructurii, adaptarea la nevoile grupurilor vulnerabile și preţurile titlurilor de călătorie. Transportul public poate să nu fie atractiv pentru cetăţeni în comparaţie cu autoturismele personale fiind mai puţin flexibil, iar durata călătoriilor fiind mai mare. În acest sens este nevoie de o evaluare continuă a serviciilor de transport public pentru a putea crește constant calitatea acestora.
Pornind de la Raportul național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale, rezultat în urma unui studiu realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022 și care a vizat 47 de UAT-uri, municipii reședință de județ și Bucureștiul, s-a monitorizat modul în care sunt gestionate serviciile publice educație, transport public și managementul deșeurilor. În ceea ce privește transportul public, în urma clasificării la nivel național, în top s-au aflat Timișoara, Cluj-Napoca, Bucureștiul, Sibiul și Brașovul. Din aceste orașe pot fi prezentate o serie de exemple de bună practică în ceea ce privește serviciul de transport public.
Timișoara dispune de un serviciu de transport municipal și metropolitan foarte accesibil și poate cel mai diversificat din România. Pe lângă transportul cu vehiculele parcului rulant (autobuze, troleibuze, tramvaie), servicul de transport public are integrat și transportul naval, Vaporetto. Stațiile dedicate transportului public naval sunt: Mihai Viteazul (Cartier Dorobanți), Dacia (Piața Badea Cârțan), Corneliu Coposu (Prefectură), Vasile Pârvan (Michelangelo), Catedrala Mitropolitană, Sfânta Maria, Ștefan cel Mare (Bulevardul Dragalina), Constantin Brâncoveanu (Golf), Ardealul (Podul Modoș). Pentru fiecare dintre aceste stații sunt amenajate și rastele pentru bicicletele Societății de Transport Public Timișoara. Majoritatea stațiilor au conexiuni bune și cu transportul public cu autobuze / troleibuze / tramvaie. De asemenea, Municipiul Timișoara dispune de un Centru de Control al Traficului, care face parte din Sistemul de Supraveghere și Management al Traficului, alături de alte componente precum: Subsistemul de detecție a traficului rutier, Subsistemul de semaforizare, Subsistemul de management și control centralizat al traficului rutier, Subsistemul de management al transportului public, Subsistemul de detecție a încălcării legislației rutiere, Subsistemul de informare și mobilitate, precum și Platforma de integrare a acestora. De asemenea, municipalitatea organizează și transport dedicat elevilor. Toate aceste componente fac serviciul de transport municipal al Timișoarei să fie cel mai complex și integrat dintre serviciile similare din România.
Serviciul de transport public din Municipiul Cluj Napoca se remarcă printr-un parc rulant compus din troleibuze, tramvaie, autobuze (multe dintre ele fiind electrice) acordat la nevoile tuturor utilizatorilor și aflat într-o continuă modernizare. În ultimii ani a dezvoltat și componentele de transport metropolitan și cea de transport dedicat elevilor. O inițiativă importantă a fost adoptată din vara anului 2021, când Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul local Cluj-Napoca au implementat programul „Vinerea Verde – Stop! Azi mașina stă pe loc!”. Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. este partenerul autorităților locale care face ca acest program să se deruleze în fiecare zi de vineri, când locuitorii municipiului se pot deplasa gratuit cu autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele pe orice linie urbană. Măsura are ca scop în primul rând popularizarea transportului public, având ca efect scăderea poluării urbane și reducerea ambuteiajelor.
Bucureștiul are una dintre cele mai mari rețele de transport în comun din Europa și cea mai mare din România. Parcul rulant este compus din autobuze, troleibuze și tramvaie, iar gradul de acoperire al teritoriului fiind unul dintre avantajele serviciului. Un exemplu de bună practică îl reprezintă aplicația YouthTB. Aceasta este aplicația mobilă a Societății de Transport București – STB SA, dedicată elevilor și studenților care învață în Municipiul București sau Județul Ilfov. Călătoriile sunt gratuite pentru elevi, și cu 50% reduse pentru studenți. Aplicația poate fi descărcată gratuit direct din Google Play sau App Store, fiind foarte accesibilă și ușor de utilizat. Aplicația permite și achiziționarea abonamentelor metropolitane, indiferent de operatorul de transport, fără a fi nevoie de un card de călătorie fizic.
Pe lângă serviciul de transport public foarte bine organizat de către compania TURSIB S.A. la nivel de municipiu și metropolă, Sibiul se remarcă printr-o serie de acțiuni de reducere a poluării și aglomerației din zonele istorice și turistice. Un exemplu de bună practică îl reprezintă Linia verde în centrul istoric. Astfel, în zona istorică transportul public se efectuează (pe Linia 3) cu microbuze electrice având o capacitate de 21 de locuri și fiind foarte potrivite pentru accesul pe străzile înguste ale cetății. Calitativ aceste mijloace de transport se ridică la exigențele europene în ceea ce privește accesibilitatea și confortul.
Serviciul de transport public din Brașov, organizat de RATBV S.A. la nivel municipal și metropolitan a cunoscut în ultima perioadă cea mai accelerată rată de înnoire a parcului rulant. La momentul actual RATBV S.A. operează cu cel mai mare parc de autobuze electrice din România, având ca scop creșterea calității servicului de transport, reducerea poluării, zgomotului și ambuteiajelor din zonele sensibile ale orașului. Ca exemplu de bună practică, Brașovul a dat startul, la nivel național, a serviciului de transport dedicat elevilor. Acest serviciu este destinat atât elevilor cât și cadrelor didactice și nedidactice ale unităților de învățământ preuniversitar din municipiu. De asemenea, marele avantaj îl reprezintă călătoria în condiții de siguranță, elevii din fiecare mijloc de transport public fiind însoțiți de câte un agent al Poliției Locale Brașov. Serviciul este extins pe 12 trasee, deservind școli și licee din zonele foarte aglomerate ale municipiului.
Referindu-ne doar la România aceste strategii și acțiuni de bună practică reprezintă cele mai bune mijloace de accesibilizare, popularizare și prioritizare a transportului public municipal. Este clar că pe lângă astfel de acțiuni sunt necesare strategii de integrare a transportului public în sistemele de mobilitate durabilă inteligente (ca și componentă a SMART CITY). Unul dintre orașele europene care nu este avantajat nici geografic, nici din punct de vedere climatic este Oslo. Totuși este unul dintre exemplele cele mai bune privind organizarea integrată a transportului public. Exemple de bune practici pot fi menționate atât în cazul modului de organizare al parcului de autovehicule pentru transport public cât și în cazul sistemului de gestiune pentru componentele de transport public local și metropolitan. Parcul rulant cuprinde tramvaie, troleibuze și autobuze electrice și autobuze care folosesc ca și combustibil alternativ biogaz și gaz natural comprimat (GNC). Fiind oraș port, în serviciul de transport public este integrat și transportul cu feribotul, care folosește ambarcațiuni hibrid electrice. Municipalitatea nu deține autobuzele și nici resursa umană – negociază anual contractele cu companii terțe. Au autobuze urbane colorat distinctiv cu roșu și regionale colorate cu verde. Primăria primește la finalul celor 10 ani de concesionare a serviciului de transport, de la firmele respective, infrastructura. Pe lângă autobuze transportul public integrează și tramvaiele, trenurile regionale și feribotul. Tot serviciul de transport public, cu toate componentele este integrat într-o singură aplicație – Ruter. Ea cuprinde inclusiv serviciile de sharing cu trotinete și biciclete. Acum, autoritățile vor să introducă partea de tiketing pentru tot districtul, cu alte cuvinte integrare metropolitană. Norvegia are o strategie eficientă de a menține orașele curate, neambuteiate și verzi. Pentru asta s-au adoptat măsuri de suprataxare a vehiculelor proprietate personală și măsuri de restricționare sau interzicere a intrării în Oslo cu vehicule personale.
Pare departe acestă perspectivă pentru municipalitățile din România, dar se observă deja primii pași făcuți de multe orașe în direcția corectă. Nu în ultimul rând, cele mai multe dintre probleme pot fi rezolvate de către fiecare dintre noi, locuitorii municipiilor. Astfel, gradul de conștientizare al populației în legătură cu alternativele de transport pe care le au la dispoziție reprezintă o componentă vitală a funcționalității acțiunilor și soluțiilor implementate de către autorități. La rândul nostru, fiecare trebuie să plecăm de la premiza că putem fi și pietoni, și utilizatori de servicii de transport public, și utilizatori de vehicule personale, sau biciclete, trotinete și alte mijloace de locomoție. Este foarte important respectul pentru fiecare dintre utilizatorii spațiului public și empatia față de grupurile sensibile. Soluțiile adoptate de către autorități nu vor funcționa decât dacă vom fi în stare să facem un compromis între confrotul personal, durata deplasărilor zilnice, timpul personal și siguranța, calitatea mediului și respectul față de ceilalți utilizatori.
Conf.dr.ing. Stelian Țârulescu
