Scopul proiectului Monitorul Educației este de a acționa ca un watchdog în domeniul educației, astfel atât responsabilizând decidenții cât și prezentând publicului larg deciziile într-un format ușor de digerat.
Importanța unei asemenea întreprinderi este dată de faptul că într-o societate democratică poporul este o componentă esențială a însuși aparatului democratic prin participarea sa, fie prin vot sau alte demersuri ce au ca scop îmbunătățirea societății. Cu acest ethos în minte, importanța proiectului este sporită și de faptul că, în România, educația a fost tratată după revoluție mai mult ca un experiment, și nu o constantă stabilă. Structuri și proiecte ce de obicei nu reușesc să persiste mai mult de câțiva ani, materii adăugate prin proiecte de lege și nu de către structurile Ministerului Educației, și o uluitoare lipsă de eficiență și viziune.
De asemenea, cu o nouă Lege a Educației la orizont (cu toate că cea actuală este doar tangențial înrudită cu forma pe care a avut-o în 2011, însăși principiile sistemului educațional schimbându-se de atunci, legea a oferit un cadru legislativ receptiv la schimbare și relativ modular), aceasta are fie potențialul de a revitaliza sistemul de învățământ, fie de a arunca benzină pe rugul funerar al acestuia. Pe lângă acest fapt, legea prezintă și un nou zid de limbaj de lemn, inabordabil pentru public, relevanța proiectului fiind astfel înzecită.
În cadrul trainingului la care am luat parte, am avut privilegiul de a înțelege cum trebuie interpretat acest limbaj legislativ.
Primul pas este de obicei cel mai greu când vine vorba de monitorizare legislativă și reprezentare. De obicei, fie ai o viziune și un pathos ce te împinge către stele, fie te împiedici peste așa ceva și înveți să înoți pe loc. Pentru tânărul cetățean turmentat de propria conștiință (de altfel o specie pe cale de dispariție), acel prim pas este de obicei înscrierea într-un Consiliu al Elevilor sau o asociație a elevilor, sau într-un program precum Monitorul Educației. Acolo fie că vrei, fie că nu, vei citi legislație din scoarță în scoarță, ci vei învăța să-ți placă să fii informat.
Această primă provocare poate fi diminuată prin intermediul unor campanii de outreach din partea unor asemenea organizații, pentru a înlesni acel esențial “prim pas”.
Există efecte pozitive ale unor asemenea demersuri asupra individului? Da! Și nu mă refer aici doar la o profundă apreciere față de băuturi cu un conținut ridicat de cafeină. O asemenea îndeletnicire necesită o gândire critică tăioasă și un spirit de observație din fața căruia să nu se poată ascundă nimic.
Bineînțeles, aceste aptitudini sunt formate de însuși procesul de monitorizare și analiză legislativă, aceste aptitudini, odată dobândite, fiind aplicabile în toate aspectele vieții. Deși consideram că stăpânesc aceste aptitudini bine (câți n-am spus asta la 16 ani!), având un background în reprezentare, sunt mândru să spun că mi le-am însușit pe deplin în cadrul trainingurilor.
Bineînțeles, legile sunt date de legiuitori, iar legiuitorii sunt politicieni, așa că interacțiunea cu aceștia este inevitabilă. Politicienii sunt oameni ca și noi, și au motivații și obiective. Dacă un demers le este favorabil, îl vor susține, dacă nu, nu. Cu toate acestea, trebuie ținut minte faptul că ei nu sunt singurii stakeholderi ai aparatului democratic, și, după cum scriam la începutul articolului, și societatea civilă trebuie să își urmărească interesele. Imaginându-ne sistemul legislativ precum o formă platonică, aceste părți ar trebui să ajungă la un consens pentru a creea legi favorabile amândurora. Evident, trăim în lumea reală, nu într-o lume ideală, iar asta nu prea se întâmplă.
Lucrul la care vreau să ajung este că nu ar trebui să pretindem de la un politician o dedicație insurmontabilă poporului și intereselor sale, ci ar trebui să conștientizăm faptul că, spre exemplu, nu va exista niciodată un ministru al educației ce va rezolva toate problemele sistemului. Astfel, responsabilitatea noastră este să semnalăm demersurile legislative ce aduc prejudicii societății (prin prisma acestui proiect, pe latura educației).
Pentru a concluziona acest editorial, am ales să scriu despre unul din trainingurile la care am avut plăcerea de a asista în cadrul acestui proiect, anume cel susținut de domnul profesor univeristar Marian Staș, despre leadership. Pot spune că am învățat cu adevărat despre ce înseamnă leadership, management, provocările pe care proiecte precum Monitorul Educației le pot înfrunta, și despre esența schimbării. Intenționez să duc aceste lecții cât mai departe, și să le aplic în tot ce voi face.
—
Editorial realizat în urma participării la trainingul din cadrul proiectului Monitorul Educației din România, gestionat de Societatea Academică din România.
Proiect derulat de Societatea Academică din România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este creșterea de către Societatea Academică din România unei generații de watchdogs în domeniul politicilor educaționale, prin recrutarea și formarea a 15 tineri cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani, care vor analiza și comenta agenda parlamentară în domeniul educației, vor prezenta biografiile parlamentarilor și vor analiza declarațiile politice ale aleșilor locali în domeniul învățământului, semnalând fake news-urile și încălcările legii.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro
