Lucian Davidescu

O explicație a războiului global – varianta scurtă

Este foarte la îndemână să judecăm conflictele în termeni de națiuni cu tot ce derivă de aici: alianțe, raporturi de forță, sfere de influență. Firesc oarecum, națiunile sunt cele care își trimit copiii la moarte. Însă nici o națiune, niciodată, n-a vrut cu adevărat război și în nici un caz n-a vrut să suporte consecințele.

Capitalul, în schimb, n-are preferințe naționale. În termeni simpli, un miliardar american se poate îmbogăți din victoria lui Putin iar un oligarh rus din înfrângerea lui. În termeni mai puțin simpli, combinațiile sunt infinite, iar cei mai sofisticați „miliardari” și „oligarhi” știu mecanismele prin care să câștige indiferent de deznodământ. Pe timp de pace se numește „hedging”. Pe timp de război se numește „schimbare de paradigmă”.

Ce se întâmplă acum este un conflict între capitalul financiar și cel extractiv (în SUA, unei versiuni înguste a acestui conflict etern i se spune „Wall St vs. Main St”). Capitalul financiar este întins până la limita rezistenței de măsurile de relaxare cantitativă de după criza din 2008, care după teoriile clasice ar trebui să producă hiperinflație. Capitalul extractiv (resursele energetice în primul rând, dar nu numai) este ținut sub control strict prin diplomație extremă, sancțiuni și războaie, cât să nu beneficieze de pe urma valurilor de bani.

De exemplu, „cât costă petrolul”? Nimeni n-a reușit să deslușească vreodată mecanismul exact de formare a prețului. Un lucru este cert – acum jumătate de secol, formarea cartelului OPEC a fost de ajuns încât să îl scumpească peste noapte și să ducă la dispariția standardului aur. Soluția la problema asta? „Divide et impera”.

Când un dezechilibru este atât de mare încât devine clar că lucrurile nu mai pot rămâne așa, „banii deștepți” – indiferent de naționalitatea lor – se repoziționează. Iar repoziționarea este obligatoriu violentă, că pentru ei haosul e ordine pe când doar ordinea e haos. Lucrurile trebuie să se întâmple brusc, surprinzător, de pe o zi pe alta. Altfel, toată lumea apucă să se adapteze și să se reorienteze iar câștigul e mult mai mic.

Așa se face că geografia nu explică mai nimic. Harta lumii care contează înseamnă câteva insule din Pacific și câteva oaze discrete de prosperitate nebănuită din Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est. Pentru ei, nici frigul din Europa, nici sărăcia din Rusia, nici inflația din SUA nu înseamnă nimic. Morții înseamnă doar mai puțină poluare în viitor. Chiar și rachetele nucleare sunt periculoase doar în măsura în care ar fi îndreptate către „prime real estate”.

Nu e cazul deci să ne mai mirăm că unele lucruri *par* iraționale, că aproape toți *par* să-și saboteze propriile interese, că toată lumea *pare* să o fi luat razna. Și nici să ne așteptăm că există vreo cale de ieșire politică, diplomatică sau în vreun fel rațională. În afară de una singură: „follow the money!”


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “O explicație a războiului global – varianta scurtă

  1. Catalin

    In sfarsit… v-ati dat seama ca este vorba despre bani. Cine are banii face razboiul. Oare cine? Nu e razboiul nostru, daca cineva spune altfel inseamna ca nu este prietenul nostru si nu avem ce cauta alaturi de el.

    Reply
  2. laur22

    nu poti sa explici capcana lui Tcidide si motivele teoretice care au condus la doctrina Monroe cu un canticel vesel. cei ce “ nu inteleg ce se intampla” nu intzeleg deoarece nu vor sa expune ideilor care de multa vreme au profetzit ca trecutul unipolarism nu mai are suport economic si ca arogantza cu care westul a tratat Rusia va sfarsi prin a genera o reactzie.
    si reactzie a generat.
    iar raspunsul “desteptilor “ ce au genrat-o e acelasi din totdeauna.
    au calcat pana la blana pedala masinii propagandei speran ca cineva o sa teama de amenintzarea cu daca aceasta campanie media o sa continue politicienii nostrii nu o sa. aibe de ales si o sa faca ceva,
    sperand ca o sa rezolve Rusia cum au rezolvat Irak-ul, Siria, Libia, Afganistanul ori Serbia ca sa dau cateva exemple.
    ghinion de nesansa mecanismul represiv care s-a putut aplica acelor tzari nu se poate aplica Rusiei din cauza marimii sale a complementaritatilor pe care si le-a cultivat recent si mai in general a resentimentelor pe care politica externa westica de “regim change” le-a creat in ultimele 3 decade.
    NATO + satelitzii sai din Pacific confunta cu BRICS si BRICS le transmite “moralistilor” NATO un indelung reprimat hai sictir.
    Ca altfel cum se poate explica poziția Indiei de “a se slabi” adresata isteriei NATO ?

    “we got the ships we got the mens we got the money too “ e ceva mai vechi decât acest cântecel si are si un nume de doctrina politica..
    atâta doar ca bomba nucleara a introdus niște limite tradiționalei “monitor policy” .
    unei puteri nucleare nu-i poți aplica atat de mult iubita gun boat policy .
    iar deștepții de azi par sa fi uitat asta si alte ideii nu mai au.

    the great strategy of global war financed through stock exchange prin care Britannia rule the waves s-a cam gripat.

    hai sa vedem cu ce ideii geniale o sa vina maimutzele electrocutate si inca ne-covidate de pe urma frasuielii de la Bruxeless.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *