Dorin Tudoran

“My name is Bond. James Bond.” “My name is Sebi. Sebi Coldea.” “My name is Cocoș. Udrea – Cocoș”.

Serviciile de informații nu sunt nici rușinea, nici dușmanul unui stat de drept. Sunt o necesitate. Fac parte integrantă din dreptul și obligațiile statului de a-și proteja interesele și cetățenii.

Pot deveni o rușine și un dușman al statului de drept, atunci când activitatea lor o ia razna. J. Edgar Hoover a făcut și lucruri bune, dar cele rele au făcut ca numele de FBI să stârnească silă pentru multă vreme.

Serviciile de informații nu se numără printre cele trei puteri în stat, dar rezultatele muncii lor sunt necesare pentru exercitarea prerogativelor celor trei puteri, le ajută să opereze “în cunoștință de cauză”.

Când politicianul încalecă serviciile de informații, activitatea acestora nu se mai află în slujba cetățeanului, ci doar în slujba unui grup de cetățeni. Escaladarea poate deveni și lovitură de stat.

Când serviciile de informații încalecă politicul, activitatea celor dintâi nu se mai află în slujba statului de drept și pot conduce la dezechilibrarea raporturilor între cele trei puteri ale statului.

Cazul Ghiță ilustrează toxica tochitură care poate fi obținută prin amestecul intereselor naționale, intereselor de grup, tenebroaselor afaceri personale și dezvoltarea unui pol de putere în afara puterii legitime a statului.

Din păcate, lămuririle oferite de SRI în legătură cu Ghiță nu par mai credibile decât mărturiile lui Ghiță – cărora li se adaugă și spovedaniile Elenei Udrea. Este riscant ca românul să fie luat de prost încă o dată.

Iată ce ni se spune despre relația Ghiță – SRI:

“Pentru perioada 2012 – 2016 răspunsul este simplu: a fost membru al comisiei parlamentare de control al SRI și a participat și la activități publice, și la activități care au fost mai puțin publice, activități care privesc calitatea sa de membru (al Comisiei SRI – n.r.) (…). Răspunsul este următorul: nu a fost ofițer acoperit și un argument adus de comisia internă a SRI este legat și de jurământul pe care l-a depus in 2012.”

În ceea ce priveste perioada 2010-2012, aflăm despre Sebastian Ghiță că: “A fost prezent în calitate de persoană care avea informații de interes pentru securitatea națională”.

Din respect pentru domnul Eduard Hellvig, i-aș sugera să le ceară autorilor acestor precizări să nu-l mai pună în situații ridicole. Ele nu fac bine nici SRI, nici Directorului, nici președintelui Iohannis. Mai degrabă, par un efort de a pune românilor macaroane pe urechi.

În niciuna din cele două ipostaze (membru al Comisiei sau persoană deținătoare de “informații de interes pentru securitatea națională”), Ghiță nu putea să participe la întruni ale SRI la vârf, alături de rezidentul CIA în România:

“La unele dintre întâlniri erau prezenți doar generalul Florian Coldea, Laura Codruta Kövesi și un șef al stației CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezența doamnei Kovesi și a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul șef al doamnei Kövesi. Iar al doilea este Eric Easley, poate actualul șef al doamnei Kövesi.”

O persoană care culege asemenea informații le prezintă Serviciului. Dacă le consideră serioase, Serviciul le discută “la vârf” și, dacă e nevoie, chiar cu “aliații strategici”.

Desen & © – DION

Desen & © – DION

Dar un informator nu este așezat niciodată la aceeași masă alături de rezidentul unui serviciu secret străin într-o ședință desfășurată la SRI. Există reguli stricte, există un protocol foarte puțin flexibil; nu se întâmplă ca în Pavel Coruț.

Lăsând la o parte insinuările bravului agent Ghiță privitoare la dnii Schwab și Easley, presupuși șefi ai Laurei Codruța Kövesi,  întâlnirile la care  Ghiță afirmă că a participat pot fi cu greu caracterizate prin eufemismul “mai puțin publice”.

Nu intră în practica serviciilor secrete de nicăieri să confirme sau să infirme — cu una, cu două — dacă cineva a lucrat sau nu pentru ele. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, cel mai lung comunicat este “No comment.”

Dacă SRI a hotărât, totuși, să răspundă întrebărilor stârnite de declarațiile lui Ghiță, atunci ar trebui să o facă până la capăt. Afirmațiilor lui Ghiță trebuie să li se răspundă punctual. Întrebarea este: o poate face SRI?

În discuție nu se află doar dacă Ghiță a fost ori nu ofițer SRI. În discuție se află zeci, sute de milioane de euro/dolari pe care Ghiță (ofițer ori ba) le-ar fi obținut prin atribuirea preferențială a unor contracte ș.a.m.d.

Parte a discuției este și hramul purtat de Elena Udrea, care, după propria mărturisire, mergea în biroul Directorul SRI spre a fi prevenită că o parte a Serviciului a luat-o în colimator. Este ori nu adevărat?

Tot Elena Udrea afirmă că Florian Coldea i-a cerut lui Dorin Cocoș, soțul dnei Udrea, o jumătate de milion de euro pentru televiziunea lui Ghiță, bani livrați prompt de Alin Cocoș. Este adevărat sau ba?

Acuzațiile nu vin din partea unui boschetar, pentru ca SRI să le poată ignora. Vin din partea unui fost ministru, a unui fost parlamentar, a unui fost șef de partid și a unui fost Șef al Cancelariei Prezidențiale.

Nu știm dacă a spus adevărul sau ba, dar Laura Codruța Kövesi a respins, punctual, toate afirmațiile lui Sebastian Ghiță privind relații de prietenie, petreceri campestre sau leapșa pe ouate jucată cu acest guraliv 007.

În sfârșit, este o utopie să pretinzi oamenilor care lucrează în cadrul serviciilor secrete să renunțe la viața socială. Tot ce li se poate cere este decență, prudență, atenție, discreție, folosirea bunului simț etc.

Când o doamnă (cu grad de general) apare în fotoreportaje de tipul celor acaparate de parașutista monegască Mihaela Rădulescu iar cititorul află că notele de plată au fost achitate de prieteni, lucrurile arată ca dracu.

Activitatea SRI este mult prea importantă pentru România, pentru a se încerca repararea imaginii bine târnosite a Serviciului prin declarații și comunicate care nu diminuează, ci sporesc lipsa de credibilitate a Serviciului.

Cetățenii români au dreptul să afle dacă SRI mai este al statului român. Dacă a fost cumva “privatizat”, poate că românii doresc să cumpere unul nou-nouț.

A nu se lua în seamă ofertele făcute de “antreprenori” nord-coreeni, cubanezi, iranieni sau angolezi.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on ““My name is Bond. James Bond.” “My name is Sebi. Sebi Coldea.” “My name is Cocoș. Udrea – Cocoș”.

  1. 2na

    Excelent articol, d-le Tudoran! Afirmatii clare, concise, usor picante, netoxice, prin urmare, se poate vorbi si fara sa susotesti mereu cu mana la gura, despre SRI.

    Reply
  2. Ioan Piticar

    „Serviciile de informații nu sunt nici rușinea, nici dușmanul unui stat de drept. Sunt o necesitate.”

    TOCMAI de aceea ele trebuie sa se afle sub un control civic , strict, independent, imparțial si de încredere națională.
    Ori Ghiță S. si Comisia de Control SRI a Parlamentului , nu au reprezentat (si nu reprezinta) un reper de moralitate națională.

    Doar o simpla GOLĂNIE DE PARTIDE.

    I. Piticar (Lt. C-dor. R)
    Expert Securitate Nationala si Informatii

    Reply
  3. Daniela Nicolescu

    Cand domnul Tudoran scrie despre reguli de protocol incalcate:” asa ceva nu e posibil”, eu am convingerea ca domnia sa si toata lumea stie ca in Romania totul e posibil!! mai ales incalcarea regulilor!! Eu cred si pe Ghita si pe Udrea, chiar daca sunt niste inculpati sau fugari. Pur si simplu ce spun ei se potriveste manusa situatiei in care ne aflam si lucrurilor pe care multi le stiu, unii au scris despre ele, dar nimeni nu a vrut sa-i bage in seama.
    SRI face si desface multe. Totul e „de importanta nationala”, e hash-hash. Si cand cineva din cercul lor „stramt” scurge informatii, nu-l credem! De ce? ca e fugar!
    NU va exista in Romania aceea independenta si competenta necesare controlului civil al acestor servicii!Din pacate!

    Cineva zicea de „moralitate nationala”. Sa nu fim maximalisti sau idealisti! sa fim realisti si pragmatici: cei mai multi avem o moralitate indoielnica. Dovada as da apatia nationala cand parlamentarii nostri (mai multe randuri electorale) SI-AU votat pensii speciale (lor si mai multor categorii profesionale „utile” „societatii” lor) si NIMENI nu a iesit in strada! nici PSD, nici PNL, nici Presedintele! nimeni nu a contestat la CCR, PICCJ, CSM, CL, PE, CE, CEDO, Venetia, Malta……
    NU avem social democrati autentici! nici la varf, nici la baza! nu vrea nimeni sa imparta nimic cu nimeni! toata lumea vrea mai mult, toata lumea zice Doamne, da-mi ! nu Doamne, ia-mi! Cei bogati nu vad saracia celorlalti, iar cei saraci isi doresc si ei ……un automobil ca a lui Becali!

    Justitia!! alta durere! ea ar trebui „servita” ,cum zic englezii, de instituiile bine platite, de oamenii inamovibili. Dar ei (ca sa ma opresc la exemplul cel mai nesuferit mie!) condamna 200 ca incompatibili cu ocuparea unei functii de demnitate publica si exonereaza unul-cel ce trebuia sa ne fie Pastor la Cotroceni!! Fara coentarii, va rog! deciziile Curtii nu se coenteaza!!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *