”Clima nu este rocket science (o știință greu de înțeles – n.r.). Când faci lucrurile mai fierbinți și mai uscate, acestea ard mai ușor. Practic, am modificat natura, am supărat-o și am modificat clima acestei planete într-un mod care o face mai ostilă ambițiilor și siguranței noastre”, spune John Vaillant, într-un interviu pentru The Guardian, legat de incendiile devastatoare care au lovit teribil Los Angeles, a doua metropolă ca mărime din SUA, în această săptămână.
”Cu siguranță, industria combustibililor fosili nu este cauza incendiilor, dar este un amplificator, un activator și un energizant al incendiilor. Am inventat un termen în Fire Weather, care este „incendii din secolul 21”. Sunt incendii fundamental diferite decât înainte și răspund la schimbările climatice și la capacitatea crescândă a atmosferei de a reține căldura la cote joase și de a încălzi tot ce ne înconjoară”, explică Vaillant, în interviul în care detaliază, în mod tulburător, de ce sunt atât de diferite incendiile din ultimii ani.
”Intensitatea incendiului care a ars orașul canadian Fort McMurry, în 2016, când încă mai era gheață pe lacuri, a fost, practic, la fel ca și cele din Los Angeles, de acum. A fost secetă, a fost combustibil, a fost vânt și atât e suficient. Poate fi recreat oriunde în lume. Orice oraș poate arde acum”, arată Vaillant, comparând dezastrul de acum, cu cel pe care l-a documentat la Fort McMurry, și pentru care a fost nominalizat la Premiile Pulitzer.
Peste 10 milioane de oameni trăiesc în Los Angeles. 150.000 au fost evacuați și alți 166.800 de rezidenți sunt sub avertisment de evacuare. Cel puțin 16 persoane au murit. Între 10.000 și 15.000 de structuri (imobile) au fost distruse, iar incendiul tinde să devină unul dintre cele mai costisitoare din istoria SUA. O estimare preliminară a AccuWeather a evaluat pagubele și pierderile economice între 135 și 150 de de miliarde de dolari.
John Vaillant este jurnalist cu dublă cetățenie, americană și canadiană. Cartea sa, Fire Weather: A True Story from a Hotter World, care documentează teribilul incendiu din 2016, din localitatea Fort McMurray, din Canada, a fost nominalizată, anul trecut, la Premiul Pulitzer și Național Book Awards. În mai 2016, Fort McMurray, centrul industriei petroliere din Canada, a fost devastat de incendii. Dezastrul de mai multe miliarde de dolari a topit vehiculele, a transformat cartiere întregi în bombe incendiare și a alungat 88.000 de oameni din casele lor într-o singură după-amiază. Incendiul, botezat Alberta Sands, a fost alimentat de o atmosferă supra-încălzită, de pădurea uscată și produsele petroliere omniprezente.
”Suntem o societate bazată pe foc”
În Fire Weather, John Vaillant propune înlocuirea denumirii speciei noastre, din homo sapiens, în homo flagrans (om aprins – n.r.) și explică de ce: ”Homo sapiens, care este un nume generos pentru noi, înseamnă om înțelept, om rațional. Vorbim și putem organiza și face lucruri incredibile și asta este minunat. Flagrans înseamnă aprins, înseamnă revoltat. Suntem înfocați, suntem pasionați, facem lucruri revoltătoare, bune și rele. Așadar, flagrans nu este neapărat negativ, nu este homo horribilis, ci este recunoașterea loialității noastre și a încurcăturii cu și dependența de ardere. Suntem o specie de foc. Focul este facilitatorul nostru și este superputerea noastră”.
”Când te uiți la felul în care trăim și la ceea ce conduce viața pe care o trăim, suntem o societate bazată pe foc. Mă uit la mașini care doar susură acum. Nu vezi fum, nu vezi foc, dar sub capota acestor mașini pe benzină au loc explozii violente. Dacă ar fi să montezi un motor (de mașină – n.r.) pe masa din bucătărie și să-l pornești, ai surzi de la zgomot și ai muri din cauza emisiilor dacă nu ai deschide ferestrele. Asta avem sub capota mașinii noastre. Înmulțiți asta cu fiecare cuptor, fiecare încălzitor de apă și când vă uitați la lucrurile din casa voastră, totul este mediat într-un fel prin energia focului sau căldura focului”, explică jurnalistul.
”Trebuie să ne înclinăm pălăria în fața inginerilor pentru că tu și cu mine putem sta împreună într-o mașină și putem vorbi cu acel motor incredibil de puternic care zvâcnește sub capotă, dar atât de expert înăbușit, izolat și antifonat încât nu-l auzim. Mirosiți-l sau observați-l. Ingineria ne-a permis să uităm de costul real, care sunt căldura și emisiile. Sunt invizibile pentru ochiul nostru, dar atmosfera știe și focul o simte absolut și o valorifică”
Ne odihnim, în casă, pe câteva butoaie de benzină
”Focul nu are inimă și suflet; tot ce vrea să facă este să crească și să se extindă. Există analogii acolo dacă te uiți la cum se comportă Amazon sau Elon Musk sau Walmart. Accentul se pune pe creștere și este interesant să crești o companie și să ai o idee care vinde. Dar actul de creație poate fi și un motor al distrugerii. Dinamica cu patronul creează condițiile sociopatiei instituționale. Sarcina CEO-ului este de a crea profituri pentru acționari, pentru a-i menține investiți. Trebuie să faci asta cu orice preț. Profitul depășește orice altceva și asta este sociopat și nu este bazat pe realitate, deoarece nu ține cont de limitele naturii, iar limitele naturii determină dacă trăim sau murim ori prosperăm sau eșuăm.
John Vaillant arată și cum obiecte, aparent inofensive, din casele noastre, sunt, de fapt mult mai predispuse să amplifice un incendiu: ”Mă plimb pe o podea laminată făcută din distilate de petrol, așa că dacă ar începe să ardă, ar începe să degaje gaze și ar face un fum negru teribil de toxic. Mă sprijin pe o canapea, această secțiune colosală complet sintetică. Sintetic este aproape un eufemism pentru produsele petroliere. Stau pe câteva butoaie de benzină aici, dar sunt deghizate în perne și este foarte confortabil (să stai pe ele – n.r.). Televizorul este tot din plastic. Ușile dulapurilor de bucătărie sunt din PAL (plăci aglomerate din așchii de lemn – n.r.), ținute împreună cu lipici, care sunt substanțe chimice inflamabile. O ușă din plăci aglomerate va arde diferit de o ușă acoperită cu pin din casa străbunicii tale”.
Nu în ultimul rând, jurnalistul a avut un mesaj și pentru liderii politici și miliardarii (Donald Trump sau Elon Musk – n.r.) care dau vina pentru aceste incendii pe primarul din Los Angeles, Karen Bass, ori pe guvernatorul Californiei, Gavin Newsom. ”Din păcate, avem cei mai puternici oameni din lume care încearcă să distragă atenția, să eclipseze și să mintă sincer despre asta. Faptul că liderii mint despre știință este fundamental greșit și dăunător, și corodează civilizația. Ce faci când viitorul președinte al Statelor Unite atacă cel mai populat stat din Uniune? Folosirea oricărei ocazii pentru a stimula diviziunea și partizanatul este absolut toxică – la fel de toxică ca supraîncărcarea atmosferei cu combustibili fosili care fac întreaga lume mai combustibilă.
Sunt o grămadă de oameni care sunt traumatizați acum. Când te întorci și vezi locul în care locuiești, sau unde ai fost crescut, sau unde ți-ai crescut copiii, și vezi acea ruină care fumegă și undeva acolo este patul copilului tău, asta este o tăietură pentru inimă. Orice lider național ori lider industrial ar trebui să se concentreze pe asta (atenuarea suferinței – n.r.).
Ne-am mutat înapoi în pădure pentru că e minunat să locuiești acolo. Palisades (unul dintre cartierele din Los Angeles afectate grav de incendii – n.r.) este imaginea standard pentru viața frumoasă în pădurea de munte, dar este inflamabil ca naiba, mai ales pe timp de secetă. Trebuie să devenim umili și să ne renegociem relația cu focul și, de asemenea, cu apa și petrolul.”
***
”Orice oraș din lume poate arde ca Los Angeles” Afirmatia asta e stupida. In Romania si in Franta cel putin, unde constructiile sunt din piatra/beton/sticla/otel.
vă recomand să faceți niște plimbări prin noile ansambluri rezidențiale de pe lângă marile orașe – în special în cele în care casele au început să fie construite de-a dreptul în păduri
Pai asta nu are nici o legatura cu ce s-a intamplat la Los Angeles. Ce spuneti Dvs este ca o casa construita in padure va fi distrusa daca arde padurea. Ca sa arda orasul, cladirile trebuie sa prinda foc usor unele de la altele.
MG, imi permit si o remarca asupra politicii editoriale RC, pentru ca pareti a fi editorul-sef. Cu exceptia articolelor pe subiecte de mediu legate de Romania, toate celelalte par a repeta puncte ideologice care tocmai au fost invalidate evident de realitate. RC era interesant in perioada in care devenise un “honest broker” care incerca sa impace punctele de vedere diferite si sa critice ce era de criticat in taberele adverse. Acum, RC a devenit mai ideologic pur decat Euronews sau Libération (in Franta). E nasol, pentru ca nu ai intereseaza pe aproape nimeni sa citeasca RC (uitati-va la evolutia numarului de comentarii pe diversele articole).
1. da, cartierele care au ars s-au construit în pădure, de la mine de pe geam, la Cluj, văd un deal care acum un sfert de veac era plin de livezi; între timp au răsărit vile și blocuri mai mici acolo, iar ce a mai rămas din păduri s-a împădurit: sunt, practic, case în pădure; dacă le mai și construiesc prost, tragedia e doar la o scânteie distanță
2. știința și politicile publice bazate de dovezi nu se invalidează prin vot; faptul că americanii l-au ales pe Trump, care pretinde că de vină pentru incendiu ar fi protecția unui mic peștișor, iar românii au votat în primul tur masiv cu un candidat pentru care memoria apei e medicamentul suprem, asta nu înseamnă că știința a fost invalidată; ci doar că explicațiile misticoide sunt mai populare